PORUMBIȚĂ DE PE STÂNCĂ
Postat de ami la 24/09/2009
Porumbiță de pe stâncă
Se aud azi pași grăbind.
Cu iubirea Mea adâncă
N-aș mai zăbovi eu încă
Porumbiță de pe stâncă.
Dacă gata tu ai fi.
Vrei să fi împodobită
Cu veșmânt de in curat.
Haina ta neprihănită
Și cununa strălucită
Cum se cade-a fi răpită,
Pentru-n fiu de împărat.
Tu ești via Mea sădită
La izvorul cristalin.
Prindeți orice vulpe mică
Care rodul tău îl strică
Iar privirea ți-o ridică,
Înspre Mirele divin.
Tu grădina Mea sfințită
Tu grădina lui Isus.
Ești tu oare pregătită
Ca să fi acum răpită
Tu ce ești pecetluită
Pentru Mirele Isus?
Tu ești sora Mea aleasă
Trandafirul din Saron.
Tu bogată-mpărăteasă
Ești aleasa Mea mireasă
Tu ești veșnica Mea casă
O, tu fiică din Sion.
Tu cerboaica Mea iubită
Care paște printre crini.
Din femei mai fericită
Mai frumoasă, mai gătită,
Ești Biserica sfințită
Mai presus de heruvimi.
Iată soarele răsare,
Sus pe cer nu-i nici un nor.
Azi e vremea de cântare
Azi smochinul e în floare
Vă-nălțați suflet fecioare
Inima plină de dor.
Auzi trâmbița cum sună
Vezi oștirea cea de sus.
E măreața săptămână
Când arhanghelul adună
Pe cei vrednici de cunună,
În țara fără apus.
Porumbiță de pe stâncă
Al tău Mire vine-n zări.
Cu o dragoste adâncă
Porumbiță de pe stâncă
Nu dormi, așteaptă încă
Cu al dragostei fior.
AMEN