Portal melhisedec.ro

Pagina principală · Biblia online · Articole · Cântãri · Poezii · Descărcări · Forum de discuţii · Calendar
Conectare
Utilizator

Parolă



Încă nu eşti membru?
Apasă aici pentru înregistrare.

Ţi-ai uitat parola?
Solicită una nouă aici.

Navigare
Pagina principală
Biblia online
Sãrbãtori
Luni noi
Articole
Cântãri
Poezii
Descărcări
Întrebări frecvente
Forum de discuţii
Calendar
Legãturi pe internet
Categorii ºtiri
Contactaţi-ne
Galerie foto
Căutare

Versetul zilei
"Pacea s fie ntre zidurile tale, i linitea n casele tale domneti!"
Psalmii 122:7

Cugetarea zilei
"n lumnare, esenialul nu este ceara care las urme, ci lumina."

Antoine de Saint-Exupery


Cele mai noi articole
Apleacã-þi urechea...
Drumul îngust
Te voi lãuda
Pãcatul, un labirint
Suntem chemati frati...

Statistici utilizatori
Vizitatori conectaţi: 1
> Membri conectaţi: 0
Membri înregistraţi: 615
Cel mai nou membru: yhvh4ever
> Membri banai: 0

Ajutor utilizare
Aici puteti vedea un tutorial al portalului. Daca nu aveti PowerPoint instalat va sugeram PowerPoint Viewer 97.

Vezi discuţia
Portal melhisedec.ro - index forum | Sãrbãtorile Domnului | Paºtele
Pagina 1 din 4 1 2 3 4 >
Deconectat Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
Aurelc
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
1477. Postat la 01/11/2009 13:32 - 2374z13h26m
Aici am putea pune anumite documente ce conþin material istoric sau extrabiblic despre sãrbãtoarea Paºtelor


Am învãþat cã este prea greu sã-þi dai seama unde sã tragi linie între: a fi amabil, a nu rãni oameni ºi a-þi susþine pãrerile. - O.P.
Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
abdon
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
1478. Postat la 01/11/2009 13:36 - 2374z13h21m
Pesah reprezinta una din cele trei sarbatori pelerine (impreuna cu Savuot si Succot), in vremea cand pelerinajele la Templu erau pentru evrei o porunca : r0;de trei ori pe an sa praznuiesti sarbatori in cinstea Mear1; (Ex. 23:14). Sarbatoarea este celebrata timp de sapte zile in Israel si opt zile in Diaspora, incepand cu 15 Nissan.
Sarbatoarea de Pesah, ca de altfel toate sarbatorile evreiesti, are o dubla semnificatie: istorica si agrara. Semnificatia istorica consta in faptul ca Pesah comemoreaza Exodul israelitilor, sfarsitul robiei din Egipt. r0;Semnificatia sa agrara este de celebrare a primaverii la inceputul secerisului de orz.r1;
Pesahul are cateva denumiri menite sa releve pluralitatea acestei sarbatori. Una din denumiri este hag ha-matot (Ex 12:15), nume care provine de la fapul ca in aceasta zi trebuie sa se consume paine fara drojdie (mata) si interdictia de a consuma hamet ( r11; dospeala; se considera hamet tot ce se coace din grau ovaz si secara; produs alimentar in componenta caruia se afla un ferment, de obicei drojdie) sau orice aliment pe baza de aluat dospit. Aceasta prescriptie vine de la idea ca la iesirea evreilor din Egipt, acestia nu au mai avut timp pentru a lasa aluatul sa dospeasca, fiind nevoiti sa-l coaca asa cum era, rezultatul fiind acele bucati de matot. Alta denumire este aceea de zman herutenu (r0;vremea libertatii noastrer1; ), cand este evocata eliberarea fiilor lui Israel de sub robia egipteana si constituirea intr-un popor liber.
Pesah, care este o sarbatoare de primavara (hag ha-aviv), impune unele pregatiri pentru acest sezon. In primul rand se face curatenie in fiecare casa si datorita faptului ca Legea prevede interdictia de a avea in casa pe toata durata sarbatorii orice aliment pe baza de aluat dospit. Curatarea vaselor utilizate in mod curent la prepararea alimentelor pentru inlaturarea oricaror urme de ramasite alimentare reprezinta o alta pregatire facuta inaintea inceperii sarbatorii. De asemenea, toate alimentele si bauturile fermentate (mehirat hamet ; ebr. r11; comandamente iudaice care obliga indepartarea din casa evreului a tot ce este dospitura in timpul sarbatorii Pesah) care nu au putut fi consumate inainte de Pesah trebuie vandute in mod simbolic, chiar daca ele raman in casa. r0;Vanzarea fiind pur formala, rabinul este de obicei imputernicit sa perfecteze acest aranjament pentru toata comunitatea. Cat despre produsele fermentate care au ramas in casa fara sa fie incluse in aceasta vanzare, consumarea lor ramane interzisa chiar si dupa Pesah.r1;
La fel ca celelalte sarbatori de pelerinaj se citeste unul din cele Cinci Suluri; pentru Pesah acesta este Cantarea Cantarilor, mai ales fiindca in aceasta carte se gaseste o descriere a primaverii, anotimp intim legat de Pesah.
Sederul isi are radacina in verbul lesader care inseamna a face ordine, a aranja si reprezinta ordinea ceremoniei casnice care are loc in primele doua seri de Paste in Diaspora sau doar in prima noapte in Israel si la evreii reformati. Sederul este unul din ritualurile cele mai respectate de poporul evreu si unul dintre cele mai importante din punct de vedere simbolic. El comemoreaza in mod solemn robia si Exodul printr-o serie de simboluri, lecturi si imnuri speciale. Pentru stabilirea Sederului, inteleptii s-au inspirat din textul biblic, care indica masa speciala ce trebuie luata in cadrul familiei cu ocazia sarbatorii de Pesah (Ex. 12:8).

Sederul este un ansamblu de rituri familiale care comemoreaza iesirea evreilor din Egipt si eliberarea lor miraculoasa din robie: r0;Cand il veti manca (mielul sacrificat n.n), sa aveti mijlocul incins, incaltamintele in picioare si toiagul in mana; si sa-l mancati in graba caci sunt Pastele Domnuluir1; (Ex. 12:10-15). El cuprinde intr-o ordine simbolica, precisa, mai multe recitari si degustari de alimente ritutale care exprima laude, recunostiinta si bucurie.
Ritualul de Seder implica folosirea unor obiecte rituale cum ar fi hagada - numele cartii care contine ordinea liturgica a acestei ceremonii si istorisirile referitoare la iesirea din Egipt), keara - tava de seder incarcata cu zeroa - bucata de os prajit ca simbol al puterii divine, a bratului lui Dumnezeu care i-a scos pe evrei din Egipt; beita r11; un ou fiert ca simbol al fertilitatii; maror r11; ierburi amare care evoca suferintele indurate de israeliti in robia egipteana; haroset r11; un amestec de mar, nuci, vin si zahar ars, in amintirea mortarului folosit de sclavii evrei pentru a construi orasele faraonului), cele trei matot (ebr. r11; paine nedospita, azima; doua dintre ele reprezinta cele doua paini care se fac in mod obisnuit pentru zilele de Shabbat si de sarbatoare, iar a treia este adaugata special pentru ritualul Sederului), cele patru cupe cu vin, element central al ceremoniei, simbolizand cei patru termeni care exprima in Biblie, Izbavirea (Ex. 6:6-7). Asa cum arata termenul seder, ceremonia se desfasoara intr-o ordine precisa.
Se incepe in ordine cu binecuvantarea facuta asupra vinului (prima dintre cele patru cupe de Seder), marcand sfintirea zilei respective (kiddus), se continua cu spalarea mainilor, dupa care urmeaza consumarea unui zarzavat pus in apa cu sare care este impartit tuturor celor prezenti la masa. Pentru a face pe placul copiilor prezenti la masa, unul din parinti rupe jumatate din felia de mata (parte numita afikoman) si o ascunde, urmand ca dupa masa, gasitorului sa i se ofere o rasplata. Pe urma se citeste prima parte a Cartii Hagada, fiecare participant fiind nevoit sa citeasca un pasaj din aceasta carte. In acelasi timp se consuma cea de-a doua cupa cu vin. Toate alimentele consumate la Seder sunt asortate cu ierburi amare. Urmeaza sulhan oreh care este masa propriu-zisa de Seder care aminteste de cina pascala din vechime. In final se recita binecuvantari de multumire dupa masa. Momentul nirtah este momentul de incheiere (lit. Comemorarea a fost acceptata) cand cei de fata isi ureaza unul altuia Le shana ha-baa bi-Irusalaim


 
Domnul este tãria mea ºi temeiul cântãrilor mele de laudã: El m-a scãpat. El este Dumnezeul meu, pe El Îl voi lãuda; El este Dumnezeul tatãlui meu, pe El Îl voi preamãri. Exodul 15:2

Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
abdon
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
1479. Postat la 01/11/2009 13:40 - 2374z13h17m
Înaintea de a vorbi despre pregãtirile de sãrbãtoare pentru Pesah, sã cãutãm sã înþelegem conþinutul acestei sãrbãtori, a noastrã ºi a întregului popor al lui Israel.
Sãrbãtoarea de Pesah este denumitã ºi rSãrbãtoarea libertãþiir1; (Hag Ha-Herut). Aceasta este denumirea ei cea mai rãspânditã. În aceastã zi, în urmã cu mii de ani, poporul evreu a fost eliberat, a ieºit din robie în libertate. În fiecare generaþie, poporul evreu serbeazã acest act de mântuire a sa, în curs de 7 zile de Pesah, aºa cum apare în fraza: rªi sã respectaþi Sãrbãtoarea Azimelor... ºi sã respectaþi aceastã zi de-a lungul generaþiilor, în vecii vecilor.r1;
Culmea acestei sãrbãtori este, bineînþeles, noaptea de rSederr1; pentru care ne pregãtim cu eforturi atât de mari. În aceastã noapte suntem regi, oameni liberi! Prin lectura Hagadei urmãrim pas cu pas povestirea înrobirii poporului, participãm la suferinþa sa ºi chiar mâncãm rmaþar1; (pascã sau azimã) ºi rmarorr1; (rãdãcini amare) care simbolizeazã aceastã suferinþã r11; ºi ne bucurãm de eliberarea din robie, pe care o simbolizãm printr-o masã festivã; bem patru pahare cu vin, care ne bucurã inimile ºi ne face sã ne simþim ca niºte adevãraþi regi.
De sãrbãtoarea de Pesah, consumul de rhameþr1; (pâine dospitã ºi produse dospite din cereale) este interzis. Ni s-a poruncit sã mâncãm rmaþar1; (pascã sau azimã, respectiv pâine nedospitã), dupã cum scrie în Tora: rNici o pâine dospitã sã nu mâncaþi în toate aºezãrile voastre, sã mâncaþi rmaþotr1;. Tora ne porunceºte sã ne despãrþim complet de rHameþr1; prin arderea lui totalã ºi sã aducem acasã rmaþotr1;.
rHameþulr1; r11; pâinea dospitã ºi alimentele bazate pe cereale ºi pâine dospitã, simbolizeazã mândria exageratã, umflarea ego-ului individual, exploatarea tuturor resurselor în acest scop, iar uneori acest lucru este vecin cu lipsa de respect faþã de semeni. Fiecare om este robul propriei sale patimi, a strâmtorii personalitãþii sale. Aceasta este obligaþia sa de a ieºi din propria sa patimã, de a ajunge în libertate, de a se deschide faþã de semeni, de a asculta pãsurile lor ºi de a avea grijã de necesitãþile lor, bineînþeles fãrã a uita de propria sa persoanã...
Aceastã libertate este simbolizatã de rmaþar1;, este libertatea care nu va dispare niciodatã.
Cu cât ne vom strãdui mai mult în pregãtirile de sãrbãtoare r11; curãþenie ºi arderea rhameþuluir1; r11; cu atât libertatea noastrã va fi mai adevãratã, mai realã, iar ea va fi înscrisã pentru toate zilele anului, pentru noi ºi pentru toþi cei din jurul nostru.

ÎNDRUMÃRI de PESAH
Luna Nisan: Trauma evenimentelor ieºirii evreilor din Egipt ºi a minunilor legate de acest eveniment, a determinat denumirea lunii Nisan ca rFruntea lunilorr1;. Luna Nisan este luna eliberãrii ºi ieºirii evreilor din lanþurile robiei egiptene.
În zilele noastre începutul lunii este caracterizat de pregãtirile de Pesah, sãrbãtoare care începe în seara de 14 Nisan ºi continuã pânã pe data de 21 Nisan. Pesah este singura sãrbãtoare ale cãrei obiceiuri ºi legi sunt legate nu numai de sãrbãtoarea în sine, ci ºi de perioada dinainte ºi de dupã Pesah. De exemplu, hameþul respectiv, tot ce e dospit sau dospeºte care a rãmas în proprietatea evreului în perioada sãrbãtorii, este interzis a fi folosit sau consumat dupã Pesah dacã nu a fost vândut unui neevreu înainte de Pesah. Eu îmi amintesc din anii când am fost copil la Dorohoi, tata z.þ.l., de la începutul lunii se ocupa de rkimha de pishar1; r11; fãinã de copt maþot r11; azimã. El avea grijã ca fiecare evreu sã poatã sãrbãtori Pesahul cu toate cele necesare. El ne explica nouã copiilor, cã aºa vom putea spune la masa de Seder: Fiecare înfometat este invitat sã intre ºi sã se alãture la prãznuirea Sederului, ºi dacã nu vom avea grijã ca aceastã invitaþie sã fie realã, nu poate fi un Seder perfect.
Mehirat hameþ: Cauza rezidã, în faptul cã, dupã legile Torei nu este destul interzicerea consumului de hameþ, ci interzicerea ca rhameþulr1; sã se gãseascã în proprietatea noastrã.
Învãþaþii noºtri z.l. ºi-au pus întrebarea în legãturã cu acele persoane care au în proprietatea lor cantitãþi mari de rhameþr1;, respectiv proprietarii de magazine alimentare. Ce trebuie sã facã aceºti oameni, deoarece legea este cã persoana care are în proprietatea lui rhameþr1; de Pesah chiar dacã nu mãnâncã rhameþr1;, tot rhameþulr1; sãu este interzis dupã Pesah.
De accea au decis învãþaþii noºtri z.l.: pentru ca aceºti oameni sã nu aibã pierderi economice, trebuie sã vândã rhameþulr1; unui neevreu ºi sã-l rãscumpere dupã Pesah.
Cine face vinderea hameþului este rabinul sinagogii, cartierului, oraºului, care dupã ce a fãcut lista de la toþi enoriaºii lui, cu indicaþia locului specific unde ºi-au depozitat tot hameþul pe timpul Pesahului, vinde tot hameþul unui neevreu. Neevreul care nu are suma necesarã sã cumpere tot hameþul dupã Pesah, anuleazã afacerea. Astfel evreul nu este stãpân pe hameþul lui pe parcursul Pesahului, deci n-are voie sã se atingã de el.
Dacã nu a vândut hameþul sau a uitat sã-l vândã, n-are voie sã se foloseascã de el, niciodatã.

Agalat keilim r11; pregãtirea ºi purificarea vaselor pentru Pesah. Scopul este îndepãrtarea oricãrei rãmãºiþe sau firimituri de hameþ.
În general este indicat ca pe parcursul anilor sã fie pãstrat un rând special complet de vase, oale, farfurii, pahare numai pentru Pesah.
Totuºi sunt încã multe familii care nu-ºi pot permite acest lucru. Atunci aceste familii pot folosi vasele de tot anul, dar ele trebuie sã fie pregãtite de Pesah dupã legile rituale. Sunt câteva feluri de pregãtire a vaselor prin foc, sau prin apã clocotitã. De exemplu vasele care se gãsesc în contact cu focul, tot felul de obiecte metalice trebuie trecute prin apã clocotitã, vase de sticlã trebuie þinute în apã timp de 3 zile schimbându-se apa zilnic. Vasele care sunt fãcute din douã materiale, de exemplu metal ºi plastic sau lemn, nu se pot pregãti pentru Pesah.
Sunt multe probleme legate de pregãtirea vaselor, fiindcã tehnologia înainteazã ºi sunt multe aparate ºi obiecte casnice tehnice astãzi la dispoziþia gospodinelor. Din aceastã cauzã trebuie întrebat un rabin, care ºtie care vase se pot purifica ºi în ce fel.
Maþa r11; azima este mâncarea tradiþionalã de Pesah în locul pâinii dospite interzise cu desãvârºire. Azima se mãnâncã în amintirea pâinii care n-a apucat sã dospeascã atunci când evreii au trebuit sã se grãbeascã la ieºirea din Egipt. Este fãcutã din fãinã ºi apã plãmãditã doar 18 minute ca sã nu dospeascã. Existã ºi azima pãzitã, fãcutã din fãinã de grâu ºi þinutã sub observaþie de la seceriº. Existã o diferenþã între interzicerea consumului de hameþ ºi obligaþia consumului de Maþa-azimã. Diferenþa este de perioada de timp a acestor obligaþii.
Interzicerea consumului de hameþ este în þarã 7 zile ºi în strãinãtate 8 zile. Obligaþia mâncãrii azimei pãzite este în seara de Seder în þarã ºi în douã seri de Seder în strãinãtate. În privinþa celorlalte zile de Pesah se poate mânca azima obiºnuitã. Cine nu poate mânca azima pãzitã toatã seara de Seder este obligat sã mãnânce în seara de Seder cel puþin 25 de grame.
Efectuarea controlului asupra resturilor de hameþ. Unul din obiceiurile care s-au pãstrat cu stricteþe ºi s-au transmis din tatã în fiu, este eliminarea hameþului în perioada sãrbãtorii. Acest fapt slujeºte douã interese:
Unul este sã aminteascã în practicã ieºirea evreilor din Egipt, care a fost o minune vizibilã de toþi, acea mânã întinsã de Dumnezeu. Cel de al doilea interes este sã amintim generaþiilor viitoare cã pãrinþii noºtri au fost puternici în credinþa ºi încrederea în Dumnezeu, cu toate cã nu au avut o pregãtire moralã. Ei nu ºi-au luat cu ei mâncare în deºert fiindcã erau siguri cã Dumnezeu, care le-a fãcut minunea ºi i-a scos din Egipt, va avea grijã de ei ºi în deºert.
Interzicerea consumului de hameþ, respectiv tot ce e dospit sau dospeºte; hameþul este foarte strict interzis timp de ºapte zile în Israel ºi opt în România. Nu numai cã nu e voie a mânca hameþ, dar nu este voie nici de vãzut hameþ, ºi de avut vreo plãcere din hameþul evreului, de aceea în ajun de Pesah, dupã terminarea curãþeniei generale ºi efectuarea controlului de hameþ, resturile rãmase se ard, ºi hameþul închis de mare valoare se vinde unui neevreu printr-un rabin dupã Pesah.
Ca sã nu ne complicãm cu nici un fel de probleme în ceea ce priveºte hameþul, Tora ne îndrumã sã îndeplinim 3 sarcini:
1. Vânzarea hameþului; 2. Efectuarea controlului de hameþ; 3. Dacã a rãmas hameþ neobservat trebuie de spus cã el este al nimãnui.
Efectuarea controlului de hameþ, se face în seara dinaintea Sederului. Dupã terminarea curãþeniei generale suntem obligaþi sã verificãm dacã nu a rãmas hameþ în casã, cu toate cã am curãþit intensiv casa. Se obiºnuieºte sã se ascundã de cu zi zece pacheþele cu firimituri de pâine în diferite locuri în casã ºi este obligatoriu de gãsit toate pacheþelele.
Controlul în sine se face la lumina unei lumânãri de cearã. Se controleazã toate colþurile ºi locurile unde de obicei se gãseºte hameþ. Se foloseºte o panã pentru a mãtura firimiturile de hameþ pe care le-am gãsit. Ele se pun într-o pungã la un loc vizibil. În timpul controlului se obiºnuieºte de spus rugãciunea: Tot hameþul care este în proprietatea mea ºi nu am reuºit sã-l descopãr ºi sã-l vãd, nu are nici o valoare pentru mine ºi este în proprietatea altora.
Ceremonia tradiþionalã în seara de Pesah r11; se numeºte Seder r11; ordine, pentru cã ceremonialul este o ordine bine definitã. În aceastã searã în fiecare casã de evreu împlinim douã comandamente divine pe care ni le porunceºte Tora:
1. Mâncarea azimei în aceastã searã, este cel puþin 25 de grame.
2. Povestirea Hagadei, explicarea ei însoþitã de cântece ºi legende, bãutul a 4 pahare de vin, ca simbol al celor 4 denumiri date: v-am eliberat, v-am salvat, izbãvirea, sanctificarea. Maror, hreanul sau alte legume amare sunt consumate ca amintire a vieþii amare din Egipt, povestitã ºi amintitã la masa festivã.
Noi terminãm masa de Seder cu Afikoman, care este jumãtate de azimã ascunsã de la începutul cinei ceremoniale pânã la sfârºitul mesei, când se împarte câte o bucãþicã fiecãrui partricipant ºi nu este voie de gustat nimic dupã aceea. Este obiceiul sã se permitã copiilor sã fure afikomanul, fãrã de care nu se poate încheia Sederul. Copiii îl redau contra anumitor promisiuni, dar principalul rol al acestui obicei este de a menþine pe toþi participanþi treji pânã la sfârºitul sederului.
Cele patru pahare de vin care se beau în timpul mesei de seder reprezintã simbolul celor 4 denumiri date ieºirii din Egipt, ritual care trebuie pãstrat. Mai ales în România este important a procura vin caºer în acest scop.
Paharul lui Eliahu. Este obiceiul de a umple un pahar cu vin în plus ºi a-l pune pe masa de Seder la dispoziþia profetului Eliahu, care, dupã credinþa noastrã, viziteazã în seara de Pesah în fiecare casã de evreu. Imediat dupã cinã ºi înainte de continuarea citirii de Hagada se obiºnuieºte a deschide uºa profetului nevãzut, în timp ce toþi comesenii se ridicã în picioare în onoarea vizitatorului ºi se dã citirea versetelor care implorã oprirea cãderii mâniei Domnului asupra poporului evreu.
Had-gadia este un cântec în limba arameicã care se cântã la sfârºitul mesei de Seder. Conþinutul sãu este un lanþ de învingãtori învinºi la rândul lor, învingãtorul adevãrat fiind Dumnezeu.
Pesah simbol

Sãrbãtoarea de Pesah are un caracter special în rândul sãrbãtorilor poporului evreu. Noi învãþãm despre acest caracter special al sãrbãtorii de Pesah din comandamente divine legate de ea, precum jertfa pascalã, consumul de rmaþar1; (pascã) ºi de rmarorr1; (rãdãcini amare), bãutul a patru pahare cu vin. Alt comandament divin special care nu existã în legãturã cu nici o altã sãrbãtoare, este lectura Hagadei, povestirea conþinutului sãrbãtorii, dupã cum scrie în Tora: rªi ai povestit fiilor în acea zi sã spunãr1; (ªemot 13,8).
Prin ieºirea din Egipt, strãmoºii noºtri ºi-au câºtigat libertatea, existenþa ca popor liber capabil sã-ºi aleagã calea vieþii ºi sã ia asupra sa învãþãtura Torei ºi comandamentele ei. Strãmoºii noºtri au câºtigat acest lucru nu numai pentru ei înºiºi, ci pentru fiii ºi urmaºii lor pentru vecie. De aceea Tora a pretins ca sentimentul libertãþii sã fie pãstrat de poporul evreu, iar fiecare generaþie sã-l reînnoiascã. În acest sens, Tora a poruncit ca fiecare generaþie a poporului lui Israel sã povesteascã despre ieºirea din Egipt precum ºi sã considere ºi sã-ºi imagineze cã ieºirea din Egipt s-a petrecut în faþa ochilor lor. Iatã ce scrie în Hagada: rOricine povesteºte cât mai mult despre ieºirea din Egipt este lãudatr1;. O aluzie la aceasta a fost gãsitã chiar în cuvântul ebraic rPesahr1;, care a fost interpretat ºi sub forma rper1; (gurã), rsahr1; (povestitor), respectiv cã gura a primit porunca de a fi povestitorul eliberãrii.
Tora prevede în multe locuri din text obligaþia de de a-i învãþa conþinutul ei pe fii ºi de a-i educa în direcþia respectãrii poruncilor divine. În privinþa ieºirii din Egipt faptul este accentuat în mod deosebit. Nu existã nici o altã sãrbãtoare în care educaþia copiilor sã ocupe un rol atât de important ca în sãrbãtorea de Pesah. rªi ai povestit fiilor tãir1;, r1;ªi dacã fiul tãu te va întreba sã-i rãspunzir1;.
Înþelepþii noºtri au stabilit diferite reguli pentru a-i face pe copii sã participe la lectura Hagadei. În Talmud (Tratatul Pesahim, 109) se povesteºte cã Rabi Akiva obiºnuia sã împartã nuci copiilor în seara de Pesah pentru ca aceºtia sã nu adoarmã ºi sã poatã participa la rSederr1;. Rambam (Rabi Moºe ben Maimon, sau Maimonide) a scris: rTrebuie sã facem ceva deosebit în aceastã organizare a desfãºurãrii serii, pentru ca fiii sã vadã aceastã diferenþã de celelalte seri ºi sã întrebe rde ce e deosebitã aceastã searã?r1; (Halahot Hameþ -Maþa, capitolul 7, paragraful 3). În perioadele mai recente s-a extins obiceiul furtului de rmaþar1; pãstratã ca rafikomanr1; de cãtre copii, pentru a-i face pe aceºtia sã rãmânã treji, iar tatãl sã le poatã povesti despre ieºirea din Egipt ºi scopul eliberãrii. Fiecare pãrinte are dreptul de a povesti fiului sãu conform posibilitãþilor sale ºi puterii de înþelegere a fiului. Hagada serveºte doar ca bazã pe care se înalþã povestirea ºi explicaþiile tatãlui.
Înþelepþii noºtri au menþionat patru tipuri de fii care trebuie educaþi. Noi toþi trebuie sã rãspundem la întrebãrile lor ºi sã le povestim despre ieºirea din Egipt. În Hagada scrie: rTora a vorbit în faþa a patru fii: unul învãþat, unul nelegiuit, unul simplu ºi neînvãþat, unul complet necunoscãtor care nu ºtie nici mãcar sã întreber1;. S-a extins explicaþia cã cei patru fii reprezintã o familie formatã din patru generaþii, fiecare dintre ei fiind reprezentantul altei generaþii.
Bunicul care are cunoºtinþe vaste în Tora, este sincer în credinþa sa. El nu are întrebãri, totul îi este clar ºi cunoscut. Fiul sãu, însã, învãþat care a studiat ºi alte discipline, este liber-cugetãtor, necredincios, are întrebãri ºi vrea sã ºtie ºi sã înþeleagã: rCe reprezintã aceste mãrturii, legi ºi porunci pe care Dumnezeul nostru vi le-a poruncit?r1; întreabã el. Învãþatul nu ºi-a crescut ºi educat fiul pe calea tradiþiei pãrinteºti, ci l-a lãsat sã-ºi adune cunoºtinþe în alte domenii din afara Torei. Fiul s-a rupt de tradiþia lui Israel. Autorul Hagadei îl numeºte rraºar1; (nelegiuit). Pentru el, seara de rSederr1; aparþine generaþiilor trecute. El nu organizeazã o masã de rSederr1; în prima searã de Pesah. Întrebarea sa este a cuiva care nu cautã nici un rãspuns: rCe vã trebuie acest ceremonial?r1;.
Fiul rnelegiuituluir1; a crescut într-o casã care nu are nimic în comun cu tradiþia. O datã el a fost în vizitã la bunicul sãu, unde a vãzut o masã de rSederr1; organizatã conform tradiþiei ºi normelor halahice ºi îºi aduce aminte de acea searã. Poate cã a vãzut o masã festivã ºi în casa tatãlui sãu, dar nu a vãzut o masã de rSederr1; în centrul cãreia se aflã citirea rHagadeir1;. Acest rfiur1; este denumit rtamr1; (simplu, necunoscãtor) de cãtre autorul Hagadei. Întrebarea sa este cea a unui om simplu, necunoscãtor, neînvãþat: rCe este asta?r1;.
Fiul necunoscãtorului, al omului simplu, este cel de-al patrulea rfiur1; menþionat de Hagada. El nici mãcar nu mai ºtie sã întrebe. Niciodatã nu a vãzut un rSeder de Pesahr1; fãcut conform tradiþiei ºi normelor halahice, nici în casa tatãlui sãu (rnecunoscãtorulr1smiley nici în casa bunicului sãu (rnelegiuitulr1smiley. De aceea el nu pune nici o întrebare.
Cum trebuie sã ne comportãm faþã de el? Autorul Hagadei spune: rDeschideþi-i gurar1;. Cel care organizeazã masa de rSederr1; trebuie sã deschidã gura ºi sã-i povesteascã totul, de la început pânã la sfârºit. Din pãcate, în ultimele generaþii, multe familii au trecut prin prefacerile familiei cu cei patru fii. Fiecare familie ºi fiecare casã are povestea ei. Cu toate acestea trebuie sã ne întãrim pe noi înºine ºi sã îndeplinim porunca divinã de a povesti despre ieºirea din Egipt, de a ne apropia de tradiþia strãmoºilor noºtri ºi de a ne întoarce la ea.
Am mai spus mai înainte cã, prin ieºirea din Egipt, strãmoºii noºtri ºi-au câºtigat libertatea. Însã de-a lungul mileniilor exilului ºi a suferinþei ne pierdusem gustul libertãþii, iar Hagada reflecta numai trecutul glorios ºi trezea dorul de eliberare în inimi. Dar odatã cu întoarcerea poporului evreu în þara sa, Hagada a cãpãtat un sens mai real, mai actual, mai profund, cãci ne gândim la libertatea noastrã.
Trebuia însã sã ºtim cã numai libertatea politicã nu este suficientã poporului pentru a-ºi putea duce existenþa cu cinste ºi onoare. Aºa cum am vãzut în cursul ultimelor generaþii, corupþia ºi lãcomia au ajuns sã domine existenþa ºi viaþa socialã. Poporul lui Israel are nevoie de credinþã ºi îndreptare moralã, pe aceastã cale simþind gustul integral al vieþii de libertate.

Citat din Istoria Bisericeascã Ortodoxã:
Mântuitorul Iisus Hristos a fost rãtignit ºi a murit pe cruce într-o zi de vineri, 14 Nissan (7 aprilie a anului 30 d.C r11; data cea mai probabilã, chiar dacã nu absolutã). Pentru aceea, în primele secole unii creºtini celebrau Paºtile Rãstignirii pe 14 Nissan împreunã cu evreii iar Paºtile Învierii douã zile mai târziu (aºa-numiþii rquatrodecimanir1 iar alþii pe 15 Nissan (rquintodecimanir1, considerând cã seara zilei de 14 aparþinea, deja, de fapt zilei de 15. Ambele rtaberer1;, chiar dacã erau adverse aveau puncte comune: erau strâns legate de obiceiurile ebraice ºi nu dãdeau o deosebitã importanþã dacã Paºtile Învierii cãdeau în zi de duminicã. Din pãcate, printre primele informaþii istorice pe care le avem despre creºtini sunt acelea cã între ei existau dezacorduri în ceea ce privea sãrbãtorirea Paºtilor. Sfântul episcop Policarp al Smirnei îl viziteazã la Roma pe papa Anicet (155-166) în vederea rezolvãrii disensiunilor pascale. În ciuda faptului cã nu au ajuns la un acord, s-au despãrþit în pace, hotãrând cu înþelepciune ca fiecare Bisericã sã celebreze Paºtile conform tradiþiei locale. Unitatea Bisericii era mai presus de obiceiurile proprii, particulare. Din pãcate aceastã poziþie moderatã nu a durat mult timp: numai patruzeci de ani mai târziu, papa Victor I (189-199) a excomunicat pe episcopul Efesului Policrat în disensiunea pascalã care s-a acutizat între Scaunul Romei ºi Bisericile din Asia Micã. Primul Sinod Ecumenic i-a condamnat pe quatrodecimani rca pe unii care au rãstãlmãcit tradiþia creºtinã ºi nu aºteaptã Duminica Învieriir1;.
Întâiul Sinod Ecumenic întrunit în Niceea Bitiniei în anul 325 d.C. a hotãrât ca Paºtile sã fie sãrbãtorite rîn prima duminicã dupã luna plinã care urmeazã echinocþiului de primãvarãr1;. A mai hotãrât ca, dacã prima luna plinã cade în zi de duminicã, Paºtile creºtine sã se sãrbãtoreascã în duminica succesivã, pentru a nu coincide cu Paºtile ebraice. Hotãrârea sinodalã are trei puncte importante: Paºtile Învierii se sãrbãtoresc numai duminica; se ia drept bazã de calcul calendarul iulian ºi data echinocþiului de primãvarã din 325, adicã 21 martie; se evitã concelebrarea cu evreii. Biserica Alexandriei (important centru ºtiinþific a acelei vremi) a fost însãrcinatã sã calculeze ºi sã anunþe întregii oecumene creºtine data Paºtilor. Dacã alexandrinii calculau Paºtile pe baza ciclului lunar de 19 ani a astronomului antic Meton Atenianul, în occident Victor al Acquitaniei a descoperit în secolul al V-lea cã din combinaþia ciclului lunar cu cel solar de 28 de ani rezultã rmarea perioadã pascalãr1; de 532 de ani (19 x 28) care se mai numeºte ºi rperioada victorianãr1;. La acest interval datele Paºtilor se repetã identic, cu precizie matematicã.
Canoanele pascale niceene au rãmas în vigoare, ceea ce s-a suprimat a fost numai diferenþa de timp datoratã greºelii de calcul. Calendarul a fost adoptat imediat ºi pentru calculul civil al datelor în þãrile catolice, dar nu în întregul occident. Regiunile protestante au fãcut la început o puternicã opoziþie, din motive preponderent confesionale.
Þãrile est-europene, majoritar ortodoxe, au adoptat calendarul gregorian drept calendar civil de abia în secolul al XX-lea. Între timp decalajul devenise de 13 zile. În mai 1923 reuniunea panortodoxã de la Constantinopol hotãrãºte modalitatea în care Bisericile Ortodoxe ar putea aborda dificultatea calendaristicã. Calendarul gregorian nu a fost acceptat tale quale, dar s-a propus un calendar iulian îndreptat care în fapt ducea la aceleaºi rezultate, chiar dacã mecanismele de calcul erau altele. Decizia nu a fost aplicatã în toate Bisericile de tradiþie bizantinã ºi, astfel, avem astãzi Biserici care urmeazã rnoulr1; sau, respectiv, rvechiulr1; calendar r11; rpe stil nour1; sau rpe stil vechir1;. Chiar ºi în cele în care calendarul îndreptat a fost îmbrãþiºat, Paºtile continuã sã fie calculate dupã calendarul iulian neîndreptat, pentru a nu scinda unitatea sãrbãtoririi între Bisericile Rãsãritului.



 
Domnul este tãria mea ºi temeiul cântãrilor mele de laudã: El m-a scãpat. El este Dumnezeul meu, pe El Îl voi lãuda; El este Dumnezeul tatãlui meu, pe El Îl voi preamãri. Exodul 15:2

Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
fullban10
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
9164. Postat la 08/03/2011 15:44 - 1882z11h13m
Pentru ca acest topic poarta numele de Istoric al sarbatorii Pastelui, am crezut ca voi gasi o lamurire in privinta zilei si lunii.
Din Exod 12, unde Domnul ii spune lui Moise cum sa aseze Pastele, nu se vorbeste de vreo data. Luna se scrie ca e Abib, luna spicelor. De unde s-a ajuns la 14 Nisan? De unde s-a ajuns ca in fiecare an, se aseaza Pastele vineri spre sambata? Cum de ceva despre care s-a hotarat sa fie o lege vesnica pentru urmasi, se tine, dar dupa un scenariu propriu ?. Biblic, cand , sau cine a schimbat totul?. Oricum ce citesc in Exod 12 si 13, e ca de la pamant la luna de departe din ce citesc in postarile voastre.


Biblia are rãspuns la toate intrebãrile.
Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
Dinu
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10233. Postat la 10/04/2011 13:55 - 1849z14h2m
Texte biblice ce fac referire la Sarbatoarea Pastelui:

VECHIUL LEGAMANT
,,Sa-l pastrati pana in ziua a 14 a lunii intai (Nissan), si toata Adunarea lui Israel sa-l junghie seara.... Sangele vã va sluji ca semn. Carnea s-o mancati in noaptea aceia.... Cand ve-ti manca, sa aveti mijlocul incins, incaltamintele in picioare, si toiagul in mana,...... caci sunt Pastele Domnului.
Si pomenirea acestei zile, s-o pastrati printr-o sarbatoare in cinstea Domnului, s-o praznuiti ca o lege vesnica pentru urmasii vostrii." selectii din Ex.12
,,Sa ti porunca aceasta la vremea hotarata, din an in an." Ex. 13:10
...........................................................................
LEGAMANTUL INOIT
,,Isus, in noaptea in care a fost vandut a luat o paine (azima)... a frant-o si a zis: Luati mancati, acesta este trupul Meu!" Dupa cinã a luat paharul si a zis: ,,Acest pahar este Legamantul cel Nou ... sa faceti acest lucru spre amintirea Mea!" 1Cor. 11

,,Hristos ! Pastele noastre a fost jertfit!
Sa praznuim dar praznicul NU cu un aluat vechi, nici cu un aluat de rautate si viclenie, ci cu azimele curatiei si adevarului! Maturati aluatul cel vechi, ca sa fiti o plamadeala noua. " 1Cor. 5:7,8
................................................................................
OBS.
Va rog insistent NU folositi Cuvantul Domnului ca armã impotriva aproapelui vostru! Va multumesc anticipat.


,,Ceea ce face farmecul unui om este bunatatea lui" Proverbe 19:22
Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
abdon
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10277. Postat la 13/04/2011 08:23 - 1846z19h34m
Cred ca din toata postata mea si al lui Ovidiu, cea mai naturala este fraza din chenar al lui Ovidiu, despre Pastele in istoria lumii. In care este aratat cum tinea Biserica Primara, si cum a fost schimbata Sarbatoare de catre ... .

Sora, cred ca datorita postarilor lungi, nu s-a retinut prea mult, ca este, posibil plictisitor. Ca si data, scrie, unde a citat Dinu, la Exod, si este intarit la Lev 23, si Deut 16.

Nisan, este Abib, doar ca denumirea s-a scimbat in timpul robiei Babiloniene, aproximativ cu 1000 de ani mai tarziu, si i s-a zis dupa luna Babiloniana, care a ramas pentru Israel valabil pana in ziua de astazi (Estera 3:7), parca era un topic in legatura cu denumirile lunilor !?

In credinta noastra nu cade tot timpul Sarbatoarea vineri spre sambata, noi nu tinem sarbatoarea dupa ziua saptamanii ci dupa data, adica dupa data de 14, a lunii I, dupa anul Biblic.

Daca dumneata ai ridicat subiectul acesta, despre diferenta din cele ce scrie in Exod, si ceea ce tinem noi, cum intelegi dumneata ca trebuie tinut Pastele, sau care sunt diferentele ce le vezi la noi ca mie imi este greu sa inteleg ce vrei sa spui?


 
Domnul este tãria mea ºi temeiul cântãrilor mele de laudã: El m-a scãpat. El este Dumnezeul meu, pe El Îl voi lãuda; El este Dumnezeul tatãlui meu, pe El Îl voi preamãri. Exodul 15:2

Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
costy
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10280. Postat la 13/04/2011 09:13 - 1846z18h45m
O mai mare lamurire este in Levetic 23 dar nu se opreste cu cititul la versetul 3 ci sa lasam Scriptura sa ne vorbeasca in continuare nu sa taiem cum fac multii.Domnul nostru ISUS cand a praznuit Sarbatoarea Pastelui si a Azimilor a fost dupa Calendarul Evreiesc , dupa cum a zis si Domnul //Matei 5:17 Sã nu credeþi cã am venit sã stric Legea sau Prorocii; am venit nu sã stric, ci sã împlinesc.///Acesta data este adevarata data cand se Sarbatoreste PASTELE 14 NISAN (LUNA 1)si nu a altor calendare care sunt cu sutele in ziua de azi . Domnul sa va binecuvinteze . Shalomsmiley


Psalmul 84.11. Cãci Domnul Dumnezeu este un soare ºi un scut, Domnul dã îndurare ºi slavã, ºi nu lipseºte de nici un bine pe cei ce duc o viaþã fãrã prihanã.
Doamne al oºtirilor, ferice de omul care se încrede în Tine!
Deconectat RE: istoricul sarbatori pastele
fullban5
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10290. Postat la 13/04/2011 13:15 - 1846z14h42m
Mai este o problema ca sa stie toți crestini, ca Evreii aveau 2 calendare,un Calendar civil dupa care se ghideazã totii evrei , iar cel de-al doilea calendar religios era dat de Elohim lui Moise.
În Exod.12:1-2-3 calenndarul religilos are 12luni iar deaceia sa fim atenti dupa care calendar ne ghidãm, stim ca sunt 7 sarbatori si este a 7 luna sãrbãtoarea corturilor, numarul 7 semnifica planul de mintuire 7 este mia de ani, iar a opta zi a sarbatori incepe vesnicia.
Elohim vorbește in Isaia capitolul 29:1 "Adãugaþi an la an, ºi lãsaþi sãrbãtorile sã-ºi facã ocolul lor.


Pentru cine crede Mesia zice în 1CORINTENI 5:6:
. Nu vã lãudaþi bine. Nu ºtiþi cã puþin aluat dospeºte toatã plãmãdeala?
7. Mãturaþi aluatul cel vechi, ca sã fiþi o plãmãdealã nouã, cum ºi sunteþi, fãrã aluat; cãci Hristos, Paºtele noastre, a fost jertfit.
8. Sã prãznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de rãutate ºi viclenie, ci cu azimile curãþiei ºi adevãrului
.

Scriptura ne învațã s-al ținem iubiți creștini pentru cã nu a desfințat aceastã sãrbãtoare, sa ne ajute Mesia sa ne pregatim așa cum scrie.Amen


Mesia sa fie in inimile noastre
Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
Aurelc
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10291. Postat la 13/04/2011 14:11 - 1846z13h46m
Frate Vasile, îți spun sincer, am auzit în viața mea multe minuni și învãțãturi de minune, dar așa ceva de când sunt nu am auzit... Unde anume ai gãsit tu scris cã acel calendar religios dupã care Paștele trebuiau sãrbãtorite în prima lunã în ziua a 14-a are doar șapte luni ??

Ar fi bine sã nu crezi tot ce auzi de la oamenii care au tot interesul sã te îmbete de cap, cã în lume au ieșit mulți Hristoși mincinoși și înșealã pe mulți scumpul meu.

Oricum, ca sã nu sãrim de la subiectul care este Istoricul Sãrbãtorii Paștelor ajunge dacã îmi dai un citat din Biblie sau ceva.


Am învãþat cã este prea greu sã-þi dai seama unde sã tragi linie între: a fi amabil, a nu rãni oameni ºi a-þi susþine pãrerile. - O.P.
Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
Moderator1
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10292. Postat la 13/04/2011 14:40 - 1846z13h17m
Am mutat aceastã postare la Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor, deoarece utilizatorul Vasile_Geanã 2000, a postat la un alt subiect.


Vasile Geanã a scris:

Sora Valentina daca ma ingaduiesti sa vedem cum pastorii zic minciuni la oite.
În anul 1996 frati adventisti o dat mina cu reprezentatul papei in America si-o mãncat cina inpreuna si va inchinati la fiara nu va tineti ca nu va inchinati acuma.
Hai sa vedem ce zice Elohim în Isaia capitolul 29: a doua parte a versetului zice:-"Adãugaþi an la an, ºi lãsaþi sãrbãtorile sã-ºi facã ocolul lor.



1 Corinteni capitolul 15: 1. Vã fac cunoscut, fraþilor Evanghelia, pe care v-am propovãduit-o, pe care aþi primit-o, în care aþi rãmas,
2. ºi prin care sunteþi mântuiþi, dacã o þineþi aºa dupã cum v-am propovãduit-o; altfel, degeaba aþi crezut.
3. V-am învãþat înainte de toate, aºa cum am primit ºi eu: cã Hristos a murit pentru pãcatele noastre, dupã Scripturi;
4. cã a fost îngropat ºi a înviat a treia zi, dupã Scripturi;


Mesia spune 1 Corinteni cap 5:6 6.- Nu vã lãudaþi bine. Nu ºtiþi cã puþin aluat dospeºte toatã plãmãdeala?
7. Mãturaþi aluatul cel vechi, ca sã fiþi o plãmãdealã nouã, cum ºi sunteþi, fãrã aluat; cãci Hristos, Paºtele noastre, a fost jertfit.
8. Sã prãznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de rãutate ºi viclenie, ci cu azimile curãþiei ºi adevãrului.


Sora cine ti-a spus ca sarbatorile sau sfãrsit acuma vreau sa citim inpreuna in Luca capitolul 22 : 15. El le-a zis: "Am dorit mult sã mãnânc Paºtele acestea cu voi înainte de patima Mea;
16. cãci vã spun, cã de acum încolo, nu le voi mai mânca, pânã la împlinirea lor în Împãrãþia lui Dumnezeu."
17. ªi a luat un pahar, a mulþumit lui Dumnezeu, ºi a zis: "Luaþi paharul acesta, ºi împãrþiþi-l între voi;
18. pentru cã vã spun cã nu voi mai bea de acum încolo din rodul viþei, pânã când va veni Împãrãþia lui Dumnezeu."
19. Apoi a luat pâine; ºi, dupã ce a mulþumit lui Dumnezeu, a frânt-o, ºi le-a dat-o zicând: "Acesta este trupul Meu, care se dã pentru voi; sã faceþi lucrul acesta spre pomenirea Mea."
20. Tot astfel, dupã ce au mâncat, a luat paharul, ºi li l-a dat, zicând: "Acest pahar este legãmântul cel nou, fãcut în sângele Meu, care se varsã pentru voi."


Vreau sa te intreb sau sfãrsit sau se inplinesc in imparatia cerurilor, sarbatoarea nu sa sfãrsit, dar nu este vina voastra pentru ca Mesia zice în Ioan cap18:37 :
37. "Atunci un Împãrat tot eºti!" I-a zis Pilat. "Da", a rãspuns Isus. "Eu sunt Împãrat. Eu pentru aceasta M-am nãscut ºi am venit în lume, ca sã mãrturisesc despre adevãr. Oricine este din adevãr ascultã glasul Meu."
38. Pilat I-a zis: "Ce este adevãrul?"'


Sora daca pilat ca era judecator in Izrael el nu stia ce este adevarul, dar pastori care sint platiti ei fug dupa bani nu dupa adevar si acuma Mesia ne vorbeste în capitolul 1:18
-Mânia lui Dumnezeu se descoperã din cer împotriva oricãrei necinstiri a lui Dumnezeu ºi împotriva oricãrei nelegiuiri a oamenilor, care înãbuºe adevãrul în nelegiuirea lor.


"Vorbeºte copiilor lui Israel ºi spune-le: ,În a cincisprezecea zi a acestei a ºaptea luni, va fi sãrbãtoarea corturilor, în cinstea Domnului, timp de ºapte zile.

În cinstea Domnului timp de sapte zile ce fac eu cind tin sarbatoarea il cinstesc pe Elohim si nu pe mine, eu o tin ca s-ai dau cinste si sa -mi fac macar datoria.

Vreau sa aduc un argument din Eclesiatul capitolul 12:13- 3. Sã ascultãm dar încheierea tuturor învãþãturilor: Teme-te de Dumnezeu ºi pãzeºte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricãrui om.


Pentru noi e importat sa ne rugam ca el sa aiba mila de ei sa le descopre adevarul curat, ascultați ce zice Elohim in Ieremia capitolul 25 :34

34. Gemeþi, pãstori, ºi strigaþi! Tãvãliþi-vã în cenuºã, povãþuitori ai turmelor! Cãci au venit zilele junghierii voastre. Vã voi zdrobi, ºi veþi cãdea la pãmânt ca un vas de preþ.
35. Nu mai este nici un loc de adãpost pentru pãstori! Nu mai este nici o scãpare pentru povãþuitorii turmelor!
36. Se aud strigãtele pãstorilor, ºi gemetele povãþuitorilor turmelor, cãci Domnul le pustieºte locul de pãºune,
37. ºi colibele cele liniºtite sunt nimicite de mânia aprinsã a Domnului.
38. El ªi-a pãrãsit locuinþa, ca un pui de leu vizuina; aºa cã þara le este prefãcutã în pustie de urgia nimicitorului ºi de mânia lui aprinsã."


Vrem sa vedem ce evanghelie a predicat pavel în1Petru cap1: 12
. Lor le-a fost descoperit cã nu pentru ei înºiºi, ci pentru voi spuneau ei aceste lucruri, pe care vi le-au vestit acum cei ce v-au propovãduit Evanghelia, prin Duhul Sfânt trimis din cer ºi în care chiar îngerii doresc sã priveascã.


Prin Duhul sfãnt trimis din cer si in care chiar ingerii doreau sa priviaasca, sora Elohim i-a dat lui Pavel evanghelia prin duhul sfint n-o vorbit din burta, hai macar sa ne facem datoria de oameni daca v-am plictisit va rog sa ma iertati.

1. Înþelepciunea ºi-a zidit casa, ºi-a tãiat cei ºapte stâlpi.
2. ªi-a junghiat vitele, ºi-a amestecat vinul, ºi-a pus masa.
3. ªi-a trimis slujnicele, ºi strigã, de pe... vârful înãlþimilor cetãþii:
4. "Cine este prost, sã vinã încoace!" Celor lipsiþi de pricepere le zice:
5. "Veniþi de mâncaþi din pâinea mea, ºi beþi din vinul pe care l-am amestecat!
6. Lãsaþi prostia, ºi veþi trãi, ºi umblaþi pe calea priceperii!"


Aici se inchinã multi la fiara si desfinteaza poruncile lui, cei 7 stilpi sint 7 sarbatori pe care este zidita casa, frati nostri o taiat stãlpi nu le mai trebuie sarbatori, au amestecat vinul si se inchina la sarbatorile puse de fiara, sorã eu nu am zis ca daca nu tineți sarbatorile nui descoperire, dupa asta cunoaste daca avem duhul lui Elohim, ca el ma invata in Ezechiel Capitolul 36:25- 25.
Vã voi stropi cu apã curatã, ºi veþi fi curãþiþi; vã voi curãþi de toate spurcãciunile voastre ºi de toþi idolii voºtri.
26. Vã voi da o inimã nouã, ºi voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatrã, ºi vã voi da o inimã de carne.
27. Voi pune Duhul Meu în voi, ºi vã voi face sã urmaþi poruncile Mele ºi sã pãziþi ºi sã împliniþi legile Mele.


Daca ai acest duh a lui Elohim nu au cum sa-ti fie ascunse sarbatorile, ca duhul lui ne obliga sa nu calcam sorã fa-ti o verificare si vezi il ai sau nu, auzi ce zice Pavel in Efeseni capitolul 2:1 - 1.
Voi eraþi morþi în greºelile ºi în pãcatele voastre,
2. în care trãiaþi odinioarã, dupã mersul lumii acesteia, dupã domnul puterii vãzduhului, a duhului care lucreazã acum în fiii neascultãrii.
3. Între ei eram ºi noi toþi odinioarã, când trãiam în poftele firii noastre pãmânteºti, când fãceam voile firii pãmânteºti ºi ale gândurilor noastre, ºi eram din fire copii ai mâniei, ca ºi ceilalþi.


Yeshua Mesia ne-a alaturat la poporul sau, in Isaia capitolul 56:1-2-3- 1. "Aºa vorbeºte Domnul: ,Pãziþi ce este drept, ºi faceþi ce este bine; cãci mântuirea Mea este aproape sã vinã, ºi neprihãnirea Mea este aproape sã se arate.
2. Ferice de omul care face lucrul acesta, ºi de fiul omului care rãmâne statornic în el, pãzind Sabatul, ca sã nu-l pângãreascã, ºi stãpânindu-ºi mâna, ca sã nu facã nici un rãu!
3. Strãinul care se alipeºte de Domnul, sã nu zicã: ,Domnul mã va despãrþi de poporul Sãu!' ªi famenul sã nu zicã: ,Iatã, eu sunt un copac uscat!'
4. Cãci aºa vorbeºte Domnul: ,Famenilor, care vor pãzi Sabatele Mele, care vor alege ce-Mi este plãcut, ºi vor stãrui în legãmântul Meu,
5. le voi da în Casa Mea ºi înãuntrul zidurilor Mele un loc ºi un nume mai bune decât fii ºi fiice; le voi da un nume veºnic, care nu se va stinge.
6. ªi pe strãinii, care se vor lipi de Domnul ca sã-I slujeascã, ºi sã iubeascã Numele Domnului, pentru ca sã fie slujitorii Lui, ºi pe toþi cei ce vor pãzi Sabatul, ca sã nu-l pângãreascã, ºi vor stãrui în legãmântul Meu
,

Deci Sabat inseamna sabat saptamãnal iar sabate inseamna toate sarbatorile lui, sa vedem ce ne spune în:
Efeseni cap 2:19 19. Aºadar, voi nu mai sunteþi nici strãini, nici oaspeþi ai casei, ci sunteþi împreunã cetãþeni cu sfinþii, oameni din casa lui Dumnezeu,
20. fiind zidiþi pe temelia apostolilor ºi proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos.


Este adevarat sora si noi avem toate drepturile poporului Israel, spiritual vorbesc, Efeseni capitolul 3: 6 - .
Cã adicã Neamurile sunt împreunã moºtenitoare cu noi, alcãtuiesc un singur trup cu noi ºi iau parte cu noi la aceeaºi fãgãduinþã în Hristos Isus, prin Evanghelia aceea,
7. al cãrei slujitor am fost fãcut eu, dupã darul harului lui Dumnezeu, dat mie prin lucrarea puterii Lui.



Moderator
Deconectat RE: istoricul sarbatori pastele
fullban5
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10295. Postat la 13/04/2011 16:43 - 1846z11h14m
Frate Ovidiu eu te las sa mai cercetezi si sa cauti ca in biblie scrie, eu sunt un mielusel si nu vreau sa dau lecti la lucratori, daca nu gasesti fratele vasile te ajuta si îti trimit, deocamdata cauta ca vei gasi bate si ti-se va deschide.Îmi cer scuze ca am gresit multumesc pentru observati.


Mesia sa fie in inimile noastre
Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
fullban10
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10298. Postat la 13/04/2011 19:35 - 1846z8h23m
Mai oameni buni! Am mai citit odata postarea mea sa vad ce din ea, a provocat tumultul de vorbe. Ce-am facut de iar ati sarit cu " furci si topoare"?. Nu poate omul sa puna o intrebare si sa i se raspunda civilizat, fara sa i se reproseze fel de fel de lucruri care nu depind de el? Am dat eu mana cu papa? Am schimbat eu vremurile? Citind Biblia la Exod 12 si 13, am citit de luna Habib. Voi scrieti de luna Nisan. Cu ce am gresit daca am intrebat? Lumea tine pastele sambata spre duminica, an de an. Am intrebat cum de cade Pastele an de an, sambata spre duminica? Nu se poate fara pietre aruncate? Daca tot aruncati aluatul vechi, ce-ar fi sa aruncati si rautatea din inima. Pacat ca nu si aratati ceeace credeti ca este invatatura sfintilor data odata pentru totdeauna.
Cine se leaga de copiii lui Dumnezeu se leaga de lumina ochilor Lui.
Stiu ca veti sterge postarea ca fiind off topic. Dar din cartile cerului nu o puteti sterge. Si Dumnezeu stie ca nu am facut decat sa intreb ceva care nu imi era clar.


Biblia are rãspuns la toate intrebãrile.
Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
fullban2
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10300. Postat la 13/04/2011 20:18 - 1846z7h39m
CINE A DAT CU TOPORUL??
CINE A SARIT CU FURCA ??
m-am uitat cu atentie la postarea MODELATORULUI si a lui Geana ; nu pare nimic ce sa aduca a topor si furca ; ce au aratat ei e o realitate ,e drept cam dureroasa dar e realitate ;acum daca cineva nu VREA sa inteleaga ; nici sa nu inteleaga; Adevarul nu e o periuta ; e sabie cu doua taise;

Paste an de an simbata spre dumineca , nu apartine scripturii ci papalitati
cred ca e clar;si tu sti asta ...dar ati place sa instigi la contra verse ;fara sa
te intereseze in definitiv care e adevarul...tu crezi ca deti adevarul
poate asta e pestru tine acum un bardoi ; nu topor; scuza-ma daca gresesc


Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
fullban10
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10303. Postat la 13/04/2011 20:50 - 1846z7h7m
Multumesc. Nu sunt asa desteapta si n-am stiut ca de la cotolici e obiceiul acesta de-a cadea Pastele sambata spre duminica.

Sa tii cont ca eu nu stiu nimic, deoarece eu nu tin Pastele.


Biblia are rãspuns la toate intrebãrile.
Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
Moderator1
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10305. Postat la 13/04/2011 22:34 - 1846z5h23m
Vã rog sã discutați despre adevãr cu duhul blãndeți, dacã nu incetați riscați sã vi-se steargã postãrile.


Mulțumesc pentru înțelegere.


Moderator
Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
abdon
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10307. Postat la 13/04/2011 23:43 - 1846z4h14m
Sora valentina, te rog sa imi spui acum care sunt diferentele intre cele ce spune la exod si ceea ce tinem, totusi, mai trebuie sa tinem noi ceea ce e scris in exod "de-a fir in par", mai este valabil acel ritual si fel de a lua Pastele, din moment ce Pastele nostru este Hristos?


 
Domnul este tãria mea ºi temeiul cântãrilor mele de laudã: El m-a scãpat. El este Dumnezeul meu, pe El Îl voi lãuda; El este Dumnezeul tatãlui meu, pe El Îl voi preamãri. Exodul 15:2

Deconectat RE: istoricul sarbatori pastele
fullban5
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10308. Postat la 14/04/2011 07:12 - 1845z20h45m
Frate abdon dam si mie versetul ca MESIA o murit vinerea seara 14 Nisan ca vreau sa cercetez ?


Mesia sa fie in inimile noastre
Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
abdon
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10310. Postat la 14/04/2011 09:42 - 1845z18h15m
Sora Valentina, ma bucur ca dintre multele surori, ai consacrat din timpul dumitale sa fi printre noi.

Aici topicul este Istoricul Sarbatorii Pastelor. Atat eu , Aurelc, si altii am incercat sa aratam despre aceasta Sarbatore cum a fost tinuta de la Exod, de-alungul timpului, pana in ziua de astazi de cate evrei, respectivele cuvinete de hamet, hamag ..., nu sunt ale noastre, evreii, asa praznuiesc.

Dar cel mai important pentru noi in acest topic, sau pentru mine, este acel fragment, care arata cum unii care considera a fi Biserica, au schimbat Sarbatoarea, si astfel, s-a implinit profetia lui Daniel 7:25.

Acum analizez cuvintele dumitale, de mai sus:

Ai zis:
cuvinte ffff multe, date, zile, ore, si cereale se aduna in snop
- noua ne folosesc, doarece Dumnezeu nu este un Dumnezeu al haosului, ci un Dumnezeu al randuielii, si spune ca la data de ..., la ora de ..., sa ne adunam in cinstea Lui, si sa ne bucuram de Sarbatoare. Si atunci in primul rand ne bucuram penru Israel, ca Domnul l-a eliberat din Egipt, si ne aducem aminte ce au mancat ei, si ne bucuram, ca in aceeasi perioada Hristos a murit pentru noi, l-a aceeasi data, si mancam si bem din El , ca sa avem viata. Daca poporul nu manca la data si ora respectiva, era omorat de ingerul nimicitor, la fel si eu si dumitale, daca nu mancam la timpul, data, ora hotarata de El, nu vom fi in regula, de ce dumitale vi inaintea Domnului , Sambata, si nu Vineri, la fel si cu acesta Sarbatoare, are data, ora, si din cele ce au trebuit aduse de popor, nu a mai ramas decat Mielul - Hristos, de atat nu vezi la noi din cele spuse la Exod, sa fim imbracati cu brau , cu incaltaminte in picioare, cu toiag in mana, si cu miel in fata.

Vai de capul nostru
- nu poti sa spui asa dumneatale, pentru caci capul nostru e Hristos, nu impunem cu 14 Nisan, sau Abib, am descoperit ca e scris in Cuvant, si Cel ce a zis in Lev 23 sa ti Sabatul, tot El zis sa ti si Pastele, dar nu cand vrei dumitale, ci cand vrea El, in 14 Abib, asa ca dumneata declari ce El ne-a dezgolit si ne acopera cu frunze, dar daca asa cere El, o facem si pe asta.

o femeie vine sa va dea lectii
- nu vad ce lectii ai dat dumitale deocamdata, ca in afara de Sabat, ce lectii ne poti da despre Sarbatori, ca e posibil sa fi dezgolita, tinand doar Sabatul, este cat o frunza in fata, pe cand noi tinand si Sarbatorile Domnului, este o haina completa.
Cu parere de rau, dar nu lovesc, sunt biserici care se mandresc ca tin Adevarul lui Dumnezeu, adica doar Sabatul, si in rest tin ziua mamei, care nu e mentionata in Cuvant, tin Craciunul, sunt ca Neamurile, adica dezgoliti.

sunt TARANA, O DEBORA
- tarana esti, dar Debora nu, pentru ca ea a tinut Pastele la 14 Abib, esti mai degraba o sirianca alipita de poporul Domnului, si traiesti prin mila SA, la fel cum traim si noi, cu diferenta ca noi am inteles ce "una cere Domnul de la noi", si ne luptam sa descoperim cum este mai corect, pana la zi, ora, minut si secunda, doar sa fim placuti inaintea Lui.

Cand scriem despre Paste, nu ar trebui sa scriem ce-a insemnat Pastele?
- asta a insemnat Pastele, ca a fost praznuit la 14 Nisan, intre cele doua seri, si nu s-a mancat oua rosii, nici cozonaci, si iepurasi, s-a mancat azima, painea intristarii, ca nu aveau o tara, o casa, si o masa, ci urmau drumul pribegiei, si la fel si noi, in 14 Nisan, Hristos implineste Legea cu privire la EL, la jertfa de Paste, si moare strapuns de o sulita rece, ca si mielul de cutit, si nu altadata, la 14 Nisan, omenirea este rascumparata din milenii, peste milenii, si urmam ca Israelul vechi, drumul pribegiei inspre Canaanul Ceresc, de atat ne adunam la 14 Nisan, avem acest Adevar, si ne bucuram, ca nu suntem rataciti de la aceasta.

14 Nisan - este ziua eliberarii noastre de sub robia diavolului.

Daca te-as intreba cand au adormit apostolii in Ghetsimani, cand a dus Hristos crucea, si Simon din Cirena, cand i-au fost batute cuiele, cand a fost durerea, deznadejdea ..., intr-o singura zi, in 14 Nisan.



Frate Geana inteleg unde bati apropoul, si la fel cum zice si sora Valentina, intram in unele amanunte care creeaza un zid de despartire, desi e vorba de alt subiect, tu vrei sa ajungi ca Hristos a murit ziua, in ziua lui 14 Nisan, si ca noi trebuie sa mancam din El ziua, dar asta sa se disucte la alt topic, aici trebuia asternute doar dovezi istorice, cum a fost praznuita Sarbatoarea prin milenii, iar daca nu avem dovezi, era bine sa fie scrise in alt topic, facut special despre Paste, acesta este special pentru istorie a Pastelui, dar nu a elementelor din Sarbatoare.


Pentru a numai deschide alta rubrica, si nici sa nu dau "copy-paste" - intrati aici si vedeti un pic de istorie asupra Pastelui, si cine crede ca se merita a fi "copy-paste" sa o faca http://www.crestinortodox.ro/paste/sfintele-pasti/data-sarbatorii-pastilor-71137.html


 
Domnul este tãria mea ºi temeiul cântãrilor mele de laudã: El m-a scãpat. El este Dumnezeul meu, pe El Îl voi lãuda; El este Dumnezeul tatãlui meu, pe El Îl voi preamãri. Exodul 15:2

Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
geana
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10364. Postat la 16/04/2011 19:47 - 1843z8h10m
Frate Abdon ai postat 2 postari si na-i spus de unde leai copiat


Shalom Tuturor celor care tin ADEVARUL curat
Deconectat RE: Istoricul Sãrbãtorii Paºtelor
fullban10
(detalii numai pentru membrii conectaţi)
10370. Postat la 16/04/2011 21:30 - 1843z6h27m
abdon: ora,???????????????? data,?????????????? îngerul nimicitor?????????????????
ce am constat eu.
- doar o parte, ºi aceia, pe alese. Din tot ce scrie in Biblie în Exod: în veci, în veac, obicei sfânt, lege veºnicã,.................................. s-a pierdut.
Nu se leagã. Cã dacã e ODATÃ PENTRU TOTDEAUNA, n-ar trebui sã fie TOTULUI TOATE TOT ?

Domnul a zis: Luna acesta va fi pentru voi cea dintâi lunã a anului.
Întrebarea 1: De aici numãra poporul evreu anii ºi lunile?
Nu mai întreb de miel, cã am înþeles ca nu tãiaþi miel, deoarece, ( aici ne potrivim), (ºi totul s-a sfârºit) Isus, Paºtele nostru S-a jertfit.
Dar aþi rãmas cu aluatul (Exod 12:15-20), cã pâna acolo nu mai se respectã nimic, ºi 14 Nissan ( care nu este numit aºa de Dumnezeu)
Întrebarea 2: ce-a rãmas din odatã pentru totdeauna?
M-am dus la Deuteronom 16 ºi acolo am gasit o specificaþie care desfiinþeazã ceace citesc eu in secþiunea Paºte: Sã jertfeºti Paºtele în cinstea Domnului, Dumnezeului tãu, ...............în locul pe care-L va alege Domnul ca sã-ªi aºeze Numele acolo. ªi în continuare............ Nu vei putea sã faci lucrurile poruncite decât acolo unde va alege Domnul.
Întrebarea 3: numai jertfirea mielului se fãcea în locul ales de Domnul Dumnezeu? Azimile se puteau mânca acasã , fiecare unde locuia?
Daca s-a mai scris amãnunþit despre aceste date, daþi-mi ºi mie nr. postãrii sã caut, ca sã nu repetaþi de douã ori pentru o "babã" surdã!


Biblia are rãspuns la toate intrebãrile.
Pagina 1 din 4 1 2 3 4 >
Salt la forumul:

Copyright © 2009-2016 / 5769-5776 melhisedec.ro
3989147 vizite unice Powered by PHP-Fusion