Portal melhisedec.ro

Pagina principală · Biblia online · Articole · Cântări · Poezii · Descărcări · Forum de discuţii · Calendar
Conectare
Utilizator

Parolă



Încă nu eşti membru?
Apasă aici pentru înregistrare.

Ţi-ai uitat parola?
Solicită una nouă aici.

Navigare
Pagina principală
Biblia online
Sărbători
Luni noi
Articole
Cântări
Poezii
Descărcări
Întrebări frecvente
Forum de discuţii
Calendar
Legături pe internet
Categorii știri
Contactaţi-ne
Galerie foto
Căutare

Versetul zilei
"În orice casă veți intra, să ziceți întâi: Pacea să fie peste casa aceasta!"
Luca 10:5

Cugetarea zilei
"Dacă nu respecți pe un altul, nu te respecți nici pe tine."

Constantin Noica


Cele mai noi articole
Nu dispera
La Izvorul Mântuirii...
Jugul greu al vieții...
Odihnă ca cea de Sabat?
Nefericitul

Statistici utilizatori
Vizitatori conectaţi: 1
> Membri conectaţi: 0
Membri înregistraţi: 572
Cel mai nou membru: corina daniela
> Membri banați: 0

Ajutor utilizare
Aici puteti vedea un tutorial al portalului. Daca nu aveti PowerPoint instalat va sugeram PowerPoint Viewer 97.

Vezi discuţia
Portal melhisedec.ro - index forum | Sărbătorile Domnului | Paștele
Pagina 1 din 4 1 2 3 4 >
Deconectat Istoricul Sărbătorii Paștelor
Aurelc
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
1477. Postat la 01/11/2009 13:32 - 1733z22h17m
Aici am putea pune anumite documente ce conțin material istoric sau extrabiblic despre sărbătoarea Paștelor


Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
abdon
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
1478. Postat la 01/11/2009 13:36 - 1733z22h12m
Pesah reprezinta una din cele trei sarbatori pelerine (impreuna cu Savuot si Succot), in vremea cand pelerinajele la Templu erau pentru evrei o porunca : r0;de trei ori pe an sa praznuiesti sarbatori in cinstea Mear1; (Ex. 23:14). Sarbatoarea este celebrata timp de sapte zile in Israel si opt zile in Diaspora, incepand cu 15 Nissan.
Sarbatoarea de Pesah, ca de altfel toate sarbatorile evreiesti, are o dubla semnificatie: istorica si agrara. Semnificatia istorica consta in faptul ca Pesah comemoreaza Exodul israelitilor, sfarsitul robiei din Egipt. r0;Semnificatia sa agrara este de celebrare a primaverii la inceputul secerisului de orz.r1;
Pesahul are cateva denumiri menite sa releve pluralitatea acestei sarbatori. Una din denumiri este hag ha-matot (Ex 12:15), nume care provine de la fapul ca in aceasta zi trebuie sa se consume paine fara drojdie (mata) si interdictia de a consuma hamet ( r11; dospeala; se considera hamet tot ce se coace din grau ovaz si secara; produs alimentar in componenta caruia se afla un ferment, de obicei drojdie) sau orice aliment pe baza de aluat dospit. Aceasta prescriptie vine de la idea ca la iesirea evreilor din Egipt, acestia nu au mai avut timp pentru a lasa aluatul sa dospeasca, fiind nevoiti sa-l coaca asa cum era, rezultatul fiind acele bucati de matot. Alta denumire este aceea de zman herutenu (r0;vremea libertatii noastrer1; ), cand este evocata eliberarea fiilor lui Israel de sub robia egipteana si constituirea intr-un popor liber.
Pesah, care este o sarbatoare de primavara (hag ha-aviv), impune unele pregatiri pentru acest sezon. In primul rand se face curatenie in fiecare casa si datorita faptului ca Legea prevede interdictia de a avea in casa pe toata durata sarbatorii orice aliment pe baza de aluat dospit. Curatarea vaselor utilizate in mod curent la prepararea alimentelor pentru inlaturarea oricaror urme de ramasite alimentare reprezinta o alta pregatire facuta inaintea inceperii sarbatorii. De asemenea, toate alimentele si bauturile fermentate (mehirat hamet ; ebr. r11; comandamente iudaice care obliga indepartarea din casa evreului a tot ce este dospitura in timpul sarbatorii Pesah) care nu au putut fi consumate inainte de Pesah trebuie vandute in mod simbolic, chiar daca ele raman in casa. r0;Vanzarea fiind pur formala, rabinul este de obicei imputernicit sa perfecteze acest aranjament pentru toata comunitatea. Cat despre produsele fermentate care au ramas in casa fara sa fie incluse in aceasta vanzare, consumarea lor ramane interzisa chiar si dupa Pesah.r1;
La fel ca celelalte sarbatori de pelerinaj se citeste unul din cele Cinci Suluri; pentru Pesah acesta este Cantarea Cantarilor, mai ales fiindca in aceasta carte se gaseste o descriere a primaverii, anotimp intim legat de Pesah.
Sederul isi are radacina in verbul lesader care inseamna a face ordine, a aranja si reprezinta ordinea ceremoniei casnice care are loc in primele doua seri de Paste in Diaspora sau doar in prima noapte in Israel si la evreii reformati. Sederul este unul din ritualurile cele mai respectate de poporul evreu si unul dintre cele mai importante din punct de vedere simbolic. El comemoreaza in mod solemn robia si Exodul printr-o serie de simboluri, lecturi si imnuri speciale. Pentru stabilirea Sederului, inteleptii s-au inspirat din textul biblic, care indica masa speciala ce trebuie luata in cadrul familiei cu ocazia sarbatorii de Pesah (Ex. 12:8).

Sederul este un ansamblu de rituri familiale care comemoreaza iesirea evreilor din Egipt si eliberarea lor miraculoasa din robie: r0;Cand il veti manca (mielul sacrificat n.n), sa aveti mijlocul incins, incaltamintele in picioare si toiagul in mana; si sa-l mancati in graba caci sunt Pastele Domnuluir1; (Ex. 12:10-15). El cuprinde intr-o ordine simbolica, precisa, mai multe recitari si degustari de alimente ritutale care exprima laude, recunostiinta si bucurie.
Ritualul de Seder implica folosirea unor obiecte rituale cum ar fi hagada - numele cartii care contine ordinea liturgica a acestei ceremonii si istorisirile referitoare la iesirea din Egipt), keara - tava de seder incarcata cu zeroa - bucata de os prajit ca simbol al puterii divine, a bratului lui Dumnezeu care i-a scos pe evrei din Egipt; beita r11; un ou fiert ca simbol al fertilitatii; maror r11; ierburi amare care evoca suferintele indurate de israeliti in robia egipteana; haroset r11; un amestec de mar, nuci, vin si zahar ars, in amintirea mortarului folosit de sclavii evrei pentru a construi orasele faraonului), cele trei matot (ebr. r11; paine nedospita, azima; doua dintre ele reprezinta cele doua paini care se fac in mod obisnuit pentru zilele de Shabbat si de sarbatoare, iar a treia este adaugata special pentru ritualul Sederului), cele patru cupe cu vin, element central al ceremoniei, simbolizand cei patru termeni care exprima in Biblie, Izbavirea (Ex. 6:6-7). Asa cum arata termenul seder, ceremonia se desfasoara intr-o ordine precisa.
Se incepe in ordine cu binecuvantarea facuta asupra vinului (prima dintre cele patru cupe de Seder), marcand sfintirea zilei respective (kiddus), se continua cu spalarea mainilor, dupa care urmeaza consumarea unui zarzavat pus in apa cu sare care este impartit tuturor celor prezenti la masa. Pentru a face pe placul copiilor prezenti la masa, unul din parinti rupe jumatate din felia de mata (parte numita afikoman) si o ascunde, urmand ca dupa masa, gasitorului sa i se ofere o rasplata. Pe urma se citeste prima parte a Cartii Hagada, fiecare participant fiind nevoit sa citeasca un pasaj din aceasta carte. In acelasi timp se consuma cea de-a doua cupa cu vin. Toate alimentele consumate la Seder sunt asortate cu ierburi amare. Urmeaza sulhan oreh care este masa propriu-zisa de Seder care aminteste de cina pascala din vechime. In final se recita binecuvantari de multumire dupa masa. Momentul nirtah este momentul de incheiere (lit. Comemorarea a fost acceptata) cand cei de fata isi ureaza unul altuia Le shana ha-baa bi-Irusalaim


 
Domnul este tăria mea și temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu, pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu, pe El Îl voi preamări. Exodul 15:2

Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
abdon
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
1479. Postat la 01/11/2009 13:40 - 1733z22h9m
Înaintea de a vorbi despre pregătirile de sărbătoare pentru Pesah, să căutăm să înțelegem conținutul acestei sărbători, a noastră și a întregului popor al lui Israel.
Sărbătoarea de Pesah este denumită și rSărbătoarea libertățiir1; (Hag Ha-Herut). Aceasta este denumirea ei cea mai răspândită. În această zi, în urmă cu mii de ani, poporul evreu a fost eliberat, a ieșit din robie în libertate. În fiecare generație, poporul evreu serbează acest act de mântuire a sa, în curs de 7 zile de Pesah, așa cum apare în fraza: rȘi să respectați Sărbătoarea Azimelor... și să respectați această zi de-a lungul generațiilor, în vecii vecilor.r1;
Culmea acestei sărbători este, bineînțeles, noaptea de rSederr1; pentru care ne pregătim cu eforturi atât de mari. În această noapte suntem regi, oameni liberi! Prin lectura Hagadei urmărim pas cu pas povestirea înrobirii poporului, participăm la suferința sa și chiar mâncăm rmațar1; (pască sau azimă) și rmarorr1; (rădăcini amare) care simbolizează această suferință r11; și ne bucurăm de eliberarea din robie, pe care o simbolizăm printr-o masă festivă; bem patru pahare cu vin, care ne bucură inimile și ne face să ne simțim ca niște adevărați regi.
De sărbătoarea de Pesah, consumul de rhamețr1; (pâine dospită și produse dospite din cereale) este interzis. Ni s-a poruncit să mâncăm rmațar1; (pască sau azimă, respectiv pâine nedospită), după cum scrie în Tora: rNici o pâine dospită să nu mâncați în toate așezările voastre, să mâncați rmațotr1;. Tora ne poruncește să ne despărțim complet de rHamețr1; prin arderea lui totală și să aducem acasă rmațotr1;.
rHamețulr1; r11; pâinea dospită și alimentele bazate pe cereale și pâine dospită, simbolizează mândria exagerată, umflarea ego-ului individual, exploatarea tuturor resurselor în acest scop, iar uneori acest lucru este vecin cu lipsa de respect față de semeni. Fiecare om este robul propriei sale patimi, a strâmtorii personalității sale. Aceasta este obligația sa de a ieși din propria sa patimă, de a ajunge în libertate, de a se deschide față de semeni, de a asculta păsurile lor și de a avea grijă de necesitățile lor, bineînțeles fără a uita de propria sa persoană...
Această libertate este simbolizată de rmațar1;, este libertatea care nu va dispare niciodată.
Cu cât ne vom strădui mai mult în pregătirile de sărbătoare r11; curățenie și arderea rhamețuluir1; r11; cu atât libertatea noastră va fi mai adevărată, mai reală, iar ea va fi înscrisă pentru toate zilele anului, pentru noi și pentru toți cei din jurul nostru.

ÎNDRUMĂRI de PESAH
Luna Nisan: Trauma evenimentelor ieșirii evreilor din Egipt și a minunilor legate de acest eveniment, a determinat denumirea lunii Nisan ca rFruntea lunilorr1;. Luna Nisan este luna eliberării și ieșirii evreilor din lanțurile robiei egiptene.
În zilele noastre începutul lunii este caracterizat de pregătirile de Pesah, sărbătoare care începe în seara de 14 Nisan și continuă până pe data de 21 Nisan. Pesah este singura sărbătoare ale cărei obiceiuri și legi sunt legate nu numai de sărbătoarea în sine, ci și de perioada dinainte și de după Pesah. De exemplu, hamețul respectiv, tot ce e dospit sau dospește care a rămas în proprietatea evreului în perioada sărbătorii, este interzis a fi folosit sau consumat după Pesah dacă nu a fost vândut unui neevreu înainte de Pesah. Eu îmi amintesc din anii când am fost copil la Dorohoi, tata z.ț.l., de la începutul lunii se ocupa de rkimha de pishar1; r11; făină de copt mațot r11; azimă. El avea grijă ca fiecare evreu să poată sărbători Pesahul cu toate cele necesare. El ne explica nouă copiilor, că așa vom putea spune la masa de Seder: Fiecare înfometat este invitat să intre și să se alăture la prăznuirea Sederului, și dacă nu vom avea grijă ca această invitație să fie reală, nu poate fi un Seder perfect.
Mehirat hameț: Cauza rezidă, în faptul că, după legile Torei nu este destul interzicerea consumului de hameț, ci interzicerea ca rhamețulr1; să se găsească în proprietatea noastră.
Învățații noștri z.l. și-au pus întrebarea în legătură cu acele persoane care au în proprietatea lor cantități mari de rhamețr1;, respectiv proprietarii de magazine alimentare. Ce trebuie să facă acești oameni, deoarece legea este că persoana care are în proprietatea lui rhamețr1; de Pesah chiar dacă nu mănâncă rhamețr1;, tot rhamețulr1; său este interzis după Pesah.
De accea au decis învățații noștri z.l.: pentru ca acești oameni să nu aibă pierderi economice, trebuie să vândă rhamețulr1; unui neevreu și să-l răscumpere după Pesah.
Cine face vinderea hamețului este rabinul sinagogii, cartierului, orașului, care după ce a făcut lista de la toți enoriașii lui, cu indicația locului specific unde și-au depozitat tot hamețul pe timpul Pesahului, vinde tot hamețul unui neevreu. Neevreul care nu are suma necesară să cumpere tot hamețul după Pesah, anulează afacerea. Astfel evreul nu este stăpân pe hamețul lui pe parcursul Pesahului, deci n-are voie să se atingă de el.
Dacă nu a vândut hamețul sau a uitat să-l vândă, n-are voie să se folosească de el, niciodată.

Agalat keilim r11; pregătirea și purificarea vaselor pentru Pesah. Scopul este îndepărtarea oricărei rămășițe sau firimituri de hameț.
În general este indicat ca pe parcursul anilor să fie păstrat un rând special complet de vase, oale, farfurii, pahare numai pentru Pesah.
Totuși sunt încă multe familii care nu-și pot permite acest lucru. Atunci aceste familii pot folosi vasele de tot anul, dar ele trebuie să fie pregătite de Pesah după legile rituale. Sunt câteva feluri de pregătire a vaselor prin foc, sau prin apă clocotită. De exemplu vasele care se găsesc în contact cu focul, tot felul de obiecte metalice trebuie trecute prin apă clocotită, vase de sticlă trebuie ținute în apă timp de 3 zile schimbându-se apa zilnic. Vasele care sunt făcute din două materiale, de exemplu metal și plastic sau lemn, nu se pot pregăti pentru Pesah.
Sunt multe probleme legate de pregătirea vaselor, fiindcă tehnologia înaintează și sunt multe aparate și obiecte casnice tehnice astăzi la dispoziția gospodinelor. Din această cauză trebuie întrebat un rabin, care știe care vase se pot purifica și în ce fel.
Mața r11; azima este mâncarea tradițională de Pesah în locul pâinii dospite interzise cu desăvârșire. Azima se mănâncă în amintirea pâinii care n-a apucat să dospească atunci când evreii au trebuit să se grăbească la ieșirea din Egipt. Este făcută din făină și apă plămădită doar 18 minute ca să nu dospească. Există și azima păzită, făcută din făină de grâu și ținută sub observație de la seceriș. Există o diferență între interzicerea consumului de hameț și obligația consumului de Mața-azimă. Diferența este de perioada de timp a acestor obligații.
Interzicerea consumului de hameț este în țară 7 zile și în străinătate 8 zile. Obligația mâncării azimei păzite este în seara de Seder în țară și în două seri de Seder în străinătate. În privința celorlalte zile de Pesah se poate mânca azima obișnuită. Cine nu poate mânca azima păzită toată seara de Seder este obligat să mănânce în seara de Seder cel puțin 25 de grame.
Efectuarea controlului asupra resturilor de hameț. Unul din obiceiurile care s-au păstrat cu strictețe și s-au transmis din tată în fiu, este eliminarea hamețului în perioada sărbătorii. Acest fapt slujește două interese:
Unul este să amintească în practică ieșirea evreilor din Egipt, care a fost o minune vizibilă de toți, acea mână întinsă de Dumnezeu. Cel de al doilea interes este să amintim generațiilor viitoare că părinții noștri au fost puternici în credința și încrederea în Dumnezeu, cu toate că nu au avut o pregătire morală. Ei nu și-au luat cu ei mâncare în deșert fiindcă erau siguri că Dumnezeu, care le-a făcut minunea și i-a scos din Egipt, va avea grijă de ei și în deșert.
Interzicerea consumului de hameț, respectiv tot ce e dospit sau dospește; hamețul este foarte strict interzis timp de șapte zile în Israel și opt în România. Nu numai că nu e voie a mânca hameț, dar nu este voie nici de văzut hameț, și de avut vreo plăcere din hamețul evreului, de aceea în ajun de Pesah, după terminarea curățeniei generale și efectuarea controlului de hameț, resturile rămase se ard, și hamețul închis de mare valoare se vinde unui neevreu printr-un rabin după Pesah.
Ca să nu ne complicăm cu nici un fel de probleme în ceea ce privește hamețul, Tora ne îndrumă să îndeplinim 3 sarcini:
1. Vânzarea hamețului; 2. Efectuarea controlului de hameț; 3. Dacă a rămas hameț neobservat trebuie de spus că el este al nimănui.
Efectuarea controlului de hameț, se face în seara dinaintea Sederului. După terminarea curățeniei generale suntem obligați să verificăm dacă nu a rămas hameț în casă, cu toate că am curățit intensiv casa. Se obișnuiește să se ascundă de cu zi zece pachețele cu firimituri de pâine în diferite locuri în casă și este obligatoriu de găsit toate pachețelele.
Controlul în sine se face la lumina unei lumânări de ceară. Se controlează toate colțurile și locurile unde de obicei se găsește hameț. Se folosește o pană pentru a mătura firimiturile de hameț pe care le-am găsit. Ele se pun într-o pungă la un loc vizibil. În timpul controlului se obișnuiește de spus rugăciunea: Tot hamețul care este în proprietatea mea și nu am reușit să-l descopăr și să-l văd, nu are nici o valoare pentru mine și este în proprietatea altora.
Ceremonia tradițională în seara de Pesah r11; se numește Seder r11; ordine, pentru că ceremonialul este o ordine bine definită. În această seară în fiecare casă de evreu împlinim două comandamente divine pe care ni le poruncește Tora:
1. Mâncarea azimei în această seară, este cel puțin 25 de grame.
2. Povestirea Hagadei, explicarea ei însoțită de cântece și legende, băutul a 4 pahare de vin, ca simbol al celor 4 denumiri date: v-am eliberat, v-am salvat, izbăvirea, sanctificarea. Maror, hreanul sau alte legume amare sunt consumate ca amintire a vieții amare din Egipt, povestită și amintită la masa festivă.
Noi terminăm masa de Seder cu Afikoman, care este jumătate de azimă ascunsă de la începutul cinei ceremoniale până la sfârșitul mesei, când se împarte câte o bucățică fiecărui partricipant și nu este voie de gustat nimic după aceea. Este obiceiul să se permită copiilor să fure afikomanul, fără de care nu se poate încheia Sederul. Copiii îl redau contra anumitor promisiuni, dar principalul rol al acestui obicei este de a menține pe toți participanți treji până la sfârșitul sederului.
Cele patru pahare de vin care se beau în timpul mesei de seder reprezintă simbolul celor 4 denumiri date ieșirii din Egipt, ritual care trebuie păstrat. Mai ales în România este important a procura vin cașer în acest scop.
Paharul lui Eliahu. Este obiceiul de a umple un pahar cu vin în plus și a-l pune pe masa de Seder la dispoziția profetului Eliahu, care, după credința noastră, vizitează în seara de Pesah în fiecare casă de evreu. Imediat după cină și înainte de continuarea citirii de Hagada se obișnuiește a deschide ușa profetului nevăzut, în timp ce toți comesenii se ridică în picioare în onoarea vizitatorului și se dă citirea versetelor care imploră oprirea căderii mâniei Domnului asupra poporului evreu.
Had-gadia este un cântec în limba arameică care se cântă la sfârșitul mesei de Seder. Conținutul său este un lanț de învingători învinși la rândul lor, învingătorul adevărat fiind Dumnezeu.
Pesah simbol

Sărbătoarea de Pesah are un caracter special în rândul sărbătorilor poporului evreu. Noi învățăm despre acest caracter special al sărbătorii de Pesah din comandamente divine legate de ea, precum jertfa pascală, consumul de rmațar1; (pască) și de rmarorr1; (rădăcini amare), băutul a patru pahare cu vin. Alt comandament divin special care nu există în legătură cu nici o altă sărbătoare, este lectura Hagadei, povestirea conținutului sărbătorii, după cum scrie în Tora: rȘi ai povestit fiilor în acea zi să spunăr1; (Șemot 13,8).
Prin ieșirea din Egipt, strămoșii noștri și-au câștigat libertatea, existența ca popor liber capabil să-și aleagă calea vieții și să ia asupra sa învățătura Torei și comandamentele ei. Strămoșii noștri au câștigat acest lucru nu numai pentru ei înșiși, ci pentru fiii și urmașii lor pentru vecie. De aceea Tora a pretins ca sentimentul libertății să fie păstrat de poporul evreu, iar fiecare generație să-l reînnoiască. În acest sens, Tora a poruncit ca fiecare generație a poporului lui Israel să povestească despre ieșirea din Egipt precum și să considere și să-și imagineze că ieșirea din Egipt s-a petrecut în fața ochilor lor. Iată ce scrie în Hagada: rOricine povestește cât mai mult despre ieșirea din Egipt este lăudatr1;. O aluzie la aceasta a fost găsită chiar în cuvântul ebraic rPesahr1;, care a fost interpretat și sub forma rper1; (gură), rsahr1; (povestitor), respectiv că gura a primit porunca de a fi povestitorul eliberării.
Tora prevede în multe locuri din text obligația de de a-i învăța conținutul ei pe fii și de a-i educa în direcția respectării poruncilor divine. În privința ieșirii din Egipt faptul este accentuat în mod deosebit. Nu există nici o altă sărbătoare în care educația copiilor să ocupe un rol atât de important ca în sărbătorea de Pesah. rȘi ai povestit fiilor tăir1;, r1;Și dacă fiul tău te va întreba să-i răspunzir1;.
Înțelepții noștri au stabilit diferite reguli pentru a-i face pe copii să participe la lectura Hagadei. În Talmud (Tratatul Pesahim, 109) se povestește că Rabi Akiva obișnuia să împartă nuci copiilor în seara de Pesah pentru ca aceștia să nu adoarmă și să poată participa la rSederr1;. Rambam (Rabi Moșe ben Maimon, sau Maimonide) a scris: rTrebuie să facem ceva deosebit în această organizare a desfășurării serii, pentru ca fiii să vadă această diferență de celelalte seri și să întrebe rde ce e deosebită această seară?r1; (Halahot Hameț -Mața, capitolul 7, paragraful 3). În perioadele mai recente s-a extins obiceiul furtului de rmațar1; păstrată ca rafikomanr1; de către copii, pentru a-i face pe aceștia să rămână treji, iar tatăl să le poată povesti despre ieșirea din Egipt și scopul eliberării. Fiecare părinte are dreptul de a povesti fiului său conform posibilităților sale și puterii de înțelegere a fiului. Hagada servește doar ca bază pe care se înalță povestirea și explicațiile tatălui.
Înțelepții noștri au menționat patru tipuri de fii care trebuie educați. Noi toți trebuie să răspundem la întrebările lor și să le povestim despre ieșirea din Egipt. În Hagada scrie: rTora a vorbit în fața a patru fii: unul învățat, unul nelegiuit, unul simplu și neînvățat, unul complet necunoscător care nu știe nici măcar să întreber1;. S-a extins explicația că cei patru fii reprezintă o familie formată din patru generații, fiecare dintre ei fiind reprezentantul altei generații.
Bunicul care are cunoștințe vaste în Tora, este sincer în credința sa. El nu are întrebări, totul îi este clar și cunoscut. Fiul său, însă, învățat care a studiat și alte discipline, este liber-cugetător, necredincios, are întrebări și vrea să știe și să înțeleagă: rCe reprezintă aceste mărturii, legi și porunci pe care Dumnezeul nostru vi le-a poruncit?r1; întreabă el. Învățatul nu și-a crescut și educat fiul pe calea tradiției părintești, ci l-a lăsat să-și adune cunoștințe în alte domenii din afara Torei. Fiul s-a rupt de tradiția lui Israel. Autorul Hagadei îl numește rrașar1; (nelegiuit). Pentru el, seara de rSederr1; aparține generațiilor trecute. El nu organizează o masă de rSederr1; în prima seară de Pesah. Întrebarea sa este a cuiva care nu caută nici un răspuns: rCe vă trebuie acest ceremonial?r1;.
Fiul rnelegiuituluir1; a crescut într-o casă care nu are nimic în comun cu tradiția. O dată el a fost în vizită la bunicul său, unde a văzut o masă de rSederr1; organizată conform tradiției și normelor halahice și își aduce aminte de acea seară. Poate că a văzut o masă festivă și în casa tatălui său, dar nu a văzut o masă de rSederr1; în centrul căreia se află citirea rHagadeir1;. Acest rfiur1; este denumit rtamr1; (simplu, necunoscător) de către autorul Hagadei. Întrebarea sa este cea a unui om simplu, necunoscător, neînvățat: rCe este asta?r1;.
Fiul necunoscătorului, al omului simplu, este cel de-al patrulea rfiur1; menționat de Hagada. El nici măcar nu mai știe să întrebe. Niciodată nu a văzut un rSeder de Pesahr1; făcut conform tradiției și normelor halahice, nici în casa tatălui său (rnecunoscătorulr1smiley nici în casa bunicului său (rnelegiuitulr1smiley. De aceea el nu pune nici o întrebare.
Cum trebuie să ne comportăm față de el? Autorul Hagadei spune: rDeschideți-i gurar1;. Cel care organizează masa de rSederr1; trebuie să deschidă gura și să-i povestească totul, de la început până la sfârșit. Din păcate, în ultimele generații, multe familii au trecut prin prefacerile familiei cu cei patru fii. Fiecare familie și fiecare casă are povestea ei. Cu toate acestea trebuie să ne întărim pe noi înșine și să îndeplinim porunca divină de a povesti despre ieșirea din Egipt, de a ne apropia de tradiția strămoșilor noștri și de a ne întoarce la ea.
Am mai spus mai înainte că, prin ieșirea din Egipt, strămoșii noștri și-au câștigat libertatea. Însă de-a lungul mileniilor exilului și a suferinței ne pierdusem gustul libertății, iar Hagada reflecta numai trecutul glorios și trezea dorul de eliberare în inimi. Dar odată cu întoarcerea poporului evreu în țara sa, Hagada a căpătat un sens mai real, mai actual, mai profund, căci ne gândim la libertatea noastră.
Trebuia însă să știm că numai libertatea politică nu este suficientă poporului pentru a-și putea duce existența cu cinste și onoare. Așa cum am văzut în cursul ultimelor generații, corupția și lăcomia au ajuns să domine existența și viața socială. Poporul lui Israel are nevoie de credință și îndreptare morală, pe această cale simțind gustul integral al vieții de libertate.

Citat din Istoria Bisericească Ortodoxă:
Mântuitorul Iisus Hristos a fost rătignit și a murit pe cruce într-o zi de vineri, 14 Nissan (7 aprilie a anului 30 d.C r11; data cea mai probabilă, chiar dacă nu absolută). Pentru aceea, în primele secole unii creștini celebrau Paștile Răstignirii pe 14 Nissan împreună cu evreii iar Paștile Învierii două zile mai târziu (așa-numiții rquatrodecimanir1 iar alții pe 15 Nissan (rquintodecimanir1, considerând că seara zilei de 14 aparținea, deja, de fapt zilei de 15. Ambele rtaberer1;, chiar dacă erau adverse aveau puncte comune: erau strâns legate de obiceiurile ebraice și nu dădeau o deosebită importanță dacă Paștile Învierii cădeau în zi de duminică. Din păcate, printre primele informații istorice pe care le avem despre creștini sunt acelea că între ei existau dezacorduri în ceea ce privea sărbătorirea Paștilor. Sfântul episcop Policarp al Smirnei îl vizitează la Roma pe papa Anicet (155-166) în vederea rezolvării disensiunilor pascale. În ciuda faptului că nu au ajuns la un acord, s-au despărțit în pace, hotărând cu înțelepciune ca fiecare Biserică să celebreze Paștile conform tradiției locale. Unitatea Bisericii era mai presus de obiceiurile proprii, particulare. Din păcate această poziție moderată nu a durat mult timp: numai patruzeci de ani mai târziu, papa Victor I (189-199) a excomunicat pe episcopul Efesului Policrat în disensiunea pascală care s-a acutizat între Scaunul Romei și Bisericile din Asia Mică. Primul Sinod Ecumenic i-a condamnat pe quatrodecimani rca pe unii care au răstălmăcit tradiția creștină și nu așteaptă Duminica Învieriir1;.
Întâiul Sinod Ecumenic întrunit în Niceea Bitiniei în anul 325 d.C. a hotărât ca Paștile să fie sărbătorite rîn prima duminică după luna plină care urmează echinocțiului de primăvarăr1;. A mai hotărât ca, dacă prima luna plină cade în zi de duminică, Paștile creștine să se sărbătorească în duminica succesivă, pentru a nu coincide cu Paștile ebraice. Hotărârea sinodală are trei puncte importante: Paștile Învierii se sărbătoresc numai duminica; se ia drept bază de calcul calendarul iulian și data echinocțiului de primăvară din 325, adică 21 martie; se evită concelebrarea cu evreii. Biserica Alexandriei (important centru științific a acelei vremi) a fost însărcinată să calculeze și să anunțe întregii oecumene creștine data Paștilor. Dacă alexandrinii calculau Paștile pe baza ciclului lunar de 19 ani a astronomului antic Meton Atenianul, în occident Victor al Acquitaniei a descoperit în secolul al V-lea că din combinația ciclului lunar cu cel solar de 28 de ani rezultă rmarea perioadă pascalăr1; de 532 de ani (19 x 28) care se mai numește și rperioada victorianăr1;. La acest interval datele Paștilor se repetă identic, cu precizie matematică.
Canoanele pascale niceene au rămas în vigoare, ceea ce s-a suprimat a fost numai diferența de timp datorată greșelii de calcul. Calendarul a fost adoptat imediat și pentru calculul civil al datelor în țările catolice, dar nu în întregul occident. Regiunile protestante au făcut la început o puternică opoziție, din motive preponderent confesionale.
Țările est-europene, majoritar ortodoxe, au adoptat calendarul gregorian drept calendar civil de abia în secolul al XX-lea. Între timp decalajul devenise de 13 zile. În mai 1923 reuniunea panortodoxă de la Constantinopol hotărăște modalitatea în care Bisericile Ortodoxe ar putea aborda dificultatea calendaristică. Calendarul gregorian nu a fost acceptat tale quale, dar s-a propus un calendar iulian îndreptat care în fapt ducea la aceleași rezultate, chiar dacă mecanismele de calcul erau altele. Decizia nu a fost aplicată în toate Bisericile de tradiție bizantină și, astfel, avem astăzi Biserici care urmează rnoulr1; sau, respectiv, rvechiulr1; calendar r11; rpe stil nour1; sau rpe stil vechir1;. Chiar și în cele în care calendarul îndreptat a fost îmbrățișat, Paștile continuă să fie calculate după calendarul iulian neîndreptat, pentru a nu scinda unitatea sărbătoririi între Bisericile Răsăritului.



 
Domnul este tăria mea și temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu, pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu, pe El Îl voi preamări. Exodul 15:2

Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
valentina
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
9164. Postat la 08/03/2011 15:44 - 1241z20h5m
Pentru ca acest topic poarta numele de Istoric al sarbatorii Pastelui, am crezut ca voi gasi o lamurire in privinta zilei si lunii.
Din Exod 12, unde Domnul ii spune lui Moise cum sa aseze Pastele, nu se vorbeste de vreo data. Luna se scrie ca e Abib, luna spicelor. De unde s-a ajuns la 14 Nisan? De unde s-a ajuns ca in fiecare an, se aseaza Pastele vineri spre sambata? Cum de ceva despre care s-a hotarat sa fie o lege vesnica pentru urmasi, se tine, dar dupa un scenariu propriu ?. Biblic, cand , sau cine a schimbat totul?. Oricum ce citesc in Exod 12 si 13, e ca de la pamant la luna de departe din ce citesc in postarile voastre.


Cum înveselește untdelemnul și tămâia inima, așa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. Proverbe 27:9
Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
Dinu
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10233. Postat la 10/04/2011 13:55 - 1208z22h53m
Texte biblice ce fac referire la Sarbatoarea Pastelui:

VECHIUL LEGAMANT
,,Sa-l pastrati pana in ziua a 14 a lunii intai (Nissan), si toata Adunarea lui Israel sa-l junghie seara.... Sangele vă va sluji ca semn. Carnea s-o mancati in noaptea aceia.... Cand ve-ti manca, sa aveti mijlocul incins, incaltamintele in picioare, si toiagul in mana,...... caci sunt Pastele Domnului.
Si pomenirea acestei zile, s-o pastrati printr-o sarbatoare in cinstea Domnului, s-o praznuiti ca o lege vesnica pentru urmasii vostrii." selectii din Ex.12
,,Sa ti porunca aceasta la vremea hotarata, din an in an." Ex. 13:10
...........................................................................
LEGAMANTUL INOIT
,,Isus, in noaptea in care a fost vandut a luat o paine (azima)... a frant-o si a zis: Luati mancati, acesta este trupul Meu!" Dupa cină a luat paharul si a zis: ,,Acest pahar este Legamantul cel Nou ... sa faceti acest lucru spre amintirea Mea!" 1Cor. 11

,,Hristos ! Pastele noastre a fost jertfit!
Sa praznuim dar praznicul NU cu un aluat vechi, nici cu un aluat de rautate si viclenie, ci cu azimele curatiei si adevarului! Maturati aluatul cel vechi, ca sa fiti o plamadeala noua. " 1Cor. 5:7,8
................................................................................
OBS.
Va rog insistent NU folositi Cuvantul Domnului ca armă impotriva aproapelui vostru! Va multumesc anticipat.


,,Ceea ce face farmecul unui om este bunatatea lui" Proverbe 19:22
Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
abdon
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10277. Postat la 13/04/2011 08:23 - 1206z4h26m
Cred ca din toata postata mea si al lui Ovidiu, cea mai naturala este fraza din chenar al lui Ovidiu, despre Pastele in istoria lumii. In care este aratat cum tinea Biserica Primara, si cum a fost schimbata Sarbatoare de catre ... .

Sora, cred ca datorita postarilor lungi, nu s-a retinut prea mult, ca este, posibil plictisitor. Ca si data, scrie, unde a citat Dinu, la Exod, si este intarit la Lev 23, si Deut 16.

Nisan, este Abib, doar ca denumirea s-a scimbat in timpul robiei Babiloniene, aproximativ cu 1000 de ani mai tarziu, si i s-a zis dupa luna Babiloniana, care a ramas pentru Israel valabil pana in ziua de astazi (Estera 3:7), parca era un topic in legatura cu denumirile lunilor !?

In credinta noastra nu cade tot timpul Sarbatoarea vineri spre sambata, noi nu tinem sarbatoarea dupa ziua saptamanii ci dupa data, adica dupa data de 14, a lunii I, dupa anul Biblic.

Daca dumneata ai ridicat subiectul acesta, despre diferenta din cele ce scrie in Exod, si ceea ce tinem noi, cum intelegi dumneata ca trebuie tinut Pastele, sau care sunt diferentele ce le vezi la noi ca mie imi este greu sa inteleg ce vrei sa spui?


 
Domnul este tăria mea și temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu, pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu, pe El Îl voi preamări. Exodul 15:2

Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
costy
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10280. Postat la 13/04/2011 09:13 - 1206z3h36m
O mai mare lamurire este in Levetic 23 dar nu se opreste cu cititul la versetul 3 ci sa lasam Scriptura sa ne vorbeasca in continuare nu sa taiem cum fac multii.Domnul nostru ISUS cand a praznuit Sarbatoarea Pastelui si a Azimilor a fost dupa Calendarul Evreiesc , dupa cum a zis si Domnul //Matei 5:17 Să nu credeți că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.///Acesta data este adevarata data cand se Sarbatoreste PASTELE 14 NISAN (LUNA 1)si nu a altor calendare care sunt cu sutele in ziua de azi . Domnul sa va binecuvinteze . Shalomsmiley


Psalmul 84.11. Căci Domnul Dumnezeu este un soare și un scut, Domnul dă îndurare și slavă, și nu lipsește de nici un bine pe cei ce duc o viață fără prihană.
Doamne al oștirilor, ferice de omul care se încrede în Tine!
Deconectat RE: istoricul sarbatori pastele
fullban5
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10290. Postat la 13/04/2011 13:15 - 1205z23h34m
Mai este o problema ca sa stie toți crestini, ca Evreii aveau 2 calendare,un Calendar civil dupa care se ghidează totii evrei , iar cel de-al doilea calendar religios era dat de Elohim lui Moise.
În Exod.12:1-2-3 calenndarul religilos are 12luni iar deaceia sa fim atenti dupa care calendar ne ghidăm, stim ca sunt 7 sarbatori si este a 7 luna sărbătoarea corturilor, numarul 7 semnifica planul de mintuire 7 este mia de ani, iar a opta zi a sarbatori incepe vesnicia.
Elohim vorbește in Isaia capitolul 29:1 "Adăugați an la an, și lăsați sărbătorile să-și facă ocolul lor.


Pentru cine crede Mesia zice în 1CORINTENI 5:6:
. Nu vă lăudați bine. Nu știți că puțin aluat dospește toată plămădeala?
7. Măturați aluatul cel vechi, ca să fiți o plămădeală nouă, cum și sunteți, fără aluat; căci Hristos, Paștele noastre, a fost jertfit.
8. Să prăznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate și viclenie, ci cu azimile curăției și adevărului
.

Scriptura ne învață s-al ținem iubiți creștini pentru că nu a desfințat această sărbătoare, sa ne ajute Mesia sa ne pregatim așa cum scrie.Amen


Mesia sa fie in inimile noastre
Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
Aurelc
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10291. Postat la 13/04/2011 14:11 - 1205z22h37m
Frate Vasile, îți spun sincer, am auzit în viața mea multe minuni și învățături de minune, dar așa ceva de când sunt nu am auzit... Unde anume ai găsit tu scris că acel calendar religios după care Paștele trebuiau sărbătorite în prima lună în ziua a 14-a are doar șapte luni ??

Ar fi bine să nu crezi tot ce auzi de la oamenii care au tot interesul să te îmbete de cap, că în lume au ieșit mulți Hristoși mincinoși și înșeală pe mulți scumpul meu.

Oricum, ca să nu sărim de la subiectul care este Istoricul Sărbătorii Paștelor ajunge dacă îmi dai un citat din Biblie sau ceva.


Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
Moderator1
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10292. Postat la 13/04/2011 14:40 - 1205z22h9m
Am mutat această postare la Istoricul Sărbătorii Paștelor, deoarece utilizatorul Vasile_Geană 2000, a postat la un alt subiect.


Vasile Geană a scris:

Sora Valentina daca ma ingaduiesti sa vedem cum pastorii zic minciuni la oite.
În anul 1996 frati adventisti o dat mina cu reprezentatul papei in America si-o măncat cina inpreuna si va inchinati la fiara nu va tineti ca nu va inchinati acuma.
Hai sa vedem ce zice Elohim în Isaia capitolul 29: a doua parte a versetului zice:-"Adăugați an la an, și lăsați sărbătorile să-și facă ocolul lor.



1 Corinteni capitolul 15: 1. Vă fac cunoscut, fraților Evanghelia, pe care v-am propovăduit-o, pe care ați primit-o, în care ați rămas,
2. și prin care sunteți mântuiți, dacă o țineți așa după cum v-am propovăduit-o; altfel, degeaba ați crezut.
3. V-am învățat înainte de toate, așa cum am primit și eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi;
4. că a fost îngropat și a înviat a treia zi, după Scripturi;


Mesia spune 1 Corinteni cap 5:6 6.- Nu vă lăudați bine. Nu știți că puțin aluat dospește toată plămădeala?
7. Măturați aluatul cel vechi, ca să fiți o plămădeală nouă, cum și sunteți, fără aluat; căci Hristos, Paștele noastre, a fost jertfit.
8. Să prăznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate și viclenie, ci cu azimile curăției și adevărului.


Sora cine ti-a spus ca sarbatorile sau sfărsit acuma vreau sa citim inpreuna in Luca capitolul 22 : 15. El le-a zis: "Am dorit mult să mănânc Paștele acestea cu voi înainte de patima Mea;
16. căci vă spun, că de acum încolo, nu le voi mai mânca, până la împlinirea lor în Împărăția lui Dumnezeu."
17. Și a luat un pahar, a mulțumit lui Dumnezeu, și a zis: "Luați paharul acesta, și împărțiți-l între voi;
18. pentru că vă spun că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viței, până când va veni Împărăția lui Dumnezeu."
19. Apoi a luat pâine; și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, a frânt-o, și le-a dat-o zicând: "Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea."
20. Tot astfel, după ce au mâncat, a luat paharul, și li l-a dat, zicând: "Acest pahar este legământul cel nou, făcut în sângele Meu, care se varsă pentru voi."


Vreau sa te intreb sau sfărsit sau se inplinesc in imparatia cerurilor, sarbatoarea nu sa sfărsit, dar nu este vina voastra pentru ca Mesia zice în Ioan cap18:37 :
37. "Atunci un Împărat tot ești!" I-a zis Pilat. "Da", a răspuns Isus. "Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut și am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu."
38. Pilat I-a zis: "Ce este adevărul?"'


Sora daca pilat ca era judecator in Izrael el nu stia ce este adevarul, dar pastori care sint platiti ei fug dupa bani nu dupa adevar si acuma Mesia ne vorbeste în capitolul 1:18
-Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu și împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, care înăbușe adevărul în nelegiuirea lor.


"Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: ,În a cincisprezecea zi a acestei a șaptea luni, va fi sărbătoarea corturilor, în cinstea Domnului, timp de șapte zile.

În cinstea Domnului timp de sapte zile ce fac eu cind tin sarbatoarea il cinstesc pe Elohim si nu pe mine, eu o tin ca s-ai dau cinste si sa -mi fac macar datoria.

Vreau sa aduc un argument din Eclesiatul capitolul 12:13- 3. Să ascultăm dar încheierea tuturor învățăturilor: Teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om.


Pentru noi e importat sa ne rugam ca el sa aiba mila de ei sa le descopre adevarul curat, ascultați ce zice Elohim in Ieremia capitolul 25 :34

34. Gemeți, păstori, și strigați! Tăvăliți-vă în cenușă, povățuitori ai turmelor! Căci au venit zilele junghierii voastre. Vă voi zdrobi, și veți cădea la pământ ca un vas de preț.
35. Nu mai este nici un loc de adăpost pentru păstori! Nu mai este nici o scăpare pentru povățuitorii turmelor!
36. Se aud strigătele păstorilor, și gemetele povățuitorilor turmelor, căci Domnul le pustiește locul de pășune,
37. și colibele cele liniștite sunt nimicite de mânia aprinsă a Domnului.
38. El Și-a părăsit locuința, ca un pui de leu vizuina; așa că țara le este prefăcută în pustie de urgia nimicitorului și de mânia lui aprinsă."


Vrem sa vedem ce evanghelie a predicat pavel în1Petru cap1: 12
. Lor le-a fost descoperit că nu pentru ei înșiși, ci pentru voi spuneau ei aceste lucruri, pe care vi le-au vestit acum cei ce v-au propovăduit Evanghelia, prin Duhul Sfânt trimis din cer și în care chiar îngerii doresc să privească.


Prin Duhul sfănt trimis din cer si in care chiar ingerii doreau sa priviaasca, sora Elohim i-a dat lui Pavel evanghelia prin duhul sfint n-o vorbit din burta, hai macar sa ne facem datoria de oameni daca v-am plictisit va rog sa ma iertati.

1. Înțelepciunea și-a zidit casa, și-a tăiat cei șapte stâlpi.
2. Și-a junghiat vitele, și-a amestecat vinul, și-a pus masa.
3. Și-a trimis slujnicele, și strigă, de pe... vârful înălțimilor cetății:
4. "Cine este prost, să vină încoace!" Celor lipsiți de pricepere le zice:
5. "Veniți de mâncați din pâinea mea, și beți din vinul pe care l-am amestecat!
6. Lăsați prostia, și veți trăi, și umblați pe calea priceperii!"


Aici se inchină multi la fiara si desfinteaza poruncile lui, cei 7 stilpi sint 7 sarbatori pe care este zidita casa, frati nostri o taiat stălpi nu le mai trebuie sarbatori, au amestecat vinul si se inchina la sarbatorile puse de fiara, soră eu nu am zis ca daca nu tineți sarbatorile nui descoperire, dupa asta cunoaste daca avem duhul lui Elohim, ca el ma invata in Ezechiel Capitolul 36:25- 25.
Vă voi stropi cu apă curată, și veți fi curățiți; vă voi curăți de toate spurcăciunile voastre și de toți idolii voștri.
26. Vă voi da o inimă nouă, și voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră, și vă voi da o inimă de carne.
27. Voi pune Duhul Meu în voi, și vă voi face să urmați poruncile Mele și să păziți și să împliniți legile Mele.


Daca ai acest duh a lui Elohim nu au cum sa-ti fie ascunse sarbatorile, ca duhul lui ne obliga sa nu calcam soră fa-ti o verificare si vezi il ai sau nu, auzi ce zice Pavel in Efeseni capitolul 2:1 - 1.
Voi erați morți în greșelile și în păcatele voastre,
2. în care trăiați odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării.
3. Între ei eram și noi toți odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământești, când făceam voile firii pământești și ale gândurilor noastre, și eram din fire copii ai mâniei, ca și ceilalți.


Yeshua Mesia ne-a alaturat la poporul sau, in Isaia capitolul 56:1-2-3- 1. "Așa vorbește Domnul: ,Păziți ce este drept, și faceți ce este bine; căci mântuirea Mea este aproape să vină, și neprihănirea Mea este aproape să se arate.
2. Ferice de omul care face lucrul acesta, și de fiul omului care rămâne statornic în el, păzind Sabatul, ca să nu-l pângărească, și stăpânindu-și mâna, ca să nu facă nici un rău!
3. Străinul care se alipește de Domnul, să nu zică: ,Domnul mă va despărți de poporul Său!' Și famenul să nu zică: ,Iată, eu sunt un copac uscat!'
4. Căci așa vorbește Domnul: ,Famenilor, care vor păzi Sabatele Mele, care vor alege ce-Mi este plăcut, și vor stărui în legământul Meu,
5. le voi da în Casa Mea și înăuntrul zidurilor Mele un loc și un nume mai bune decât fii și fiice; le voi da un nume veșnic, care nu se va stinge.
6. Și pe străinii, care se vor lipi de Domnul ca să-I slujească, și să iubească Numele Domnului, pentru ca să fie slujitorii Lui, și pe toți cei ce vor păzi Sabatul, ca să nu-l pângărească, și vor stărui în legământul Meu
,

Deci Sabat inseamna sabat saptamănal iar sabate inseamna toate sarbatorile lui, sa vedem ce ne spune în:
Efeseni cap 2:19 19. Așadar, voi nu mai sunteți nici străini, nici oaspeți ai casei, ci sunteți împreună cetățeni cu sfinții, oameni din casa lui Dumnezeu,
20. fiind zidiți pe temelia apostolilor și proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos.


Este adevarat sora si noi avem toate drepturile poporului Israel, spiritual vorbesc, Efeseni capitolul 3: 6 - .
Că adică Neamurile sunt împreună moștenitoare cu noi, alcătuiesc un singur trup cu noi și iau parte cu noi la aceeași făgăduință în Hristos Isus, prin Evanghelia aceea,
7. al cărei slujitor am fost făcut eu, după darul harului lui Dumnezeu, dat mie prin lucrarea puterii Lui.



Moderator
Deconectat RE: istoricul sarbatori pastele
fullban5
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10295. Postat la 13/04/2011 16:43 - 1205z20h6m
Frate Ovidiu eu te las sa mai cercetezi si sa cauti ca in biblie scrie, eu sunt un mielusel si nu vreau sa dau lecti la lucratori, daca nu gasesti fratele vasile te ajuta si îti trimit, deocamdata cauta ca vei gasi bate si ti-se va deschide.Îmi cer scuze ca am gresit multumesc pentru observati.


Mesia sa fie in inimile noastre
Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
valentina
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10298. Postat la 13/04/2011 19:35 - 1205z17h14m
Mai oameni buni! Am mai citit odata postarea mea sa vad ce din ea, a provocat tumultul de vorbe. Ce-am facut de iar ati sarit cu " furci si topoare"?. Nu poate omul sa puna o intrebare si sa i se raspunda civilizat, fara sa i se reproseze fel de fel de lucruri care nu depind de el? Am dat eu mana cu papa? Am schimbat eu vremurile? Citind Biblia la Exod 12 si 13, am citit de luna Habib. Voi scrieti de luna Nisan. Cu ce am gresit daca am intrebat? Lumea tine pastele sambata spre duminica, an de an. Am intrebat cum de cade Pastele an de an, sambata spre duminica? Nu se poate fara pietre aruncate? Daca tot aruncati aluatul vechi, ce-ar fi sa aruncati si rautatea din inima. Pacat ca nu si aratati ceeace credeti ca este invatatura sfintilor data odata pentru totdeauna.
Cine se leaga de copiii lui Dumnezeu se leaga de lumina ochilor Lui.
Stiu ca veti sterge postarea ca fiind off topic. Dar din cartile cerului nu o puteti sterge. Si Dumnezeu stie ca nu am facut decat sa intreb ceva care nu imi era clar.


Cum înveselește untdelemnul și tămâia inima, așa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. Proverbe 27:9
Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
fullban2
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10300. Postat la 13/04/2011 20:18 - 1205z16h31m
CINE A DAT CU TOPORUL??
CINE A SARIT CU FURCA ??
m-am uitat cu atentie la postarea MODELATORULUI si a lui Geana ; nu pare nimic ce sa aduca a topor si furca ; ce au aratat ei e o realitate ,e drept cam dureroasa dar e realitate ;acum daca cineva nu VREA sa inteleaga ; nici sa nu inteleaga; Adevarul nu e o periuta ; e sabie cu doua taise;

Paste an de an simbata spre dumineca , nu apartine scripturii ci papalitati
cred ca e clar;si tu sti asta ...dar ati place sa instigi la contra verse ;fara sa
te intereseze in definitiv care e adevarul...tu crezi ca deti adevarul
poate asta e pestru tine acum un bardoi ; nu topor; scuza-ma daca gresesc


Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
valentina
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10303. Postat la 13/04/2011 20:50 - 1205z15h59m
Multumesc. Nu sunt asa desteapta si n-am stiut ca de la cotolici e obiceiul acesta de-a cadea Pastele sambata spre duminica.

Sa tii cont ca eu nu stiu nimic, deoarece eu nu tin Pastele.


Cum înveselește untdelemnul și tămâia inima, așa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. Proverbe 27:9
Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
Moderator1
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10305. Postat la 13/04/2011 22:34 - 1205z14h14m
Vă rog să discutați despre adevăr cu duhul blăndeți, dacă nu incetați riscați să vi-se steargă postările.


Mulțumesc pentru înțelegere.


Moderator
Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
abdon
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10307. Postat la 13/04/2011 23:43 - 1205z13h5m
Sora valentina, te rog sa imi spui acum care sunt diferentele intre cele ce spune la exod si ceea ce tinem, totusi, mai trebuie sa tinem noi ceea ce e scris in exod "de-a fir in par", mai este valabil acel ritual si fel de a lua Pastele, din moment ce Pastele nostru este Hristos?


 
Domnul este tăria mea și temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu, pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu, pe El Îl voi preamări. Exodul 15:2

Deconectat RE: istoricul sarbatori pastele
fullban5
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10308. Postat la 14/04/2011 07:12 - 1205z5h37m
Frate abdon dam si mie versetul ca MESIA o murit vinerea seara 14 Nisan ca vreau sa cercetez ?


Mesia sa fie in inimile noastre
Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
abdon
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10310. Postat la 14/04/2011 09:42 - 1205z3h6m
Sora Valentina, ma bucur ca dintre multele surori, ai consacrat din timpul dumitale sa fi printre noi.

Aici topicul este Istoricul Sarbatorii Pastelor. Atat eu , Aurelc, si altii am incercat sa aratam despre aceasta Sarbatore cum a fost tinuta de la Exod, de-alungul timpului, pana in ziua de astazi de cate evrei, respectivele cuvinete de hamet, hamag ..., nu sunt ale noastre, evreii, asa praznuiesc.

Dar cel mai important pentru noi in acest topic, sau pentru mine, este acel fragment, care arata cum unii care considera a fi Biserica, au schimbat Sarbatoarea, si astfel, s-a implinit profetia lui Daniel 7:25.

Acum analizez cuvintele dumitale, de mai sus:

Ai zis:
cuvinte ffff multe, date, zile, ore, si cereale se aduna in snop
- noua ne folosesc, doarece Dumnezeu nu este un Dumnezeu al haosului, ci un Dumnezeu al randuielii, si spune ca la data de ..., la ora de ..., sa ne adunam in cinstea Lui, si sa ne bucuram de Sarbatoare. Si atunci in primul rand ne bucuram penru Israel, ca Domnul l-a eliberat din Egipt, si ne aducem aminte ce au mancat ei, si ne bucuram, ca in aceeasi perioada Hristos a murit pentru noi, l-a aceeasi data, si mancam si bem din El , ca sa avem viata. Daca poporul nu manca la data si ora respectiva, era omorat de ingerul nimicitor, la fel si eu si dumitale, daca nu mancam la timpul, data, ora hotarata de El, nu vom fi in regula, de ce dumitale vi inaintea Domnului , Sambata, si nu Vineri, la fel si cu acesta Sarbatoare, are data, ora, si din cele ce au trebuit aduse de popor, nu a mai ramas decat Mielul - Hristos, de atat nu vezi la noi din cele spuse la Exod, sa fim imbracati cu brau , cu incaltaminte in picioare, cu toiag in mana, si cu miel in fata.

Vai de capul nostru
- nu poti sa spui asa dumneatale, pentru caci capul nostru e Hristos, nu impunem cu 14 Nisan, sau Abib, am descoperit ca e scris in Cuvant, si Cel ce a zis in Lev 23 sa ti Sabatul, tot El zis sa ti si Pastele, dar nu cand vrei dumitale, ci cand vrea El, in 14 Abib, asa ca dumneata declari ce El ne-a dezgolit si ne acopera cu frunze, dar daca asa cere El, o facem si pe asta.

o femeie vine sa va dea lectii
- nu vad ce lectii ai dat dumitale deocamdata, ca in afara de Sabat, ce lectii ne poti da despre Sarbatori, ca e posibil sa fi dezgolita, tinand doar Sabatul, este cat o frunza in fata, pe cand noi tinand si Sarbatorile Domnului, este o haina completa.
Cu parere de rau, dar nu lovesc, sunt biserici care se mandresc ca tin Adevarul lui Dumnezeu, adica doar Sabatul, si in rest tin ziua mamei, care nu e mentionata in Cuvant, tin Craciunul, sunt ca Neamurile, adica dezgoliti.

sunt TARANA, O DEBORA
- tarana esti, dar Debora nu, pentru ca ea a tinut Pastele la 14 Abib, esti mai degraba o sirianca alipita de poporul Domnului, si traiesti prin mila SA, la fel cum traim si noi, cu diferenta ca noi am inteles ce "una cere Domnul de la noi", si ne luptam sa descoperim cum este mai corect, pana la zi, ora, minut si secunda, doar sa fim placuti inaintea Lui.

Cand scriem despre Paste, nu ar trebui sa scriem ce-a insemnat Pastele?
- asta a insemnat Pastele, ca a fost praznuit la 14 Nisan, intre cele doua seri, si nu s-a mancat oua rosii, nici cozonaci, si iepurasi, s-a mancat azima, painea intristarii, ca nu aveau o tara, o casa, si o masa, ci urmau drumul pribegiei, si la fel si noi, in 14 Nisan, Hristos implineste Legea cu privire la EL, la jertfa de Paste, si moare strapuns de o sulita rece, ca si mielul de cutit, si nu altadata, la 14 Nisan, omenirea este rascumparata din milenii, peste milenii, si urmam ca Israelul vechi, drumul pribegiei inspre Canaanul Ceresc, de atat ne adunam la 14 Nisan, avem acest Adevar, si ne bucuram, ca nu suntem rataciti de la aceasta.

14 Nisan - este ziua eliberarii noastre de sub robia diavolului.

Daca te-as intreba cand au adormit apostolii in Ghetsimani, cand a dus Hristos crucea, si Simon din Cirena, cand i-au fost batute cuiele, cand a fost durerea, deznadejdea ..., intr-o singura zi, in 14 Nisan.



Frate Geana inteleg unde bati apropoul, si la fel cum zice si sora Valentina, intram in unele amanunte care creeaza un zid de despartire, desi e vorba de alt subiect, tu vrei sa ajungi ca Hristos a murit ziua, in ziua lui 14 Nisan, si ca noi trebuie sa mancam din El ziua, dar asta sa se disucte la alt topic, aici trebuia asternute doar dovezi istorice, cum a fost praznuita Sarbatoarea prin milenii, iar daca nu avem dovezi, era bine sa fie scrise in alt topic, facut special despre Paste, acesta este special pentru istorie a Pastelui, dar nu a elementelor din Sarbatoare.


Pentru a numai deschide alta rubrica, si nici sa nu dau "copy-paste" - intrati aici si vedeti un pic de istorie asupra Pastelui, si cine crede ca se merita a fi "copy-paste" sa o faca http://www.crestinortodox.ro/paste/sfintele-pasti/data-sarbatorii-pastilor-71137.html


 
Domnul este tăria mea și temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu, pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu, pe El Îl voi preamări. Exodul 15:2

Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
geana
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10364. Postat la 16/04/2011 19:47 - 1202z17h1m
Frate Abdon ai postat 2 postari si na-i spus de unde leai copiat


Shalom Tuturor celor care tin ADEVARUL curat
Deconectat RE: Istoricul Sărbătorii Paștelor
valentina
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10370. Postat la 16/04/2011 21:30 - 1202z15h19m
abdon: ora,???????????????? data,?????????????? îngerul nimicitor?????????????????
ce am constat eu.
- doar o parte, și aceia, pe alese. Din tot ce scrie in Biblie în Exod: în veci, în veac, obicei sfânt, lege veșnică,.................................. s-a pierdut.
Nu se leagă. Că dacă e ODATĂ PENTRU TOTDEAUNA, n-ar trebui să fie TOTULUI TOATE TOT ?

Domnul a zis: Luna acesta va fi pentru voi cea dintâi lună a anului.
Întrebarea 1: De aici număra poporul evreu anii și lunile?
Nu mai întreb de miel, că am înțeles ca nu tăiați miel, deoarece, ( aici ne potrivim), (și totul s-a sfârșit) Isus, Paștele nostru S-a jertfit.
Dar ați rămas cu aluatul (Exod 12:15-20), că pâna acolo nu mai se respectă nimic, și 14 Nissan ( care nu este numit așa de Dumnezeu)
Întrebarea 2: ce-a rămas din odată pentru totdeauna?
M-am dus la Deuteronom 16 și acolo am gasit o specificație care desființează ceace citesc eu in secțiunea Paște: Să jertfești Paștele în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, ...............în locul pe care-L va alege Domnul ca să-Și așeze Numele acolo. Și în continuare............ Nu vei putea să faci lucrurile poruncite decât acolo unde va alege Domnul.
Întrebarea 3: numai jertfirea mielului se făcea în locul ales de Domnul Dumnezeu? Azimile se puteau mânca acasă , fiecare unde locuia?
Daca s-a mai scris amănunțit despre aceste date, dați-mi și mie nr. postării să caut, ca să nu repetați de două ori pentru o "babă" surdă!


Cum înveselește untdelemnul și tămâia inima, așa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. Proverbe 27:9
Pagina 1 din 4 1 2 3 4 >
Salt la forumul:

Copyright © 2009-2014 / 5769-5774 melhisedec.ro
2368356 vizite unice Powered by PHP-Fusion