Valentina a scris:

Biserica mea cere botez celui care vrea să îmbrăţişeze doctrina ei. Nu e devălmăşie, ci ordine. Dacă un enoriaş greşeşte, dezavuiază şi scuipă pe principiile acestea, este exclus. Nu este ţinut cu forţa. Dacă, după ani şi ani, el îşi vine în fire, trebuie să-şi reînnoiască botezul, deoarece atunci demult s-a lepădat. Nu eşti primit pe cuvânt de onoare că de data aceasta vei asculta de doctrina bisericii. Eşti rebotezat.

la noi cine vine se boteaza in apa curgatoare , imbracati in haine albe ,cum este biblic .

you_rubio a scris:
Si ca sa probez ca noi facem bine, uitati-va la ungerea cu mir care atest faptic botezul cu Sfantul Duh dupa botezul in apa. De ce protestantii/neoprotestantii nu fac miruirea ci numai spun in cuvinte in formula noastra de botez?

Sora Valentina a scris: Nu ştiu dacă ceilalţi aşteaptă ca fratele Nica să continue discuţia, dar eu abia aştept să ne scrie dacă şi-a păstrat botezul azs.

emanolake a scris:
...am observat in multe biserici ca pastori care boteaza au hainele de culori diferite si cei care fac botezu sint in alb....lavi sa-mi dai si mie pasaje daca este obligatoriu ca botezu sa fie numai in haine albe?

6. Adesea, persoane care au trăit experienţa botezului prin scufundare au simţit, ca o convingere personală, că trebuie să fie rebotezate. Vine oare această dorinţă în conflict cu declaraţia lui Pavel că este numai run singur botez" (Ef. 4, 5)? Practica lui Pavel ne arată că nu. Cu ocazia unei vizite la Efes, el a întîlnit mai mulţi ucenici care fuseseră botezaţi de Ioan Botezătorul. Ei au trăit experienţa pocăinţei şi şi-au exprimat credinţa lor în Mesia ce va veni (Fapte 19, 1-5).

Aceşti ucenici nu aveau o înţelegere clară a Evangheliei. rCînd au primit botezul din mîna lui Ioan, ei aveau serioase greşeli. Dar, avînd o lumină mai clară, ei au primit cu bucurie pe Hristos ca Răscumpărtor al lor; şi, cu acest pas făcut înainte, a venit şi o schimbare a obligaţiilor lor. Primind o credinţă mai curată, a existat şi o schimbare corespunzătoare în viaţa şi caracterul lor. Ca semn al acestei schimbări şi ca o recunoaştere a credinţei lor în Hristos, ei au fost rebotezaţi în Numele lui Isus.

Mulţi urmaşi sinceri ai lui Hristos au avut o experienţă asemănătoare. O mai clară înţelegere a voii lui Dumnezeu aşază pe credincios într-o relaţie nouă cu El. Noi îndatoriri sînt descoperite. Multe din cele ce înainte păreau nevinovate sau chiar vrednice de laudă sînt văzute acum ca fiind păcătoase. Vechiul său botez nu-l mai satisface. El s-a văzut ca un păcătos, condamnat de Legea lui Dumnezeu. El a trăit experienţa unei noi morţi faţă de păcat şi doreşte să fie îngropat cu Hristos, prin botez, ca să poată învia la o nouă viaţă. O astfel de atitudine este în armonie cu exemplul lui Pavel în botezarea iudeilor convertiţi. Acest incident a fost raportat de Duhul Sfînt ca o lecţie spre învăţătura bisericii. " (White, Sketches From the Life of Paul (Schiţe din viaţa lui Pavel), Battle Creek, Mi. Review and Herald/1883) p. 132, 133; vezi, de asemenea, Manualul bisericii, Washington D. C. : Conferinţa Generală a
Adventiştilor de Ziua a Şaptea 1986, ed. rev. , p. 50; White, Evanghelizarea, p. 372- 375).

Valentina a scris mai sus: Frate Nica , iartă-mă dar din postările mai vechi, am rămas cu această idee.
Deci să înţeleg că aveţi doar un singur botez.
Totuşi, mă gândesc, aţi participat la mai multe botezuri. În nici un caz nu au fost botezaţi oamenii de la alte denominaţiuni? Adică n-a venit nimeni să zică: fraţilor, eu nu mai vreau să merg la biserica X deoarece nu au adevărul, nu ţin Sabatul, nu ţin sărbătorile, etc.etc.