"El va face ca domnia Lui să crească, și o pace fără sfârșit va da scaunului de domnie al lui David și împărăției lui, o va întări și o va sprijini prin judecată și neprihănire, de acum și-n veci de veci: iată ce va face râvna Domnului oștirilor" Isaia 9:7
Cugetarea zilei
"Cel ce nu mai are ce pierde și-a regăsit, în mod paradoxal, libertatea."
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
fullban10 (detalii numai pentru membrii conectaţi)
23309. Postat la 25/04/2013 18:33 - 4394z12h29m
Frate Nica, ca un om cu perii albi, te rog frumos sa-mi spui daca am ințeles bine ceea ce ai scris:
1. Pocăiți care în lăuntrul lor este Templul Duhului Sfânt, care dacă este crescut la credință, (în credință) dacă părinții i-a inoculat în cei șapte ani de acasă, că el trebuie să gândească numai lucruri pozitive, iar dacă s-a întors la credință (ADEVĂR) la maturitate, dacă în adevăr a îngropat omul vechi în apa botezului și este un om nou, trăind viața după voia Lui YaHVeH _Dumnezeu, atunci ispita nu are cum să se zămislească în interior.
Acești oameni/frați, sigur nu sunt scutiți de ispite, dar sursa este din exterior și nu vreau să accept că un credincios poate să fie ispitit de vreo poftă care dacă s-ar întâmpla să se pună în aplicare, ar fi un păcat săvârșit în trup, cred că înțelegeți ce vreau să zic.
2. Dar sunt oameni pocăiți, care ispita se zămislește în lăuntru, și ăsta este un mare adevăr, noi dacă suntem Duhovnicești, nu are rost să forțăm nota, mai ales când ei recunosc acest adevăr, cred că mai bine ar fi săi compătimim și să ne rugăm pentru ei, pentru că dacă îi judecăm, să nu fim împlinitori ci judecători ...
La punctul 1, doar Domnul Isus poate sa fie, deoarece despre noi, El zice ca nu este niciun om, nici măcar unul care sa nu fii păcătuit. Categoric , nu despre oameni vorbești dumneata aici.
La punctul 2 , e vorba de noi oamenii. În interior se zămislește păcatul, ispită. Prin post, rugaciune și Duh Sfănt îl putem învinge. De asemenea la pândă stă și ispita exterioară. Dar aș vrea să văd mai întâi dacă am înțeles bine, punctul 1 și 2, ca apoi să dezvoltați problema ispitei exterioare.
Mulțumesc.
Biblia are răspuns la toate intrebările.
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
Când Dumnezeu-Fiul era pe pământ (acum aprox.2000 de ani), Dumnezeu a fost ispitit direct: de exemplu, atunci când a venit diavolul la El și I-a zis să prefacă pietrele în pâini.
De asemenea, și Dumnezeu-Tatăl putea fi ispitit. De exemplu, atunci când Fiul Omului a fost îndemnat de diavolul să sară de pe streașina Templului.
Iar Iisus i-a zis: "Să nu ispitești pe Dumnezeu".
Aici nu era vorba de ispitirea Fiului, căci Fiul nu era ispitit cu nicio poftă de a Se arunca în gol, ci era vorba că prin acel salt Fiul L-ar fi ispitit pe Tatăl să intervină, după cum spusese Satana că Tatăl va trimite un înger ca să-L ia din zbor pe Iisus ca să nu-și lovească piciorul de o piatră.
_______
Da, există ispite pentru Dumnezeul din ceruri.
Ori de câte ori un om face un păcat PRIN ÎNCUMETARE, atunci Îl ispitește pe Dumnezeu să încalce Dreptatea, și să intervină în favoarea păcătosului ca acesta să nu suporte consecințele propriului păcat.
Căci Dumnezeu este și Dragoste, și datorită acestei dragoste a Lui față de creaturile Sale, El e ispitit să calce Dreptatea și să intervină în favoarea omului păcătos ca să nu suporte nicio consecință negativă.
Dar Dumnezeu nici măcar pe David nu l-a lăsat fără de consecințe negative.
Chiar dacă l-a iertat, totuși David a fost pedepsit.
De asemenea, când Domnul i-a spus lui David că nu-și va îndepărtarea de la fiul lui, Solomon, a spus așa:
"Eu îi voi fi Tată și el Îmi va fi fiu. Dacă va face răul, îl voi pedepsi cu o nuia omenească și cu lovituri omenești;
dar harul Meu nu se va depărta de la el, cum l-am depărtat de la Saul, pe care l-am îndepărtat dinaintea ta." (2 Sam.7.14,15)
Nu se poate ca păcătosul să nu suporte consecințele propriului lui păcat. NU SE POATE!!
Mai bine să ne rugăm Domnului să fim pedepsiți pe pământ, și nu laolaltă cu lumea, cum scrie Pavel:
Dar când suntem judecați, suntem pedepsiți de Domnul, ca să nu fim osândiți odată cu lumea. (1 Cor.11.32)
_______
Așadar, Dumnezeu nu poate să încalce Dreptatea. Ci dacă un om păcătuiește PRIN ÎNCUMETARE, atunci Dumnezeu este ispitit de acel om.
Dar cum adică "păcătuiește PRIN ÎNCUMETARE"?
Este situația în care un om păcătuiește bizuindu-se pe dragostea și bunătatea lui Dumnezeu. El ispitește pe Dumnezeu ca să nu-l lase să sufere consecințele propriului păcat.
P.S. Ca să fim sinceri, astăzi mai toată lumea pseudo-creștină ispitește pe Dumnezeu. Fiindcă ei fac păcate și se bizuiesc pe bunătatea Tatălui ca să-i ferească de consecințele naturale ale propriilor lor păcate.
Ei nu au înțeles relația corectă între Lege și har.
De aceea, în adâncul inimii lor, nu li se pare deloc realist sfatul lui Pavel:
"Ce urmează de aici? Să păcătuim pentru că nu mai suntem sub Lege, ci sub har? Nicidecum."
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
Și cine e de vină că tu nu înțelegi nimic - un om din afara ta sau un duh dinlăuntrul tău?
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
fullban10 (detalii numai pentru membrii conectaţi)
23348. Postat la 26/04/2013 14:20 - 4393z16h42m
Așa este, frățioare. Când facem ceva ce știm sigur că este rău, noi ispitim pe Dumnezeu. El ar putea lovi pe loc, dar din dragoste așteapta să ne venim în fire.
Exemple:
Mergi la înmormântarea unei rude, nimic greșit. Dar participarea la praznic e o greșeală.
Mergi la nunta copilului tău, nimic greșit. Dar participarea la petrecere e greșit.
Mergi în parc cu prietenul, nimic greșit. Dar retragerea în " cameră" , e o greșeală.
Aș putea continua cu alte și alte exemple. Ținuta în biserică, vorbele în răspăr, superioritatea infatuată față de ceilalți, mândria aceea că doar tu le știi pe toate, sunt tot atâtea ispitiri.
Biblia are răspuns la toate intrebările.
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
Dumnezeu poate fi ispitit de om, atunci cand il ajuta, il scoate dintr-o anumita situatie dificila, il vindeca, ii da o anumita binecuvantare, si acest om nu este multumit cum a lucrat Dumnezeu in viata lui.
Un alt caz, este atunci cand cineva este indemnat intr-o anumita situatie sa-si puna toata nadejdea in Domnul, ca va fi ocrotit si protejat de El, iar acesta nu crede ca Dumnezeu ar putea sa-l ocroteasca si sa-l protejeze, este ca si cum l-ar face neputincios pe Dumnezeu!
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
fullban10 (detalii numai pentru membrii conectaţi)
23367. Postat la 26/04/2013 19:41 - 4393z11h21m
Abia când te doboară ispita îți dai seama de slăbiciune. Trebuie să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru încercări. Cel mai bun exemplu este Petru. Matei 26; 33: "...Chiar dacă toți ar găsi în Tine o pricină de poticnire, eu niciodată nu voi găsi în Tine o pricină de poticnire". Vă este cunoscută urmarea . De ce a ajuns Petru aici , și de ce noi cădem în aceiași plasă? Uităm că în interiorul nostru Satan are un aliat : firea pământească. Ea dormitează și nu te necăjește ca ficatul, inima, fierea sau apenticita. În schimb când ești atât de mândru încât crezi că tu poți ține în frâu ispita , te doboară. Isus a spus: rugați-vă ca să nu cădeți în ispită. Isus a spus:"Simone, Simone, Satana a cerut să vă cearnă ca pe grâu. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credința ta, și după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întărești pe frații tăi".
Cine spune că nu este ispită, când Domnul Isus spune că este ?
Unde era ispita lui Petru? Afară sau înăuntru?
Biblia are răspuns la toate intrebările.
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
Postarea ta, valentina, e o dulce adiere răcoritoare.
Aș dori să adaug momentul când Petru a venit la Domnul Iisus cu o ispită exterioară:
"Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu ți se întâmple așa ceva!" (Mat.16.22)
Dar, iată ce-i spune Domnul domnilor: "Înapoia Mea, Satano!"
Așadar, unde era Satana: în exteriorul lui Petru sau înăuntrul lui Petru?
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
fullban10 (detalii numai pentru membrii conectaţi)
23472. Postat la 28/04/2013 20:03 - 4391z10h59m
Isus a spus:"Simone, Simone, Satana a cerut să vă cearnă ca pe grâu. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credința ta, și după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întărești pe frații tăi"
Ce am observat eu și cer o lămurire: Satana a cerut să vă cearnă ca pe grâu. Dar Eu M-am rugat pentru tine
Satana a cerut să-i cearnă pe toți, dar Isus S-a rugat doar pentru Petru?
Sigur Domnul Isus S-a rugat pentru toți, dar Petru era cel ce a lăsat gara jos iar Satana s-a folosit de neglijența lui. Domnul Isus l-a atenționat, iată de două ori , dar el se simțea mai puternic decât frații lui. Măcar dacă era atent la spusele lui Isus : să nu se piardă credința ta, și după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreșeti pe frații tăi.
Îmbărbătarea aceasta i-ar fi fost îndeajuns ca să vegheze.
Dar să nu-l certăm prea tare pe Petru deoarece asemenea lui și nouă ni se spune să veghem.
Iată un alt exemplu.Cain:
" Pentru ce te-ai mâniat și ți s-a posomorât fața? Nu-i așa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândește la ușă; dorința lui se ține după tine, dar tu poți să-l stăpânești."
Ispita a venit la el , tot, din interior.
Cine ne vorbește despre Pavel? Sufla amenințarea. Oare nu ispita vorbea preoților să-i dea scrisori către sinagogile din Damasc? De unde ? Din interior. Nu?
Biblia are răspuns la toate intrebările.
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
Iata cum vad eu lucrurile cu privire la exemplul tau, Valentina.
Mai intai vreau sa explic inca odata, toti cei care au venit prin credinta in Isus Hristos la Dumnezeu, au devenit prin sangele sfant la stare de om fara pacat ca Adam si Eva in gradina Eden inainte de cadere.De fapt asta a fost scopul lui Dumnezeu prin planul Sau de rascumparare a omenirii.
Un om in Hristos , nu poate fi posedat de duhuri, ca oamenii din lume care zac in cel rau, ci ei sunt plini de Duhul Sfant.
De aceea ispita la cei in Hristos INTOTDEAUNA VINE DINAFARA, ca la Eva, pentru asta am facut acea paralela inca de la inceput.
valentina a scris:
Iată un alt exemplu.Cain:
" Pentru ce te-ai mâniat și ți s-a posomorât fața? Nu-i așa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândește la ușă; dorința lui se ține după tine, dar tu poți să-l stăpânești."
..............................
Vedem ca aici Cain a inbratisat raul, a ascultat de pacatul care statea la usa, nu in inima, ispitit de a face rau, s-a dezvoltat in el dorinta, pofta care il urmarea, nu-i dadea pace, si daca nu a stiut sa o stapaneasca, s-a zamaslit pacatul care era la panda la USA, nu in casa inimii, cand a fost biruit de ispita, in inima lui s-a zamislit mania, si de la ea fata i s-a posomorat, insa si atunci daca alunga acea stare, putea sa biruie, dar el a lasat sa se zamisleasca pacatul, adica a omorat pe Abel, A UCIS!
Un crestin nu poate fi rau, nu poate face rau, daca nu-i permite lui Satan prin diferite metode din afara sa intre si sa aduca ganduri, sa-i arate, in mintea lui anumite lucruri ca sa-l determine sa faca pacat, sa-l insele, sa-l biruie ca sa-l desparta de Dumnezeu.
Daca ar fi cum spui tu Valentina, inseamna ca Isus Hristos inca nu a lucrat prin credinta transformand starea omului, aducandu-l la o stare de neprihanire, ci a ramas la starea de dinainte, zacand in cel rau.
De la sine, un om nascut din nou In Hristos nu mai poate fi ispitit dinauntru.
Probabil ca tu confunzi acea lupta din tine atunci cand esti ispitita sa faci ceva rau, ca si cum lupta aceea nu ar fi determinata de ceva exterior, insa cerceteaza bine, si ai sa vezi ca intotdeauna un agent extern te va ispiti sa faci ceva rau.
Spre exemplu:
O persoana a ras de tine (ispita externa), pentru ca nu o poti trece cu vederea, adica sa uiti, aceasta ispita exterioara te face sa iti doresti sa ii platesti cu aceiasi moneda, iata ce s-a zamislit in tine, dorinta de a face la fel, tu, te impotrivesti si nu faci acelasi lucru, ai devenit biruitoare, dar daca nu poti sa rezisti se va naste pacatul, care este vizibil, razi si tu de persoana aceea, iata ca de data asta esti biruita de cel rau, ispita exterioara!
Schematic ar fi cam asa:
1.Ispita exterioara.........(in om- dorinta sau pofta respinsa).....esti biruitor......zamislesti dreptate(afara se vede);
2.Ispita exterioara...........(in om-dorinta sau pofta acceptata).....esti biruit.......zamislesti pacat(afara se vede)
Iata pacatul care pandea a trecut prin om iesind afara cu un rezultat vizibil.
Satana poate intra in tine prin caile de acces pe care i le deschizi, ochi, urechi, simturile tale.
Ispita este ca un obiect tare, daca esti din sticla atunci cand este aruncata spre tine, te spargi si pus la pamant, daca esti din piatra, va fi respins si vei ramane in picioare.
Sper ca m-am facut inteleasa.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
Lucia a scris:
Satana poate intra in tine prin caile de acces pe care i le deschizi, ochi, urechi, simturile tale.
Când Satana a intrat în inima lui Cain, ce rău anume Văzuse, Auzise, Gustase, Mirosise sau Pipăise el, de s-a simțit ispitit? Cu alte cuvinte care a fost răul din exterior pe care Cain l-a perceput cu simțurile lui, pentru ca apoi Satana să-i fi intrat în suflet și să-i fi provocat dorința lăuntrică de a-l ucide pe Abel?
Faptul că Domnul a privit cu plăcere spre jertfa lui Abel, este oare un RĂU care l-a enervat și l-a ispitit pe Cain?? A făcut oare Dumnezeu un RĂU exterior în acel moment?
Cum oare să credem o așa erezie?
_______
Lucia a scris:
toti cei care au venit prin credinta in Isus Hristos la Dumnezeu, au devenit prin sangele sfant la stare de om fara pacat ca Adam si Eva in gradina Eden inainte de cadere.
Biblia însă spune: Copilașilor, vă scriu aceste lucruri, ca să nu păcătuiți. Dar dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihănit. (1 Ioan 2.1)
Se vede, așadar, din Biblie, că nu toți cei ce au venit prin credința în Iisus Hristos la Dumnezeu au ajuns la starea de om fără păcat, ca Adam și Eva în grădina Eden.
Căci, iată: unii mai pot păcătui (și cred că destul de mulți credincioși mai comit păcate).
Întrebare pentru Lucia: tu nu mai comiți păcat?
Prin sângele Domnului, noi am căpătat o neprihănire potențială care duce la neprihănire efectivă. Nu suntem încă neprihăniți în fapt, ci suntem neprihăniți prin credință.
Dar ce spune Iacov:
Vrei dar să înțelegi, om nesocotit, că credința fără fapte este zadarnică? (Iacov 2.20)
Cu alte cuvinte, dacă Domnul ți-a dat timp, energie și mijloace, cum poți crede că neprihănirea ta trebuie să rămână doar la nivel de credință?
Oare nu trebuie să punem talantul la bătaie, și să progresăm către neprihănirea prin faptele acelei credințe?
Căci nu ne putem amăgi cu o neprihănire prin credință, dacă acea credință nu are faptele și cuvintele credinței respective.
_______
Lucia a scris:
De la sine, un om nascut din nou In Hristos nu mai poate fi ispitit dinauntru.
În sfârșit, ai ajuns la concluzia pe care eu o tot spun de la bun început.
Numai că eu spun că nu orice creștin este născut din nou. Căci la nașterea din nou există trei categorii: copilași, tineri și părinți.
Cei mai mulți creștini care vin la Hristos sunt încă copilași - acesta este mesajul meu.
Iar copilașii nu sunt născuți din nou definitiv, conform cu ceea ce spune Pavel: Copilașii mei, pentru care iarăși simt durerile nașterii, până ce va lua Hristos chip în voi!
Acea stare, de luare a lui Hristos chip în noi, reprezintă finalizarea lucrării de sfințire a Duhului în noi: este starea de SFINȚENIE, este momentul îndumnezeirii unui om credincios. Este isprăvirea lucrării celei bune începute de Duhul în noi (vezi Filip.1.6).
Un om născut definitiv din nou, cu-adevărat nu mai face niciun păcat, și nici nu poate să mai facă. Pentru că la el ispita vine doar din exterior, dar vrăjmașul nu mai poate pătrunde în interiorul sufletului acelui sfânt pentru a-i crea pofte lăuntrice ca să-l apuce dorul de păcat sau ca să răspundă ispitelor exterioare.
Oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuiește, pentru că sămânța Lui rămâne în el, și nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu. (1 Ioan 3.9)
Știm că oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuiește, ci Cel născut din Dumnezeu îl păzește, și cel rău nu se atinge de el. (1 Ioan 5.18)
Nu cred că e așa de greu de priceput.
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
fullban10 (detalii numai pentru membrii conectaţi)
23482. Postat la 29/04/2013 16:16 - 4390z14h46m
Lucia, acest adevăr este scris în Biblie cu litere de foc. Noi asta am învățat și mi-e foarte clar ceea ce beyond, explică atât de bine. Tu nu înțelegi ceea ce pentru mine e atât de clar. De acea încerc să dau exemple din primii oameni care nu au avut ceva exterior să-i ispitească și totuși în ei ispita e vie, trăiește. Cain nu a avut nimic exterior ca să-i inducă ideea uciderii în el. Din contră, Dumnezeu, în preștiința Lui a văzut că nepotul Lui e pe cale să fie ispitit. Și atunci bate la inima lui Cain cu dragoste, spunându-i să I-o primească în locul ispitei care-l pândea. : lasă-te de răul pe care-l zămislești și închide-i ușa, iubite nepot.
Noi avem foarte multe de-nvățat dacă luăm cuvintele spuse de Dumnezeu ca de la Tăticul nostru iubitor.
Iamginează-ți scena, ca și cum ca mamă îți oprești fiica să nu facă un pas greșit. Observi unele semne care-ți indică iminenta alunecare. Ce faci? Prin învăluire îi spui despre pericol. Ori o pildă, ori o amintire din copilărie, dar să nu se vadă îngrijorarea care-ți sfâșie inima ci cu atâta iubire încât vorbele tale să fie ca bisturiul , care înlătură numai tumoarea , nu ia viața.
Nouă, ca oameni, azi, ne vine mai greu, deoarece copiilor noștri mijloacele mass-media, școala, prietenii, le-au plantat în creier și-n rărunchi ispitele. Dar cercetând Cuvântul învățăm cum să-i ocrotim. Și apoi avem un aliat mai puternic decât cel mai aprig tăiș : GENUNCHIUL PLECAT în rugăciune.
Biblia are răspuns la toate intrebările.
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
Primul lucru pe care l-am subliniat la exemplul tau, Valentina, a fost acela ca acest om, Cain a inbratisat RAUL(zacea in cel rau), dupa care am explicat cum s-a zamislit dorinta si cum s-a nascut pacatul uciderii in el.
Cain era a celui rau de aceea pacatul era in el.
Abel era neprihanit, de aceea a privit Dumnezeu bine spre el si I-a primit jertfa.
Deci, Abel era neprihanitul.
Cain zacea deja in cel rau.
.........................
Biblia declara urmatorul lucru:
"Adevarat , adevarat, va spun, (Isus spune)ca cine crede in Mine are viata vesnica."(Ioan 5:24)
"Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta.Si aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.Nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni!"(Efeseni 2:8-9)
Credinta fara fapte este moarta, insa Duhul Sfant acum pregateste fapte ca sa umblam in ele, noi fara aceasta putere nu vom putea implini, asa ca Duhul Sfant este realizatorul faptelor noastre ca sa nu ne laudam singuri.
........................
"Si tot astfel Si Duhul ne ajuta in slabiciunile noastre; caci nu stim cum sa ne rugam.Dar insusi Duhul mijloceste pentru noi cu suspine negraite."
"Nu va ajuns nici o ispita , care sa nu fi fost potrivita cu puterea omeneasca..."
Dar daca am fost biruiti.
"Daca ne marturisim pacatele , El este credincios si drept, sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiuire."
Iata interventia harului, Slavit sa fie El!
Acea stare care ne tine pe linia de plutire...fara nici un merit.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
fullban10 (detalii numai pentru membrii conectaţi)
23485. Postat la 29/04/2013 17:05 - 4390z13h58m
Cain era a celui rau, iar Abel era neprihanit, de aceea a privit bine spre Abel si I-a primit jertfa.
Deci, Abel era neprihanitul.
Cain zacea deja in cel rau.
Vai Lucia, cum să scrii așa ceva! Cain era a celui rău.? De unde ideea asta . Cain era al lui Adam și al Evei , și ei nu au făcut copiii răi.
Chiar îți cer explicații.
O!, Doamne, iartă.
Biblia are răspuns la toate intrebările.
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
Pai, eu nu o sa-ti explic, o sa-ti argumentez biblic:
"Caci vestirea pe care ati auzit-o de la inceput, este aceasta: SA NE IUBIM UNII PE ALTII;
nu cum a fost Cain , CARE ERA DE LA CEL RAU, si a ucis pe fratele sau.
Si pentru ce l-a ucis?
Pentru ca faptele lui erau rele si a fratelui sau neprihanite."(1Ioan 3.11-12)
Esti multumita?
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
fullban10 (detalii numai pentru membrii conectaţi)
23487. Postat la 29/04/2013 18:13 - 4390z12h50m
Poate e un fel de-a zice.
Cain dacă a fost făcut pentru cel rău, atunci nu avea nici-o vină că a ucis? Nu?. Ar veni la bara judecății finale spunând: nu am nici-o vină deoarece am fost făcut de cel rău. Am fost făcut anume ca să ucid. Nu eu am hotărât să mă nasc așa.
Poate greșesc eu . Ceva îmi scapă. Și ca să nu perseverez în greșeală, mai bine aștept alte opinii.
Biblia are răspuns la toate intrebările.
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
Inca de la inceput sora Lucia vreau sa te felicit defapt Lauda este a Domnului , ai dat sah mat celor care inca mai scapara cateva versete din Biblie si nu pun baza pe cea ce este Scris, ci se dedau la interpretari filozofice .
Sunt perfect de acord cu tine Lucia, ispita vine din exteriorul omului si niciodata din interiorul omului . Pentru ca este foarte simplu cel care este nascut din Apa si din Duh nu pacatuieste :
1Ioan 3. 9 Oricine este născut din Dumnezeu nu păcătuiește, pentru că sămânța Lui rămâne în el; și nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu.
1 Ioan 5 . 18 Știm că oricine este născut din Dumnezeu nu păcătuiește, ci Cel născut din Dumnezeu îl păzește, și cel rău nu se atinge de el.
Dar cand un om nu traieste alaturi de Creatorul sau si nu i se inchina Lui acel suflet pacatuieste pentru ca nu cunoaste voia Lui , si cel rau face ce doreste cu acel suflet îi pune tava inainte si el musca toate momelile celui rau , dar cel care slujeste Lui Dumnezeu este pazit cum scrie si in Cuvant , dar nu este lipsit nici el de a fi Ispitit tot de cel rau cu inganduita Domnului Binenteles , si aceste ispite tot din exterior vor veni si le stim cu totii dupa cum este scris iara in Cuvant :
1 Ioan 2.6 Căci tot ce este în lume: pofta firii pământești, pofta ochilor și lăudăroșia vieții, nu este de la Tatăl, ci din lume.
1 Ioan 3. 6 Oricine rămâne în El nu păcătuiește; oricine păcătuiește nu L-a văzut, nici nu L-a cunoscut.
Dragi frati si surori cel rau nu doarme el va incerca tot timpul sa ne desparta de Dumnezeu si de sprijinul Sau venind cu tava intinsa inaintea noastra , daca nu reuseste cu ceva, va veni cu alceva si tot asa doar doar om claca si vom cadea in plasa lui .Dar sa nu uitam trebuie lupta si asta cu totii , si inca lupta pana la sange impotriva pacatului si faradelegii . Si cele mai eficiente arme sunt : Dragostea , Rugaciunea si Postul care biruie intunericul si pe cel rau si sa nu uitam cu totii este de asemenea Scris ca noi avem o nadejde si Domnul sa ne ajute pe totii sa fim gasiti la sfarsit asa :
Iacov 1. 12 Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieții pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.
Domnul sa va Binecuvinteze din Sion pe totii . Amin
Psalmul 84.11. Căci Domnul Dumnezeu este un soare și un scut, Domnul dă îndurare și slavă, și nu lipsește de nici un bine pe cei ce duc o viață fără prihană.
Doamne al oștirilor, ferice de omul care se încrede în Tine!
Deconectat
RE: "Pentru ce ma ispititi, fatarnicilor?"(Mat. 22:18)
Primul semnal de alarma pe care trebuie sa- l aiba orice crestin care crede ca s-a nascut din Duhul Sfant este sa se verifice daca nu cumva se inseala si il conduce cel rau.
Daca cel rau la nivelul mintii s-a instalat , patimile vechi iau viata, mintea incepe sa teasa planurile rautatii si sa fuga cu imaginatia in desfrau ...mai mult, cat s-ar abtine, rautatea iese la suprafata, ca uleiul deasupra apei.
Urmariti numai un om razvratit, cat se abtine, nu se poate ca la orice pas sa nu picure venin...ce are in vas, aia imparte...Oamenii lui Dumnezeu, sunt insotiti de dragoste...chiar daca uneori gresesc, cum a spus si fratele Nica, dar in general sunt buni, nu se lauda singuri, sufera rautatea, rabda...si iubesc...Domnul sa ne ajute sa raspandim dragostea Sa oriunde si oricand!
Frate costy, ai mare dreptate, daca vedem postarile de la topicul "INCERCARE..."cautatorul a scris multe adevaruri acolo, bune de luat in seama.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
