Matei 10:8 Vindecați pe bolnavi, înviați pe morți, curățiți pe leproși, scoateți afară dracii. Fără plată ați primit, fără plată să dați.
Marcu 16:17 Iată semnele care vor însoți pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi....
M-am oprit asupra acestor versete si am să vă spun o intamplare care a avut loc cu multi ani in urmă.
Despre eliberarea demoniacă in numele lui Isus sau in numele lui Yahshuah (Yașua) ?
Personal,nu am nimic impotrivă dacă se face in numele lui Isus , dar dacă se face o eliberare demoniacă, de ce nu se intamplă eliberarea?
Nu cumva, Numele si semnificatia lui face diferenta?
Aici ,unii dintre voi veti spune că ,Nu ! Femeia aceasta exagerează! Nu se poate asa ceva ! Sunt, sigură că multi asa veti considera ...dar eu ,nu vă contrazic...vă veti da seama din ce am să vă povestesc.
Dacă vreti credeti ,dacă nu ,nu! Si bine inteles cum considerati de cuviintă fiecare in parte.
Inainte să scriu la acest subiect am format un numar de telefon si am inceput o conversatie cu o persoană de la care am auzit această intamplare la care a fost martor.
Cunosteam,partial intamplarea dar ca să fiu sigură că nu gresesc am intrebat persoana cu privire la ce s-a intamplat cu multi ani in urmă.
Persoana respectivă mi-a spus căo fetită de (câtiva anisori din ce mi-a relatat) al unei rude foarte apropiate avea un demon ( un duh rău) si nu se puteau intelege cu ea deloc dar inainte nu fuse-se asa.
Tot acest rău s-a intamplat din cauza unui plâns intens si din pricina dorului pe care il avea fetita după o străbunică care a crescut-o ( am inteles eu) dar,care a plecat in străinatate.
De dorul ei ,fetita a intrat intr-o stare din care părintii ei nu au mai reusit să o salveze.
Au mers pe la numerosi preoti ( ei fiind Ortodoxi),sau făcut rugaciuni...dar ,degeaba!
Acest martor impreună cu altă persoană au venit intr-o vizită la această familie si au zis; că vor face o rugăciune si că vor poruncii duhului să iese din fetita lor..dar, SURPRIZA!
In timpul rugăciunii cel care mi-a povestit a auzit aceste cuvinte :Eu ies din aceasta fată dar,intru in fata ta! ( persoana respectivă avea deasemenea o fetită) când a auzit aceste cuvinte au interupt rugaciunea chiar in momentul acela si nu au mai insistat să facăo eliberare demoniacă de frică să nu intre duhul acela...( de care era stapanită fetita acelei famili in fetita lui).
Ei porunceau duhului să iese in numele lui Isus,probabil insistau dar după cum puteti observa ,nu au reusit.
Fetita aceea este in aceasi stare , a făcut o scoală specială ( cum fac copiii cu dizabilitati mintale,fizice etc) acum ,fiind o femeie in toata firea .
Aceste persoane ( care s-au rugat) erau de curând venite la pocaintă ( in aceea perioadă de incepători si noi născuti in Hristos .
După cum au cunoscut cu sigurantă ,nu cunosteau prea multe lucruri din Tora -Biblia ,deasemenea nu aveau UNGEREA necesară ca să poată face o astfel de lucrare.
Am intrebat persoana care mi-a povestit toată aceasată intamplare : -De ce nu ati reusit să scoateti demonul din fată?
Si mi-a raspuns :-Că nu am avut acest dar de scoatere a duhurilor,pentru aceasta lucrare, trebuie să ai un dar si să ai o ungere pentru aceasta!
Concluzia mea personală :Una este să inveti din experienta altora si alta este durerea cauzată din neatentia si neacordarea invataturii Bibliei ( Toraului cum imi place mie sa-i spun),pentru ca oricine să ia seama la aceste lucruri ,ca să nu fie bolnav sau necredincios,slăbit de puteri si invăluit in intuneric spitritual cum vrea cel rău sa fie robit omul .
Deci,mare atentie ! Cu spiritele intunericului nu se pot juca niste copilasi născuti de curând ,ei trebuie să crească si să persevereze in cunostinta despre adevar,in primul rând in dreptul lor si al casei ( familia) si nu in altă familie ,ca să nu aibe de suferit unele consecinte.
De ce ne rugăm noi in comun la ceasul rugaciunii in Șabat ,de exemplu?
Este o mai mare putere in unirea gândurilor in rugaciune al mai multor persoane ( dar cu acelasi gând si de ce nu, ca un singur om cu o singură inimă ) cât de mult contează aceasta ,nu ?
Aici putem dezbate multe lucruri si dacă aveti o experientă fie de la alte persoane dar fară nume ( nu se spun numele persoanelor) scrieti-le pentru binele nostru o spun,aveti curajul ,si eu am avut.
Intrebari?
Multumesc.
Lucrurile sunt mai nuanțate (și, sincer, nu vorbesc DOAR DIN TEORIE).
Și deoarece subiectul este foarte delicat, cred o abordare mai pe larg e cât se poate de salutară.
Exorcizările sunt foarte periculoase dacă omul care exorcizează nu este un om sfânt.
Fiindcă el nu-l scoate pe drac din omul posedat, ci eventual doar îl va transfera în altcineva (în cel mai bun caz, va intra tot în cel din care a ieșit).
Sau exorcizatorul va risca întoarcerea lucrurilor împotriva sa, așa cum au pățit doi dintre feciorii lui Sceva (vezi F.Ap.19.16).
Omul, ca să trimită cu adevărat pe drac în Adânc, trebuie să fie născut din Dumnezeu (născut din nou, născut din Duhul, născut de sus), adică să fi atins pragul sfințeniei, adică să se fi sfârșit în el lucrarea cea bună începută de Duhul (vezi Filip.1.6).
Nu oricine se poate măguli că trebuie să se ducă nu știu unde, și să facă nu știu ce în Numele lui Iisus Hristos. Mai înainte, oricine trebuie să-și adâncească privirea în legea desăvârșită, care este legea slobozeniei (Iacov 1.25).
Nu trebuie să fie întors de curând la Dumnezeu ca să nu se îngâmfe (1 Tim.3.6).
Abia când Domnul îl va încunoștiința (prin Duhul sau direct) că dorește să-l trimită, atunci el trebuie să fie ascultător.
Dar nu să se ducă de capul lui, interpretând versetele în mod habotnic ca și cum toate versetele i s-ar adresa lui însuși.
Fără a fi fost sfințit și ales de Domnul pentru vreo lucrare oarecare, orice om va fi biruit de cel rău, și, prin nerăbdarea lui, va strica lucrarea Domnului.
Exact ca și evreii care s-au dus de au fost nimiciți la Horma (vezi Num.14.45).
Nici apostolii n-ar fi putut face nimic pe lume, dacă n-ar fi fost sfințiți pe deplin și trimiși. Căci ei au fost trimiși, nu s-au dus de capul lor. Ba încă nu trebuiau să se depărteze de cetate până nu venea făgăduința Tatălui prin împuternicirea Duhului, în momentul nașterii lor din Dumnezeu (vezi F.Ap.1.4).
"Noi dar, suntem trimiși împuterniciți ai lui Hristos" (2 Cor.5.20)
Acest verset este spus de un apostol unor creștini, și el se aplică DOAR la un apostol, nu la orice creștin.
______
Pentru a avea o înțelegere mai clară trebuie să lămuresc diferența între SFINȚIRE și SFINȚENIE.
Un om sfânt nu mai face păcate. El a ajuns la starea de SFINȚENIE, printr-un proces continuu de SFINȚIRE și o necurmată împotrivire "până la sânge" împotriva păcatului. "Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăție, ci la sfințire." (1 Tes.4.7) "...prin sfințirea lucrată de Duhul..." (1 Pet.1.2)
Prin sfințire continuă, se ajunge la starea de SFINȚENIE, în care nu se mai pot comite păcate care să altereze relația noastră cu Dumnezeu și să întristeze pe Duhul în inima noastră.
"Oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuiește, pentru că sămânța Lui rămâne în el, și nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu." (1 Ioan 3.9).
"Știm că oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuiește, ci Cel născut din Dumnezeu îl păzește, și cel rău nu se atinge de el." (1 Ioan 5.18)
Un astfel de om nu mai poate fi lovit în sufletul interior de către cel rău, ci doar în trupul exterior.
_______
Acum, există trei faze pentru un creștin (vezi 1 Ioan cap.2):
1. copil,
2. tânăr,
3. părinte.
Problema este că un copil, chiar dacă se numește "copil", el însă nu este încă născut din Dumnezeu.
Căci, dacă ar fi născut din Duhul, atunci ar exista o contradicție:
- pe de-o parte, "oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuiește, pentru că sămânța Lui rămâne în el, și nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu." (1 Ioan 3.9)
- pe de altă parte, copilul mai poate păcătui din neglijență: "Copilașilor, vă scriu aceste lucruri, ca să nu păcătuiți. Dar dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihănit." (1 Ioan 2.1)
În faza de "copil", creștinul mai poate păcătui și mai poate intra la loc în burta "mamei sale" spirituale.
De exemplu, Pavel spune despre acești copii: "Copilașii mei, pentru care iarăși simt durerile nașterii, până ce va lua Hristos chip în voi!" (Gal.4.19)
Deci, simte iar durerile nașterii! Adică copilașul a intrat la loc în uterul spiritual.
Tot legat de copilași și despre luarea lui Hristos chip în ei, spune Pavel: "până vom ajunge toți la unirea credinței și a cunoștinței Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălțimea staturii plinătății lui Hristos, ca să nu mai fim copii, plutind încoace și încolo, purtați de orice vânt de învățătură, prin viclenia oamenilor și prin șiretenia lor în mijloacele de amăgire" (Efeseni 4.13,14).
_______
Atunci când vom învăța să nu ne mai entuziasmăm la orice vânt de învățătură străină de Duhul Bilbiei, atunci abia creștem la "înălțimea staturii plinătății lui Hristos".
Atunci, biruința asupra diavolului este deplină și trecem la faza a doua: de tineri.
"Vă scriu, tinerilor fiindcă ați biruit pe cel rău." (1 Ioan 2.13)
"V-am scris, tinerilor, fiindcă sunteți tari, și Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi, și ați biruit pe cel rău." (1 Ioan 2.14)
Abia în faza de "tânăr în Hristos" are loc nașterea din Dumnezeu, pentru că tânărul a biruit prin Duhul pe cel rău, și nu mai face păcat. După cum stă scris: "Știm că oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuiește, ci Cel născut din Dumnezeu îl păzește, și cel rău nu se atinge de el." (1 Ioan 5.18).
_______
Așa că este o încumetare riscantă pentru cineva să exorcizeze pe altcineva, câtă vreme el se află încă sub stăpânirea unui păcat oarecare.
_______
Pe de altă parte, exorcizarea este doar prima etapă a eliberării.
Domnul Iisus spune: "Și dacă Eu scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voștri cu cine-i scot? De aceea, ei vor fi judecătorii voștri." (Mat.12.27).
Aici Domnul face un joc de cuvinte. Verbul grecesc "εκβαλλω" înseamnă "a izgoni" (ca în Galateni 4.30), dar înseamnă și "a elibera" (ca în eliberarea din temniță a lui Pavel din F.Ap.16.37).
Adică Domnul le spunea că scoate dracii din fiii evreilor, dar mai mult decât atât: și pe fiii evreilor îi scotea din împărăția celui rău, eliberându-i prin credință.
Dacă un sfânt le poruncește, dracii pot ieși dintr-un om CHIAR DACĂ OMUL POSEDAT N-ARE CREDINȚĂ.
Dar acel om nu poate fi eliberat din împărăția morții și a nefericirii, DECÂT DACĂ ARE CREDINȚĂ. Și aceasta e o etapă superioară a eliberării omului, față de etapa exorcizării.
Căci, în cadrul acestei etape superioare spre mântuire, omul eliberat nu mai este lumesc, firesc, ci el devine străin și călător prin această lume pervertită care zace în întregime în cel rău (1 Ioan 5.19).
_______
De asemenea, Domnul, fiind Sfântul Sfinților, dracii pe care El îi repudia din acei fii nu intrau în alți fii (cum a fost cazul expus de tine, Lavi).
Iar fiii rămâneau eliberați complet de cel rău, și lucizi la minte și la suflet.
Și acei fii eliberați urmau să se nască din Dumnezeu prin credința în Iisus, și să fie "scoși" din lume.
În mia de ani, ei vor fi înviați în cer împreună cu Iisus, și vor judeca cazurile oamenilor păcătoși, inclusiv dosarele propriilor lor tați necredincioși. Tați care vor zăcea încă în pământ în acel mileniu.
Tocmai acesta este motivul pentru care Domnul le spune acelor tați evrei: "De aceea, ei vor fi judecătorii voștri." (Mat.12.27).
Îți doresc multe binecuvântări!
Deconectat
RE: In numele meu veti scoate demoni!
emanolake (detalii numai pentru membrii conectaţi)
22728. Postat la 07/04/2013 17:42 - 4409z6h4m
In principiu draga sora lavinia nu e asa facil de a te lupta cu demoni adica cu slujitori satanei, sint duhuri si au o mare putere de a putea controla pe om si uneori de a provoca daune personale si celor din jur. Am ramas surprins intr-o prejurare vazind fel si fel de religi si prin anumite imprejurari datorita invataturilor care le detin si prin credinta care o detine persoana sa scoata sau mai bine spus sa alunge duhul cel rau din om, de exemplu in partile de prin america latina sint unele culte de evanghelisti care in timpul unui act de a scoate un duh dintr-o persoana care este posedat si este intr-un criteriu foarte mare si periculos in scriptura Domnul zice unor ucenici ca astfel de duhuri se scot prin post si rugaciune, acesti evanghelisti latino au o metoda de a se ruga pentru persoana apoi la fata locului cel care se dedica lucrari scoate un shofar mare si incepe sa sufle in fata victimei pina iasa duhul cel rau si se linisteste, interesanta metoda, apoi intr-o alta inprejurare am avut o discutie cu o persoana de marueco care chiar l-am intrebat daca ei cred in duhurile astea rele si daca cumva au persoane care se dedica sa le scoata din om si mi-a zis ca da au si ei asa ceva si au de luptat cu duhurile care la acest privilegiu se dedica doar persoana care este adept si are o stare mare de credinta si umbla tot timpul la moschito si cunoaste bine coranu.
Deci ce vreau sa specific in comformitate lupta aceasta este o lupta mare si trebuie sa fi bazat pe o temelie mare si tare a credintei care este in YAHWE.Aceasta temelie este posturi, rugaciuni si cunoasterea scripturi.nu poti sa mergi la lupta fara sa fi antrenat din inainte si sa nu fi pregatit din timp pentru ca sint clase de duhuri si nu poti sa te infrunti cu toate. Lavi ai adus o mica intamplare cu scoaterea duhului si cum duhul a spus persoanei ca daca iasa intra in fata lui deci in final satana a avut mai mare putere de cat acea persoana care sa dedicat lucrari, cind te duci la lupta trebuie sa fi pregatit si sa nu mai dai inapoi, deci in final a castigat satana, acuma aduc si eu o mica povestioara care sa petrecut cu mult timp in urma intr-un sat unde la fel o persoana a avut un timp foarte greu de infruntat cu sine personal fiind la fel posedat de un duh rau si care facea rau in familie si in societate, sotia era crestina si stia cu ce se confrunta a apelat la frati din biserica de unde apartinea au inceput sa se roage sa tina post dar nici un rezultat na dat, din vorba in vorba pastorul ia zis ca cunoaste niste frati care au o credinta mai intemeiata si se dedica cu astfel de lucrari, au apelat la acesti frati si inainte ca acesti frati sa ajunga acolo la destinatie au intrat in posturi si rugaciuni, cind au ajuns la destinatie plini de putere si cu credinta ca vor scoate duhul ca sa vezi cum au intrat pe usa, acel duh rau ce se afla in persoana le-a zis in felu urmator: fugiti prin usa din spate ca vine securitatea si o sa va aresteze din pricina ca sinteti crestini...si uni au fugit si a ramas doar unul ca sa vezi cum ia prostit satana pe uni din aceste persoane care se credeau mari si tari, uneori satana stie cu ce te confrunti si cu ce te dedici de acea nu e usor si daca ai acest dar de a scoate trebuie sa fi apt pentru toate confruntarile cu care te ivesti, pentru ca nu te confrunti cu un singur duh rau ci cu o legiune de duhuri.
emanolake a scris:
scoate un shofar mare si incepe sa sufle in fata victimei pina iasa duhul cel rau si se linisteste
...
mi-a zis ca da au si ei asa ceva si au de luptat cu duhurile care la acest privilegiu se dedica doar persoana care este adept si are o stare mare de credinta si umbla tot timpul la moschito si cunoaste bine coranu.
...
si uni au fugit si a ramas doar unul ca sa vezi cum ia prostit satana pe uni din aceste persoane care se credeau mari si tari
Cam așa este, emanolake, cum ai spus.
Așa cum ai scris și tu, Satana se pricepe să-i prostească pe oameni, inclusiv pe cei care cred că au pregătire și dedicare creștină.
Dacă acei oameni ar fi fost născuți din Dumnezeu (sfinți fără de păcate), nu prea ar fi putut fi prostiți sau păcăliți.
Dar Satana își bate joc de mulți care n-au fost îndumnezeiți, dar se reped să facă exorcizări.
Numai că de cineva precum Elisei sau Ilie sau Pavel sau Petru sau Ioan - adevărați oameni sfinți - nu și-ar fi putut bătea joc.
Pentru că acești sfinți erau plini de Duhul lui Hristos.
Metoda cu shofaru și aparenta "liniștire" a celui posedat, este teatru, adică praf în ochi. E ca și cu semnul crucii - inutil. Singura metodă este printr-o credință puternică în Iisus Hristos și printr-o rostire clară a cuvântului în Numele Lui.
Restul sunt șmecherii.
Pe de altă parte, treaba cu Coranul dovedește încă o dată ce ți-am spus: că sunt metode șmecherești.
Fiindcă islamul este o credință legalistă - "o altă Evanghelie" - dată de un înger fals, Satana prefăcându-se că e Gabriyel și dictându-i lui Mahomed cuvintele morții scrise în Coran.
Pavel spusese clar cu 600 de ani mai înainte de Mahomed:
Dar chiar dacă noi înșine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie, deosebită de cea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema! (Gal.1.8)
Numai că oamenii din sec.VII au părăsit Evanghelia adusă de apostoli cu aprox. 600 de ani mai înainte.
De aceea, Dumnezeu i-a lăsat să cadă pradă unei contrafaceri satanice.
Nu există decât un singur Nume dat oamenilor în care pot fi mântuiți: Iisus Hristos/Yahshua Ha'Mashiach în ebraică.
...în Numele lui Iisus Hristos din Nazaret, pe care voi L-ați răstignit, dar pe care Dumnezeu L-a înviat din morți.
El este "piatra lepădată de voi, zidarii, care a ajuns să fie pusă în capul unghiului."
În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiți.
Fratilor, trebuie sa stam atenti, si Domnul sa ne ajute sa nu confundam lucrurile, asa ca la SPIRITUAL (tot ce vine de la Dumnexeu) este confundat cu invizibilul, si aici in acest invizibil se strecoara si duhurile necurate, ca doar nu le vedem.
...............................
Strecurarea se face subtil si aici, EXORCISMUL nu este acelasi lucru cu DARUL MINUNILOR, care este un dar al Duhului Sfant, care include si scoaterea duhurilor necurate.
.......................
EXORCISMUL face parte din practica OCULTA, se ocupa cu magia si cu descantecele pentru indepartarea duhurilor si vindecarea unor boli, face parte din credinta mistica...
Dragii mei, cand Isus vorbeste de fii lor, se refera la fii care practicau magia, "fii preotului Sceva".
Cititi: ( F.A. 19: 13_19)
"Niste EXORCISTI iudei care umblau din loc in loc , au incercat sa cheme Numele Domnului peste cei ce aveau duhuri rele..."
Dar nu au avut putere, ba mai mult, au fost batuti, desbracati si raniti.
Va rog sa cititi cu atentie...ca sa nu ne lasam inselati de nimeni.
.......................
Darul minunilor il poate avea orcine are Duhul Sfant, si dupa masura de credinta pe care o are, Duhul imparte darurile Lui, daca ne intrebam de ce nu exista printre noi acest dar, este pentru ca ne este mica credinta.
Postul si rugaciunea sunt cele mai recomandate in aceste cazuri.
Doresc sa traim dupa Cuvant, curati si sa deosebim bine lucrurile, pentru ca altfel amestecandu-le, ne amestecam cu partea intunericului.
Nimeni care are Duhul Sfant, nu poate fi posedat de cel rau, de aceea va sfatuiesc sa aveti CREDINTA, si PUTEREA lui Dumnezeu sa va umbreasca, sa fiti Templu Duhului Sfant, AMIN.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Exorcismul, ca semantică lingvistică, nu este o practică ocultă.
Exorcismul este un cuvânt format din 8 litere (e-x-o-r-c-i-s-m), desemnat pentru a denumi pe scurt actul alungării demonului (demonilor) dintr-un om posedat.
Evident, că actul în sine poate fi ocult din cauza practicilor false (de exemplu cum scria emanolake de acei islamici care trebuiau să știe bine Coranul).
Dar dacă practica se limitează doar la rugăciunea și rostirea clară prin credință, ÎN NUMELE DOMNULUI IISUS HRISTOS, atunci exorcismul respectiv nu are nimic păgân sau ocult în el.
Pe wikipedia am găsit o definiție a exorcismului cât se poate de validă: Exorcismul este un act al Bisericii, prin care cere, în numele lui Isus Christos, ca o persoană sau un obiect să fie apărat împotriva influenței diavolului și eliberat de sub stăpânirea lui. Sub această denumire se cuprinde atât actul în sine, cât și mijloacele folosite (de ex. ritualul exorcismului).
Ei bine, actul în sine nu e necesar să fie ocult, dar, ce-i drept, poate deveni ocult prin prisma mijloacelor folosite.
Căci abia atunci exorcismul ar fi necurat doar dacă mijloacele sunt altele decât rugăciunea și rostirea cuvântului clar, prin credință, în Numele Domnului Iisus.
Fie că acele mijloace false constau din Biblii sau cruci ca obiecte sau semne, fie că sunt reprezentate de șofare, strigăte, coran, căderi pe spate, sau alte exhibiționisme, teatralitatea asta face ca exorcismul să devină, într-adevăr, o practică magic-ocultă și, deci, ineficientă; iar liniștirea sufletească a demonizatului va fi în acest caz doar temporară, de fațadă, dar nu o vindecare autentică.
_______
În altă ordine de idei, se vede că Lucia a înțeles doar sensul simplu al versetului Mat.12.27 (ce-i drept, nici acesta nu știu dacă este chiar așa cum spune ea; căci nu e nicio dovadă că Domnul se referea la fiii lui Sceva).
Celălalt sens al versetului, însă, este cel pe care l-am explicat eu.
Este, într-adevăr, un sens mai complex, nu la îndemâna orișicui, mai ales în lipsa studiilor elementare în greacă.
Voi detalia puțin versetul deoarece în postarea 22716 de mai sus am scris doar în treacăt, și văd că se înțelege greșit.
Versetul în greacă sună cam așa: Και ει εγω εν Βεελζεβουλ εκβαλλω τα δαιμονια, οι υιοι υμων εν τινι εκβαλλουσιν; Δια τουτο αυτοι υμων εσονται κριται.
Traducerea literală, mot-a-mot, este:
"Și dacă Eu prin Beelzbul scot demonii, fiii voștri prin cine scot? În consecință, ei înșiși vor fi ai voștri judecători."
Se vede că nu scrie "prin cine-i scot?", ci "prin cine scot?"
Acel "-i" este o adăugare, dar în original nu este stabilită vreo particulă acuzativă care să precizeze pe cine se scoate.
De aceea, spusesem că Domnul Iisus a făcut un joc de cuvinte (și să știți că nu e singurul pe care El îl face în Biblie).
Căci trebuie să avem în vedere că verbul εκβαλλω are două înțelesuri: 1. a scoate, a izgoni; 2. a elibera (după cum am spus în postarea 22716).
[De fapt, are și un al 3-lea sens: de a limpezi, de a clarifica. Dar nu e cazul acum să detaliez foarte mult.]
Așadar, ținând cont de jocul de cuvinte și de lipsa particulei acuzative, versetului cu pricina Domnul Iisus i-a dat o dublă conotație:
1.) "Și dacă Eu prin Beelzbul scot demonii, fiii voștri prin cine îi scot (adică unii din fiii evreilor scoteau și ei pe demoni)? În consecință, ei înșiși vor fi ai voștri judecători."
Particula acuzativă "îi" este o adăugare care să facă înțeles pe cine anume se scoate: pe demoni.
2.) "Și dacă Eu prin Beelzbul eliberez de demoni, fiii voștri prin cine se eliberează? În consecință, ei înșiși vor fi ai voștri judecători."
Particula acuzativă "se" este o adăugare care să facă înțeles pe cine anume se eliberează fiii: pe ei înșiși.
Și răspunsul la întrebarea: "PRIN CINE SE ELIBEREAZĂ ACEI FII AI EVREILOR?" se subînțelege a fi următorul: prin Duhul lui Dumnezeu.
Tocmai de aceea, imediat în versetul următor, Domnul le spune că și El Însuși scoate demonii prin Același Duh: "Dar dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi." (Mat.12.28).
Și Împărăția lui Dumnezeu este eliberatoare de sub puterea fermecătoare a lumii firești.
Aceasta este eliberarea despre care vorbisem eu în penultima mea postare: ELIBERAREA PE SINE PRIN DUHUL SFÂNT PRIN CARE VINE CREDINȚA ÎN NUMELE DOMNULUI. Acel Domn despre care tații necredincioși ziceau că lucrează cu Beelzebul, și despre care urmau să fie dovediți nedrepți de înșiși fiii lor eliberați de sub împărăția lumii. Această lume care zace cu totul în cel rău (1 Ioan 5.19).
Fie ca Domnul să-i așeze, în duh, în locurile cerești pe fiii Săi; să-i elibereze, prin credință, de lume, de păcat și de diavol; să-i elibereze de viața aceasta lumească și firească, pentru ca fiii Săi să dovedească nedreptatea ei, precum și nedreptatea rudelor lor firești și necredincioase (sau pseudo-credincioase), după cum stă scris: "Dacă vine cineva la Mine, și nu urăște pe tatăl său, pe mamă-sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe frații săi, pe surorile sale, ba chiar însăși viața sa, nu poate fi ucenicul Meu." (Luca 14.26)
P.S. Cred că dacă cineva citește postarea aceasta a mea pe ecranul îngust al telefonului mobil, va avea bătăi de cap ca s-o priceapă (mai ales dacă nu are instalate fonturile care să-i permită să vadă cu diacritice).
De unde ai mai ASORTAT si explicatia asta a EXORCISMULUI?
Cum de ramai la litera si nu vezi ce contine de fapt acest cuvant?
Este explicat in DEX...sau acum nu mai ai cum sa te scoti?
Pana la Domnul Isus nimeni nu a mai scos draci in NUMELE LUI.
Macar abtinete si nu mai vorbi lucruri care nu-ti dovedesc spusele.
EXORCISMUL este o practica pagana, noi PRACTICAM ce ne-a spus Isus.
Acest cuvant trebuie eliminat din vocabularul crestin, pentru ca are radacini oculte.
Noi am primit un Duh care ne invata...si ne daruie darurile Sale.
Asa s-a facut si cu SARBATORILE DOMNULUI, le-a amestecat cu sarbatorile pagane ca sa rataceasca lumea de la adevar.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Lucia a scris:
De unde ai mai ASORTAT si explicatia asta a EXORCISMULUI?
DEX-ul definește pe scurt semantica unui cuvânt.
De asemenea, DEX-ul se adresează unei largi categorii de oameni, inclusiv atei.
De aceea, DEX-ul, atunci când definește cuvinte din domeniu religios, se referă adesea la ele ca la ceva "MISTIC" (tainic, inexplicabil rațional), deoarece DEX-ul tratează lucrurile supranaturale din perspectivă atee.
DEX-ul nu ține cont de conceptele credinței.
Așa că, și la definirea cuvântul "a exorciza", DEX-ul abordează lucrurile din unghi ateu.
DEX-ul e bun pentru a înțelege pe scurt cele mai multe noțiuni, dar în privința noțiunilor religioase, DEX-ul nu poate fi considerat ca având dreptate la modul absolut.
De aceea, trebuie căutate surse care să explice pe larg, nu pe scurt, cum se definesc noțiunile religioase.
De aceea, eu am indicat Wikipedia, ca sursă de informație mult mai detaliată decât DEX-ul.
(Cu mențiunea că, deși tratează lucrurile mult mai pe larg, nici Wikipedia nu poate fi considerată o sursă de cea mai mare încredere. Căci câteodată are înscrisă în ea și lucruri inexacte. Ca și DEX-ul, de altminteri.)
Daca nu ne iese cum vrem noi, nici DEX-ul nu mai este bun, de fapt ce sa zic, "cand nu ne iese cum vrem noi", ajungem sa spunem ca nici Cuvantul nu mai este bun.
.................
Oricum fratii mei, nu folositi acest cuvant, ca fiind un dar de la Dumnezeu, este fals, ci noi traim prin Duhul Sfant, si acest dar se numeste DARUL MINUNILOR, pana la ISUS nu s-a mai scos draci in NUMELE lui!
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Darul minunilor poate include printre aceste minuni și capacitatea de a exorciza.
De exemplu, Același Duh Sfânt i-a spus lui Elisei (în VT) cum să facă să se arate securea de fier plutind pe apă (vezi 2 Împ.6.7). Elisei a tăiat un lemn și l-a aruncat în apă. Aceasta este o minune, dar nu este o exorcizare.
Nu toate minunile sunt exorcizări. Dar toate exorcizările AUTENTICE sunt minuni.
Între darul minunilor și exorcizare este o relație de incluziune, dar nu de echivalență.
Eu explicasem doar ce înseamnă "a exorciza", dar Lucia încadrează verbul respectiv la inventarul ocult.
Are legătură cu ocultismul doar în măsură în care are legătură cu demonii, și cu practicile oculte care nu provin din credință.
Dar acțiunea în sine, de "a exorciza", înseamnă "a scoate demonii".
Și capacitatea de a exorciza cu succes este inclusă în darul minunilor, dar nu se confundă cu acest dar. Căci minunile pot fi multe și diverse, nu numai exorcizări.
Daca imi argumentezi biblic ca EXORCISMUL era o practica a Duhului Sfant, eu te cred, pana atunci, Darurile Duhului Sfant raman pentru mine cele scrise, fara sa includ acest cuvant care dupa parerea mea, si nu numai a mea dezvaluie practicile, ritualurile credintelor mistice, care le faceau magii.
Cand prin Moise Dumnezeu trimitea urgiile, magii prin ritualurile lor faceau si ei aceleasi lucruri, cu mici exceptii, deci cat de usor putem fi inselati.
EXORCISMUL este ca o stiinta in domeniul ocult, cum de altfel este si ASTROLOGIA.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Magia egiptenilor și atrologia nu au legătură cu subiectul exorcizării.
Nu e nimic ocult în cuvântul acesta - "exorcism", ci în practicile necorespunzătoare ale celor ce au pretins că scot dracii.
Ei au întinat acest cuvânt, după cum au întinat și Numele: I-i-s-u-s H-r-i-s-t-o-s.
Căci nu toți cei ce zic că fac exorcizări, chiar fac!
După cum nici toți cei ce zic să se închină la Iisus Hristos, se închină cu adevărat!
_______
Cuvântul scris în acest fel: e-x-o-r-c-i-s-m, nu există în Biblie.
Dar ideea exprimată de el, există: SCOATEREA DEMONILOR.
După cum nici cuvântul c-r-e-i-e-r nu există în Biblie.
Dar ideea exprimată de el, există: MINTEA OMULUI.
Eu iti voi demonstra cu Biblia ce sant acesti EXORCISTI:
"Niste EXORCISTI iudei care umblau din loc in loc, au incercat sa cheme Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, zicand: va jur pe Isus pe care il propavaduieste Pavel , sa iesiti afara!"
Deci, sunt declarati EXORCISTI?Sunt!
Mai mult, daca aveau Duhul lui Dumnezeu, duhurile ieseau...nu se razbunau pe ei.
Tot in contextul alaturat se spune:
"Si UNII din cei care facusera vrajitorii, si-au adus cartile si le-a ars inaintea tuturor..."(F.A. 19:13, 19)
Deci, acest episod a bagat frica in cei ce practicau aceste lucruri necurate.
Darurile Duhului Sfant sunt scrise la 1 Corinteni cap.12, si nu pomeneste nimic de EXORCISM.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
"Niște exorciști iudei..." (F.Ap.19.13 - e vorba de fiii lui Sceva)
Da, erau exorciști! Adică încercau să scoată duhurile necurate din om.
Asta am și spus că înseamnă verbul "a exorciza".
Dar fiii lui Sceva erau niște exorciști ale căror mijloace nu includeau și credința în Iisus. Ci ei foloseau Numele lui Iisus ca pe o formulă magică, gnostică.
În acest sens erau niște exorciști incompetenți, niște ocultiști rătăciți.
Metoda lor era proastă fiindcă nu aveau credință în Iisus cel Înviat.
E ca și cum ai spune despre un doctor. Poate să fie un doctor competent sau un doctor incompetent.
Așa și cu exorcizarea: poate fi corectă sau poate fi incorectă.
Fii lui Sceva erau niște exorciști incompetenți.
Tocmai de aceea au și pățit-o doi dintre ei.
În acest sens, eu scrisesem în postarea 22716:
beyond a scris:
Sau exorcizatorul va risca întoarcerea lucrurilor împotriva sa, așa cum au pățit doi dintre feciorii lui Sceva (vezi F.Ap.19.16).
Deci, Lucia, nu-mi aduci o noutate scriind despre feciorii lui Sceva că erau exorciști.
_______
Pe de altă parte, Lucia, există contradicții clare între afirmațiile tale.
Căci acum scrii că fiii lui Sceva erau niște ocultiști rătăciți (și sunt și eu de acord cu asta).
Dar, atunci când eu am comentat versetul din Mat.12.27, tu ai spus că fiii lui Sceva sunt acei fii despre care vorbește Domnul Iisus acolo.
În acel verset se spune: "Și dacă Eu scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voștri cu cine-i scot? De aceea, ei vor fi judecătorii voștri."
(Evident, abordez doar primul înțeles al versetului, nu pe al doilea - am scris detaliat despre acest verset în postarea 22741.)
Dar în postarea 22737, ai scris:
Lucia a scris:
Dragii mei, cand Isus vorbeste de fiii lor, se refera la fii care practicau magia, "fii preotului Sceva".
Dar cum se face că fiii lui Sceva și alți exorciști asemenea lor vor fi JUDECĂTORII TAȚILOR LOR?
Căci știm că judecata se va da poporului sfinților, nu unor ocultiști rătăciți.
Iată ce se scrie despre faptul că sfinții vor judeca lumea și pe îngerii nevrednici:
Nu știți că sfinții vor judeca lumea?...
Nu știți că noi vom judeca pe îngeri? (1 Cor.6.2,3)
Iar în altă parte scrie: "Și am văzut niște scaune de domnie; și celor ce au șezut pe ele, li s-a dat judecata." (Apoc.20.4)
"Dar domnia, stăpânirea și puterea tuturor împărățiilor care sunt pretutindeni sub ceruri, se vor da poporului sfinților Celui Prea Înalt." (Dan.7.27)
Așa că întreb din nou: CUM SUNT FIII LUI SCEVA (ȘI ALȚI EXORCIȘTI IUDEI) JUDECĂTORII PĂRINȚILOR LOR, DE VREME CE ȘTIM CU TOȚII CĂ EI SUNT DOAR NIȘTE OCULTIȘTI RĂTĂCIȚI?
(În cel mai bun caz, ar putea fi niște acuzatori ai părinților lor. Dar asta nu e totuna cu a fi judecător, așa cum scrie la Mat.12.27)
Te-ai dat singur raspunsul.
Te rog sa vii cu exemple din Biblie prin care sa dovedesti ca EXORCISMUL este o practica a sfintilor, si ca se lucra curat prin intermediul acesta.
In Darurile Duhului Sfant nu gasim acest cuvant.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Lucia a scris:
Te-ai (Ți-ai) dat singur raspunsul.
Singurul răspuns pe care aș fi putut să mi-l dau ar putea fi scris în în postarea 22741.
Dar eu nu am dat răspunsul. Ci am vrut să văd dacă ai studiat.
Permite-mi deci să îți dau tot eu răspunsul.
Acei fii ai evreilor care exorcizau nu erau fiii lui Sceva sau alți exorciști necredincioși, așa cum ai scris tu "dragilor tăi" în postarea 22737:
Lucia a scris:
Dragii mei, cand Isus vorbeste de fiii lor, se refera la fii care practicau magia, "fii preotului Sceva".
Ci fiii aceia sunt ucenicii Domnului, și ei sunt fiii evreilor care scoteau demoni, nu niște magicieni sau fiii lui Sceva cum ai scris tu.
Iată: Cei șaptezeci s-au întors plini de bucurie, și au zis: "Doamne, chiar și dracii ne sunt supuși în Numele Tău." (Luca 10.17)
Iar după aceea, la Luca 11.19, Iisus le spune evreilor necredincioși exact ca la Matei 12.27: Și dacă eu scot dracii cu Beelzebul, fiii voștri cu cine îi scot? De aceea, ei înșiși vor fi judecătorii voștri.
Acei fii nu erau "fiii lui Sceva", ci cei 70 de ucenici de mai înainte.
Și ei, da! vor fi judecători ai părinților lor necredincioși. Nu fiii lui Sceva.
Astfel de răspuns așteptam de la tine, Lucia, nu să-mi dai cu ușurătate răspunsul cum că "mi-am răspuns singur".
_______
Iar în darurile Duhului nu o să găsești scoterea demonilor, pentru că asta e datoria oricărui creștin care s-a sfințit. Indiferent ce alte daruri are, scoaterea demonilor era un act de compasiune creștină față de orice om care dădea dovadă de credință și care venea cu vreo rudă posedată ca să-i fie eliberată.
Dacă nu te satisface răspunsul, și dacă vrei musai să incluzi exorcizarea în vreunul din daruri, atunci adu-ți aminte că tu însăți ai spus despre scoaterea demonilor că face parte din darul minunilor (1 Cor.12.28).
Daca imi aduci argument biblic, eu te cred despre acei ucenici ai Domnului.(fii vostrii), par ca nu se includ in aceasta categorie.
Insist sa aduci un exemplu biblic ca EXORCISMUL facea parte din practici curate.
...............
Aceasta denumire tu ai incluso printre daruri, nu eu...ai uitat ca eu raman la ce sta scris, nu adaug, nici nu scot.
Iar EXORCISMUL este o practica a celor care se ocupa cu lucruri oculte.
Acestia chemau duhurile.(medium)
.........................................
Darul minunilor, scoaterea duhurilor, are scopul sa elimine raul din om, sa-l trimita in pustie in adanc.Este o diferenta.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Am înțeles ce vrei să spui; și cred că, parțial, ai dreptate.
Hai să-ncerc să explic și eu, poate că se va lămuri mai bine, și poate vom avea cu toții de învățat din treaba asta.
- Poate că se va lămuri de unde vine conotația asta negativă pe care tu o resimți față de cuvintele: "exorcist, exorcism".
- Și de asemenea, poate se va lămuri de unde vine conotația asta pozitivă pe care eu o resimt față de cuvintele "exorcizare, exorcizator".
După cum se poate observa, nici eu nu am scris vreodată cuvântul "exorcist" cu conotație pozitivă. Când am dorit să includ pozitivitate, mai degrabă am inventat un cuvânt nou: "exorcizator".
Să mă explic!
_______
Așadar, pentru a mă face mai clar înțeles ce aș dori să explic, voi începe cu o comparație pe care am mai făcut-o în postarea 22756 de mai înainte - cu doctorul.
Voi compara lucrurile astfel (evident, n-aș dori să se înțeleagă că am ceva împotriva activității medicale, ci doar să se priceapă specificitățile comparației):
1. doctor - exorcist
2. tratament - exorcism
3. a îngriji - a exorciza
4. rudă iubitoare cu acces la cele mai vaste cunoștințe medicale provenite de la Cel Mai Bun Doctor cu care e prieten - credincios sfânt având pe Duhul Sfânt, și fiind prieten cu Domnul Iisus
5. bolnav - posedat
Ei bine, o rudă iubitoare poate îngriji de un bolnav din familia sa, vindecându-l temeinic, fără recidive, datorită sfaturilor și cunoștințelor medicale complexe pe care le primește de la Cel Mai Bun Doctor din lume. Ea nu-l îngrijește pe bolnav pentru bani, ci din dragoste. Și vindecarea este completă și autentică.
Dar un simplu doctor, care este plătit pentru asta, și-a făcut o profesie din a trata. El nu îngrijește și nu are dragoste, ci el aplică tratamentul cu renumita insensibilitate caracteristică doctorilor. El nu suferă împreună cu suferindul și nu empatizează cu el, așa cum o face ruda apropiată.
Acum, să trec la ceilalți termeni ai comparației.
Un credincios sfânt poate exorciza pe un posedat de care i se face milă și de care are dragoste. (Și când zic că "poate exorciza" mă refer doar la scoaterea demonilor, nu la vreun ritual.) Iar sfântul face exorcizarea fără a fi plătit pentru asta și fără a deveni de profesie exorcist.
Dar un exorcist și-a făcut o profesie din asta, și el primește compensații materiale prin ritualurile lui religioase sau magice. Fie că e popă, fie că e un magician ocult, toți aceștia sunt retribuiți pentru ritualuri, și au în "fișa postului" să scoată și dracii. Ei nu sunt sfinți, ci doar, în cel mai bun caz, au făcut facultatea de teologie.
De aceea, eu resimt diferit de tine, Lucia, semantica cuvintelor "a exorciza, exorcism, exorcist".
Mai precis, și eu simt la fel ca tine: că "exorcist" și "exorcism" au conotații negative.
Dar despre verbul "a exorciza", nu. Adică atunci când am spus că "exorcizează" am vrut să spun doar atât: "scoate demonii". Ca să nu scriu două cuvinte, ci unul singur.
Și știi de ce nu am sentimente negative față de acest verb? Deoarece un exorcist nu poate exorciza cu adevărat. El doar face exorcism, adică un ritual teatral, dar nu exorcizează. Căci duhul necurat nu iese, ci doar se preface că se liniștește pe moment, bătându-și joc de exorcist și de toți ceilalți.
Doar un sfânt poate face o exorcizare autentică, adică o eliberare de duhul rău.
Un exorcist, însă, nu este totuna cu un credincios sfânt.
Un exorcist își face ritualul de exorcizare (exorcismul) fără a avea compasiune sau dragoste (- de-aia nici nu-i iese exorcizarea).
Un sfânt, însă, dă diverse dovezi de dragoste față de om, în Numele lui Iisus. Pentru ca omul să știe că Iisus e viu și că trăiește în acel sfânt prin Duhul.
Printre dovezile de dragoste oferite, sfântul poate să și exorcizeze (fără a avea însă vreun ritual care să ia ochii), fiindcă el are compasiune față de cel posedat.
Și orice exorcizare (scoatere de demoni), el o face de așa manieră încât ochii să rămână îndreptați către Domnul Iisus, nu către el însuși și nici către vreo teatralitate ritualică.
Cu alte cuvinte, exorcizarea înseamnă scoaterea dracilor, dar exorcismul înseamnă un ritual magic care să ia ochii. Exorcismul nu exorcizează, ci joacă doar teatru. Iar unul din rolurile acelui teatru, îi aparține chiar demonului care-l posedă pe amărât.
Așadar, ca să concluzionez: un exorcist face exorcism, dar un sfânt iubește.
CĂCI DACĂ N-AR FI DRAGOSTE, ATUNCI CHIAR ȘI EXORCIZAREA AUTENTICĂ, VA DECĂDEA LA NIVEL DE EXORCISM.
"Doamne, Doamne! N-am proorocit Noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?" (Mat.7.22)
Iată că aici se vorbește lingvistic foarte corect, de "scoatere de draci", nu de exorcism. Și totuși, în acel verset nu e vorba decât de un exorcism lamentabil.
Căci dacă nu e dragoste, atunci răspunsul Domnului va fi: "Niciodată nu v-am cunoscut". (Adică ce au făcut ei a fost doar exorcism, nu exorcizare.)
Cu toata silinta ta de a-mi explica intelesul cuvantului EXORCISM, eu iti spun inca odata, ca in VOCABULARUL crestin nu este admis acest cuvant pentru ca el cuprinde latura OCULTA a lucrurilor.
Exemplu meu este indeajuns sa ne faca sa intelegem cu ce se ocupau acei oameni.
"Niste EXORCISTI iudei care umblau din loc in loc..."
..................................
Iata cum sta scris despre ucenicii care umblau si ei si vesteau pe Hristos:
"Iata semnele care vor insoti pe cei care cred in Numele Meu, VOR SCOATE DRACI..."(Marcu 16:17)
Nu o sa gasim nicaieri in Biblie ca scrie ca ucenicii EXORCIZA, pentru ca nu puteau amesteca lucrurile lui Dumnezeu, cu lucrurile oamenilor, sau a celui rau.
Ai gasit undeva scris EXORCISTII LUI ISUS ?Niciunde!
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Lucia, eu ți-am spus ce scrie în Wikipedia: "Exorcismul este un act al Bisericii, prin care cere, în numele lui Isus Christos, ca o persoană sau un obiect să fie apărat împotriva influenței diavolului și eliberat de sub stăpânirea lui."
Și nu mi se par fundamental incorecte aceste cuvinte, chiar dacă și eu am oarece rezerve față de exorcism și exorciști. Nu am însă și față de verbul "a exorciza" care mie îmi semnifică "a elibera de demoni" pe cineva.
Tu, însă, ai multe prejudecăți legate de cuvinte, și te formalizezi foarte mult.
Ca și atunci cu "abstractul" - un cuvânt cu care tu nu erai obișnuită decât să-l asociezi cu arta.
Degeaba am încercat să te scot un pic din înclinația asta FORMALISTĂ, și să te fac să înțelegi FONDUL problemelor.
Degeaba ți-am dat și exemplul cu cuvântul "creier" care nu există în Biblie - ca să vezi că nu tot ceea ce nu există în Biblie, trebuie dat la o parte ca fiind nefolositor sau eretic. Căci creierul reprezintă o noțiune cât se poate de reală și naturală.
Mi-aduc aminte că și valentina îți mai atrăgea câteodată atenția la faptul că nu tot ceea ce nu stă scris în Scriptură ar fi rău. Ci unele lucruri și idei, chiar dacă nu apar în Scriptură, trebuie să luptăm pentru ele ca fiind bune de la Duhul.
Căci Biblia este doar o carte limitată, dar Dumnezeu este nelimitat și infinit.
Biblia reprezintă o dovadă adevărată despre Dumnezeu, dar nu Însuși Dumnezeu.
Biblia e cuvântul scris, dar Cuvântul care S-a făcut trup este mai mare; pentru că El era mai dinainte de cuvântul scris. Iar El e viu și prezent la fel de mult ACUM, ca și pe vremea apostolilor.
_______
În concluzie, hai să nu păcătuiesc nici eu, și nici tu, afundându-ne în discuții inutile.
De vreme ce intri în defensivă sufletească așa de rapid atunci când auzi de un cuvânt cu care nu ești obișnuită, și de vreme eu sunt mai larg la suflet din acest punct de vedere, trebuie să iau o decizie de pace de unul singur! Fără cooperarea ta. Căci tu te sperii repede ca nu cumva să fie cine știe ce rătăcire!
De aceea, citesc ce scrie apostolul Pavel: "Dar dacă faci ca fratele tău să se mâhnească din pricina unei mâncări, nu mai umbli în dragoste!" (Rom.14.15)
Așa că n-aș vrea să te mâhnesc din pricina vreunui cuvânt care îți provoacă tulburări metafizice.
De aceea, decizia mea este următoarea: dacă mă voi mai adresa vreodată ție, direct, despre "exorcizare", nu-ți voi mai scrie dintr-un cuvânt, ci din două - "scoaterea demonilor";
însă dacă nu mă voi adresa ție la persoana a doua, atunci voi scrie cum consider eu că este corect.
Și cu asta, nădăjduiesc să nu te mai sperii.
Nu-mi place să ațâț prejudecățile oamenilor, așa că prefer să scriu eu un cuvânt în plus. La urma urmei, eu discut mai mult idei, nu lingvistică. Lingvistica e folositoare numai în măsura în care ideile se luminează prin cercetarea ei.
