DUMNEZEU I-A ZIS ODATĂ
Postat de Administrator la 14/09/2009
Dumnezeu i-a zis odată:
Iacov ia-ți averea toată.
% Pleacă spre căminul tău
Și voi fi cu tine Eu. %
Ascultând el și-a luat,
Tot avutul și-a plecat.
% Când ajunse la Iordan
Lângă țara Canaan. %
De Esau își aminti,
Frica prinse-al chinui.
% Soli trimise-n grabă mare,
Spuneți-i că-mi cer iertare. %
Solii-ntorși i-au spus, el vine,
A pornit la drum spre tine.
% Să te-ntâmpine mai iute,
Cu bărbați vreo patru sute. %
Iacov auzind așa,
Frică și mai mare-avea.
% S-a rugat lui Dumnezeu,
Fi cu mine tot mereu. %
Doamne datu-mi-ai averi,
Apărare până ieri,
% Milostiv spre mine cată,
Din ’nălțime astăzi, Tată. %
Cu Esau, nedrept eu fui,
Scapă-mă din mâna lui.
% Și-a trimis iar soli să-i dea,
Daruri mari din tot ce-avea. %
Țapi, berbeci, asini, junci, boi,
Vaci, cămile, capre, oi,
% Mare, multă bogăție,
Spre-a îmblânzi a lui mânie. %
Noaptea Dumnezeu în vis,
Coborând la el i-a zis,
% Nici o teamă tu să n-ai
Până Iacov te numeai. %
Iar din această zi,
Israel te vei numi.
% Soarele când răsărea,
Iată-l pe Esau, venea. %
Și pe urmă înșirați
Patru sute de bărbați,
% Iacov înspre el pleca
Și smerit se închina. %
Fruntea până la pământ
De vreo șapte ori pe rând,
% Brațele Esau le-a-ntins
Și la sânul său l-a strâns. %
Îndelung la piept s-au strâns
Și de bucurie-au plâns.
% La copii Esau căută
Ăștia cine-s întrebă? %
Iacov zise: fii îmi sunt,
Ce mi-i dete Domnul sfânt.
% Toți apropiatu-s-au
Se-nchinară lui Esau. %
Dar cirezile de vite
În poteca mea-ntâlnite?
% Daruri, Iacov i-a grăit,
Din celea ce am primit. %
De la bunul Dumnezeu,
Le-am trimis plocon și eu
% Ție pentru-a căpăta
Dragoste, iertarea ta. %
Am și eu destule frate,
Zis-a el cu bunătate;
% Lasă, nu-i nevoie, ține
Bogăția pentru tine. %
Dară Iacov stărui,
Până când el le primi.
% Și pornit-au împăcați,
Către casă, ca doi frați. %
Iacov amintitu-și-a
De făgăduința sa,
% La Betel cu-ai săi pleca,
Un altar aici ’nălța. %
Și prinos el a adus,
Ziditorului de sus.
% Vreme multă n-a trecut
Și-un fiu el a mai avut. %
AMEN