Dupa cum a scris fratele Ovidiu mai sus, eu cred ca are perfecta dreptate si daca imi permite as vrea sa dezvolt aceste trei aspecte ale credintei:
1.Doctrina(marturisire de credinta) sau totalitatea adevarurilor divine descoperite in Cuvant si care stau la baza credintei noastre .(1.Timotei 1:19 ,,sa pastrezi credinta"
2.In mentionarea lucrurilor nevazute despre care ne vorbeste Cuvantul, credinta da realitate acestor lucruri , iar noi actionam potrivit CONVINGERI acestor realitati, apoi in rugaciune credinta lucreaza ,,incredere", iar in mantuire ea ne da siguranta in lucrurile nadajduite care le primim de la Dumnezeu , adica iertare prin Hristos ,este instrumentul prin care omul primeste harul.
3.Credinta ca principiu , lucreaza in viata noastra prin Duhul Sfant (,,cel drept va trai prin credinta"Iar foloasele ei le culegem din Evrei cap.11.si sper sa le culegem si noi...intr-o zi!
4.Credinta -Darul Duhului Sfant
In urma auzirii Cuvantului vine credinta mantuitoare(cred in Isus)
In urma primirii Duhului Sfant primesc darul de Credinta, el este un ,,supliment"(daca se poate spune asa) pe langa cel initial care iti da posibilitatea sa lucrezi pentru zidirea bisericii prin minuni ,vindecari, eliberari...
Si as vrea sa inchei prin a spune ca daca CREDINTA noastra le cuprinde pe toate atunci ea lucreaza in viata noastra prin fapte.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Spunea fratele Aurelc,sa lasam,subiectul sa decurga normal fara polemica.Dar eu ma intreb,cum oare am putea sa discutam despre un subiect atat de vital vietii noastre religioase fara sa imbini si realitatea,dealtfel de aici si polemica.Nu vrem sa filozofam,dar tocmai din aceasta cauza,ne uscam ca pamantul muntilor Ghilboa.Ce este credinta?Spunea Pavel,ca este o incredere,o mare incredere de netagaduit,fara sa te intrebi crezi,fara sa pui la indoiala,pe ganduri,sa pui la proba,tu crezi si atat.Credinta,este ca si cum ai fi orb,dar stii unde sa ajungi.Nu stii drumul,nu stii incotro mergi,dar tu care ai credinta,in ciuda tuturor aceste dificultati inaintezi.Lumea vrea dovezi,detalii,informatii,cel credincios nu,defapt nici nui trebuie.El nu vede in prisma ochilor lui,ci ai lui Dumnezeu.El stie ca Dumnezeu are Cuvant,si cand El a spus,Mergi,robul tau sa tamaduit,tu asculti,si crezi.Nu te gandesti anterior,o fi asa!Acum sa vad daca Dumnezeu face ce spune!Acum sa vad daca am credinta,mantuitoare!Acum sa vad daca,El a lucrat dupa cum am crezut.Toate acestea sunt indoiei,si ne fac incapabili de a avea credinta care crede,fara sa fi vazut.Defapt,noi nu vorbim de credinta doctrinara,noi vorbim de acea credinta care salveaza,vindeca,tamaduieste,da viata,invie,face minuni,de aceasta credinda avem noi nevoie,in timpul in care traim.Domnul Hristos a spus odata evreilor "credeti Macar pentru minunile acestea".Adica,nici nu aveau credinta elementara,sau credinta de cultura generala,daramite credinta care este in viata unui om,ca si sangele prin vene.De aceea suntem noi cum suntem,filozofi,polemici,fatarnici,si tot asa,deoarece prin venele noastre,nu curge credinta lucrata de Duhul Sfant,ci un soi de credinta lucrata de eul nostru.Cei de facut?Nu mai putem trai o zi,fara sa avem,sa obtinem,sa descoperim,acea credinta care ne va aduce salvare.Caci fara credinta,este cu neputinta al vedea pe Dumnezeu.Cu respect.
Imi place foarte mult exemplu de mai sus, cu privire la credinta.Nu de putine ori am fost ca un orb care nu stia pe ce plaiuri voi pasi maine, insa pasul meu a fost incredintat in bratul Domnului, lasandu-L pe El sa paseasca pentru mine, si in ciuda dificultatilor din viata am inaintat, lasand in urma incercarea.Insa credinta aceasta este principiul care ne conduce prin viata.
Nu trebuie sa fim filozofi, insa cuvantul ne invata sa cercetam Scripturile, in urma carora vine credinta mantuitoare, in urma carora ne incarcam bateriile cu energia necesara pentru a aplica aceasta caracteristica in viata, pentru a lasa puterea Duhului Sfant in noi sa lucreze credinta prin roadele datatoare de viata, sa ne determine prin cunostintele pe care le acumulam sa vestim si altora Evanghelia lui Hristos.Vedeti, toate elementele care le-a amintit fratele Ovidiu se imbina intre ele dand esenta si putere credintei noastre.Una fara alta nu se poate, ele sunt un tot unitar care ne determina pe noi sa o traim si sa dobandim viata.
Aceasta credinta ne invata sa iubim si sa ajutam pe toti cei ce traiesc in ambiguitate, sunt doar polemici, sau filozofi, sau doar fatarnici, pentru toti acestia noi trebuie sa le fim exemple, pentru ca puterea de influienta a cuvintelor noastre sa fie ,,trairea credintei noastre".
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: Ce este de fapt CREDINȚA?
Nica Schirod (detalii numai pentru membrii conectaţi)
15172. Postat la 22/11/2011 13:51 - 4915z9h32m
Tot multă Pace.
Frate Emil ai uitat să pui autorul de unde ai copiat postarea de mai sus, dar să lăsăm asta și să ne ocupăm cu mintea noastră și puterea noastră să vedem cum ințelegem noi credința, doar din practica noastră de toate zilele și cum înțelegem noi, nu un autor oarecare, un scriitor oarecare.
Cum putem să criticăm pe alții că nu au credință, și să facem un plagiat, pentru că scrie undeva cam așa, hai să vedem dacă avem noi credință, cum stăm noi cu ea și cam ce este pentru noi credința, iată două sau chiar trei feluri de credință și noi zicem că a noastră este cea bună și a lor ăia-lalți nu este bună, iată o mostră:
Unii zic: În afară de Sabat, toate celelalte Sărbători anuale sunt strict ceremoniale și după ce s-a adus Jertfa Supremă nu mai sunt valabile, că și-au pierdut valabilitatea la cruce, și cred cu tărie acest lucru și mai cred că asta este credința adevărată și îi caracterizează.
Alții zic: Raportat la cartea Leveticul 23: Toate sunt Sărbătorile Domnului și sunt veșnice, și că toate Sărbătorile sunt Sabate, și toate Sabatele sunt Sărbători, ei cred că trebuie ținute așa cum a Legiuit Dumnezeu despre ele și ei cred din tot sufletul că credința lor este cea bună și că îi caracterizează.
Partea a treia zic: Stăteam de vorbă cu un ateu acum vre-o 40 de ani în urmă și îmi zicea așa: Chiar dacă există Dumnezeu și eu nu îl văd, cred că nu este Dumnezeu, susțin cu toată credința mea că nu este Dumnezeu.
Deci omul nostru crede cu toată ființa lui că nu este Dumnezeu.
Dar să lăsăm partea a treia, să ne ocupăm de primele două părți, amândouă părțile sunt pocăite, amândouă părțile țin Sabatul, amândouă părțile țin cele 10 Porunci, și amândouă părțile se bat cu pumnul în piept și dacă ar fi cazul și cu cărămida că țin Credința dată sfinților odată pentru tot deauna.
Acuma voi mă judecați că eu întreb; ce este Credința, eu citesc ce scriu și unii și alții, cântăresc și întreb, nu în ce mă privește pe mine, că eu știu ce este credința, dar pentru alții care stau la distanță și citesc numai, nu scriu, nu întreabă, noi ne criticăm, ne mușcăm, între noi, că trebuie, că nu trebuie, și de pe margine se pune întrebarea, de fapt ce trebuie să fac ,,, ca să moștenesc viața veșnică?
Și mai departe - ce este de fapt Credința ADEVĂRATĂ, cine o deține și cum o practică: FAPTE și mai puțin critică.
Și o Credință plină de Pace de la Tatăl luminilor, în care nu este schimbare, nici umbră de mutare!
- Dacă nu putem să fim buni, să încercăm să fim măcar politicoși. (Nicolaie Steinhardt)
- Dacă nu putem să fim buni, degeaba încercăm să fim politicoși.- Nica Schirod!
Mosu nica,imi pare rau ca ma subestimezi,totusi eu te respect.Nu am plagiat in nici un fel,sunt gandurile mele,asa gandesc eu,dar asa se intampla cand il vezi pe celalalt bun la nimic.Nu am criticat pe nimeni.Nu team judecat,intrun mod personal,ca ai intrebat ce e credinta?.Tot ce am spus am spus la general.Ma privesc pe mine,privesc viata mea religioasa,si tot ceea ce am scris,inainte de a scrie privesc la mine.Nu am comentat nimic niciunde,de sarbatori,este nu este,se tine nu se tine.Ai mai zis o data,ca ceilalti frati care nu tin sarbatorile,dispretuiesc,sau batjocoresc,pe cei ce le tin.Fals.Problema nu e la ei,ci probabil la noi.Dar,pentru ca ma subestimati,si ati facut referire la plagiere,imi cer iertare,dar inteleg ca locul meu nu e pe aici.Voi lasa sa comenteze,cei ce nu plagiaza.Cu repect.Eu sunt un pic mai slab.
Din cate stiu eu "a crede" are ca radacina comuna cu "amin" in ebraica ceea ce inseamna printre altele fermitate.
Ce parere aveti despre credinta ca si loialitate, incredere deplina, fidelitate? Avraam a vrut sa jertfeasca pe Isac dearece stia ca Dumnezeu este loial in loial etc in ceea ce a promis si la fel si el trebuia sa fie loial, fidel fata de Dumnezeu.
Apoi exista si partea cognitiva a credintei practic neintalnita in Vechiul Testament in sensul ca acolo nu se discuta despre existenta sau inexistenta lui Dumnezeu si despre caracterul si atributiile Lui. Crede ca Dumnezeu este indurator pt ca te-a scos din Egipt (deci ii datorezi fidelitate, loialitate)
Depinde din ce unghi privim lucrurile
Daca nu ma intelegi, inainte de a ma contrazice asigura-te ca ma asculti.
Deconectat
RE: Ce este de fapt CREDINȚA?
Nica Schirod (detalii numai pentru membrii conectaţi)
15234. Postat la 24/11/2011 12:01 - 4913z11h21m
La subiectul acesta, avem nevoie de multă Pace, liniște și sinceritate.
Scumpii moșului, în istoria omenirii, credința a jucat cel mai important rol, începând de la Adam și Eva, dacă puneau la inimă și credeau că trebuie să asculte, nu numai să audă ce a zis Dumnezeu, nu trebuia să trăiască, alungarea din grădina Edenului și să guste moartea, și până la noi, mai ales noi care trăim și credem că vom fi mântuiți și suntem mântuiți, prin Jertfa Domnului Isus.
Eu am inițiat acest subiect, nu pentru contraziceri, ci pentru ca să ne sfătuim, spre întărirea credinței noastre, acum când sunt sute de promisiuni pentru mântuire, în tot atâtea feluri și fiecare susțin că ei au dreptate, și din păcate, unii dintre noi mai aplecăm urechea și spre alte noutăți și de multe ori, lasă răni sau tulburări în sufletul nostru.
Cu ajutorul Domnului și cu îngăduința Dumneavoastră, voi creiona o pesoană pe care eu cred, este numai și numai părerea mea, deci o persoană credincioasă:
- Până să fie numit cineva credincios Adevărului, trebuie să aibă următoarele:
1.) - Trebuie să fie o persoană serioasă.
2.) - Trebuie să se decidă ce vrea de la viață.
3.) - Trebuie să ajungă la concluzia, că nu deține monopolul vieții lui.
4.) - Trebuie să înțeleagă că Dumnezeu este unicul cordonator în ceruri și pe pământ.
5.) - Trebuie să se îmtrebe, pentru ce a venit pe pământ, și când pleacă ce duce cu el.
6.) - Trebuie să ajungă la concluzia că sunt două puteri, una Benefică care îi coordonată de Dumnezeu, și una Malefică care este coordonată de diavolul.
7.) - Trebuie ca aceste puteri să le deosebească prin jurul lui.
8.) - Trebuie să se decidă, cu ,,,care dintre cele două puteri votează.
9.) - Trebuie să decidă; care din aceste două puteri, să aibă stăpânire asupra lui.
Apoi dacă decide că vrea ca să fie călăuzit de puterea Lui Dumnezeu, fără să zică în sinea lui că este obligat, ci dorește din toată inima, ca Dumnezeu să fie tatăl lui, Dumnezeu să decidă în viața lui, și să dorească cu adevărat lucrul acesta, atunci trebuie să zică așa cum azis fratele meu Toma, vă aud ce îmi spuneți, dar eu ca să cred trebuie să pun degetul, și apo voi crede.
Noi cred că trebuie nu să obligăm pe cineva să creadă că noi, ci să îl ajutăm să pună degetul în Sfânta Scriptură, atinci când și noi vom fi sinceri, și el/ea vor fi sinceri, când vor pune degetul, va simpți că este semnul suferinței și morții prin care toți cei ce au crezut și au trăit credința, vor trăi în veci cu Domnul.
Aduc o mostră, o persoană pe care o caracterizeză ce am scris mai sus, când a auzit că eu țin Sabatul, a cumpănit câteva zile, după care a trimis să merg până acelo la ...., era vineri după amiază și mia zis așa: Frate Nică, spunemi cum trebuie să țin Sabatul, eu am zis; hai să îți arăt scris. a zis nu! Eu încep de mâine să Îl țin, iar dumneata trebuie să îmi arăți ca să văd cu ochi mei că este scris și că eu vreau să implinesc tot ce trebuie împlinit, cred că dacă nu împlinesc, ce trebuie împlinit, alergarea mea este gegiaba.
Eu cred că în zilele pe care le trăim, asta ar fi o mostră mică de credință.
Doamne dăne credință, ca să avem multă Pace și bucuria măntuirii.
- Dacă nu putem să fim buni, să încercăm să fim măcar politicoși. (Nicolaie Steinhardt)
- Dacă nu putem să fim buni, degeaba încercăm să fim politicoși.- Nica Schirod!