"El va face ca domnia Lui să crească, și o pace fără sfârșit va da scaunului de domnie al lui David și împărăției lui, o va întări și o va sprijini prin judecată și neprihănire, de acum și-n veci de veci: iată ce va face râvna Domnului oștirilor" Isaia 9:7
Cugetarea zilei
"Cel ce nu mai are ce pierde și-a regăsit, în mod paradoxal, libertatea."
Uneori pare să fie vorba de același lucru atât când vorbești de ispită cât și de încercare. Dar există între ele după opinia mea o diferență crucială.
1. Ispita este de la cel rău, care ispitind, deci folosindu-se de tot felul de metode șirete ( ca și cu Eva în grădina Eden) dorește să facă omul să păcătuiască pentru ca să-l despartă de Dumnezeu.
2. Încercarea- care este un lucru acceptat și supravegheat îndeaproape de Dumnezeu, pentru a lăsa pe credincioși să-și dovedească credincioșia cu care-L slujesc pe El. ( ca de exemplu cei trei tineri în cuptorul de foc)
Deocamdată nu aduc versete, dar am văzut că ați postat voi câteva dintre ele și vă invit dacă vreți să le mutați aici de la " Care este Numele care trebuie rostit în rugăciune?"
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Deconectat
RE: Ispita sau încercarea... unul și același lucru ?
Deși găsim în Iacov scris că Domnul nu ispitește putem întâlnii versete care contestă acest lucru aparent.
Pentru a arăta opinia mea de acum asupra acestui subiect vă pot aminti de Iov unde cu toții știm că el este încercat de cel rău și nu de Domnul însă Domul este cel care permite încercarea. Dar surprinzător dacă citim mai departe vom găsi că Iov spune că este ispitit de Domnul. Întămplări similare se mai găsesc.
Vorbind strict la diferența ispită încercare recunosc și eu o diferență. Un aspect pe care aș vrea să il mai aduc în discuție este că în limba aramaică există cuvinte diferite pentru ispită și pentru încercare (nu știu însă cum stă situația în greacă) iar traducerea aramaica a NT spune "și nu ne du pe noi în încercare" susținând unii că Domnul poate încerca...dar nu și ispiti. Cei care știu mai multe îi rog să dezvolte...dacă vor mai fi nevoie de detalii pentru a mă face înțeles...voi revenii. (scz pentru eventuale greșeli...oboseala...)
Daca nu ma intelegi, inainte de a ma contrazice asigura-te ca ma asculti.
Deconectat
RE: Ispita sau încercarea... unul și același lucru ?
CorneliuS (detalii numai pentru membrii conectaţi)
2554. Postat la 18/03/2010 19:59 - 5528z9h22m
Cineva spunea la topicul" Care este Numele care trebuie rostit în rugăciune?" ca expresia " si nu ne duce in ispita" din rugaciunea Tatal Nostru ar fi o eroare de traducere. S-ar putea sa fie, dar deocamdata eu am inteles ca e scris destul de bine asa.
Din versetul de mai jos inteleg ca Dumnezeu nu ispiteste, El insusi nu ispiteste,
Iacov 1:13
Nimeni, când este ispitit, să nu zică: "Sunt ispitit de Dumnezeu". Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, și El însuși nu ispitește pe nimeni
dar te poate duce in ispita, adica te duce ca sa fi ispitit. Cel care ispiteste in cazul de fata este diavolul.
Matei 4:1
Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul.
Deci Duhul Lui Dumnezeu la dus pe Mesia in ispita dar nu la ispitit El insusi, asa ca pot sa spun linistit " si nu ne duce in ispita" ; si mai sunt foarte multe versete in care scrie ca Dumnezeu ispiteste si incearca.
"Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăția, slava și viața"
Deconectat
RE: Ispita sau încercarea... unul și același lucru ?
emanolake (detalii numai pentru membrii conectaţi)
2578. Postat la 19/03/2010 13:36 - 5527z15h45m
Dupa cate se stie sint trei clase de ispita: una care esti incercat in credinta, a doua care omul nu asculta si a treia care cade omul in ea. Noi mai mult ne categorisim in a doua si a treia.De ce spun asta? Pentru ca vedem ca uneori nu mai avem rabdare si nu ascultam nu ne punem increderea in Domnul si ajungem sa ne incadram ca poporul evreu cum a fost in pustie de au ispiti pe Dumnezeu: Atunci poporul a căutat ceartă cu Moise. Ei au zis: Dă-ne apă să bem! Moise le-a răspuns: Pentru ce căutați ceartă cu mine? Pentru ce ispitiți pe Domnul?
El a numit locul acela Masa și Meriba, căci copiii lui Israel se certaseră și ispitiseră pe Domnul, zicând: Este oare Domnul în mijlocul nostru, sau nu este.
Cealalta categorie Domnul Isus ne invata:Ce, un ceas n-ați putut să vegheați împreună cu Mine! Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.
Uneori inca mai avem in noi pofta unor lucruri care trebuie sa ne lasam de ele care de multe ori mai cadem intro stare joasa ca e cu neputinta ca omul sa nu pacatuiasca si sa nu greseasca de acea trebuie sa luptam cu firea noastra si Apostolu Pavel ne zice:
Știu, în adevăr, că nimic bun nu locuiește în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voința să fac binele, dar n-am puterea să-l fac.
Căci binele pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac!
Și dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuiește în mine.
Deconectat
RE: Ispita sau încercarea... unul și același lucru ?
cautatorul (detalii numai pentru membrii conectaţi)
7776. Postat la 01/02/2011 12:04 - 5208z17h16m
Buna
Matei 4:1
Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul.
Cum, Dumnezeu ne duce sa fim ispititi de diavolul ?ce pareri aveti ?
Deconectat
RE: Ispita sau încercarea... unul și același lucru ?
Moderator6 (detalii numai pentru membrii conectaţi)
23499. Postat la 30/04/2013 12:12 - 4389z18h9m
Deoarece exista acest subiect deschis încă de foarte multă vreme, am mutat aici două citate discutate la Chat de utilizatorii valentina si Nica Schirod...
Rog mai multă atenție unde deschideți o discuție deoarece alții sunt tentați să vă urmeze ideea adusă-n discuție și așa se ajunge la offtopic. Valentina, ești nr.1 la asemenea acțiuni... Moșu Nica ne-a rugat cel puțin sa avem înțelegere pentru postarea lui deoarece nu era sigur unde să răspundă.
valentina a scris:
Frate Nica, ca un om cu perii albi, te rog frumos sa-mi spui daca am ințeles bine ceea ce ai scris:
Nica Schirod a scris:
1. Pocăiți care în lăuntrul lor este Templul Duhului Sfânt, care dacă este crescut la credință, (în credință) dacă părinții i-a inoculat în cei șapte ani de acasă, că el trebuie să gândească numai lucruri pozitive, iar dacă s-a întors la credință (ADEVĂR) la maturitate, dacă în adevăr a îngropat omul vechi în apa botezului și este un om nou, trăind viața după voia Lui YaHVeH _Dumnezeu, atunci ispita nu are cum să se zămislească în interior.
Acești oameni/frați, sigur nu sunt scutiți de ispite, dar sursa este din exterior și nu vreau să accept că un credincios poate să fie ispitit de vreo poftă care dacă s-ar întâmpla să se pună în aplicare, ar fi un păcat săvârșit în trup, cred că înțelegeți ce vreau să zic.
2. Dar sunt oameni pocăiți, care ispita se zămislește în lăuntru, și ăsta este un mare adevăr, noi dacă suntem Duhovnicești, nu are rost să forțăm nota, mai ales când ei recunosc acest adevăr, cred că mai bine ar fi săi compătimim și să ne rugăm pentru ei, pentru că dacă îi judecăm, să nu fim împlinitori ci judecători ...
La punctul 1, doar Domnul Isus poate sa fie, deoarece despre noi, El zice ca nu este niciun om, nici măcar unul care sa nu fii păcătuit. Categoric , nu despre oameni vorbești dumneata aici.
La punctul 2 , e vorba de noi oamenii. În interior se zămislește păcatul, ispită. Prin post, rugaciune și Duh Sfănt îl putem învinge. De asemenea la pândă stă și ispita exterioară. Dar aș vrea să văd mai întâi dacă am înțeles bine, punctul 1 și 2, ca apoi să dezvoltați problema ispitei exterioare.
Mulțumesc.
Nica Schirod a scris:
Scumpă soră Valentina, nu, nu ai înțeles bine și la punctul unu tot despre noi este vorba, eu așa văd lucrurile, - dacă un om este dedicat lui YaHVeH - Dumnezeu, inima lui, corpul lui, caracterul lui, gândul lui, normal este Templul Duhului Sfânt, în inima unui astfel de om/femeie, nu are cum să se zămislească călcarea Legii, pentru că păcat înseamnă călcare de Lege, sincer, nu pot înțelege pocăința în felul acesta, ca el să plănuiască cum să calce Legea.
Acuma, eu nici nu mă gândesc să susțin, că ar fi cineva fără păcat, și greșeala este tot păcat, numai că între a plănui călcarea Legii și intre a greși ceva într-o singură Poruncă este cale lungă.
Eu cred și înțeleg, că, dacă în mine se zămislește păcatul, din mintea mea, din poftele mele, din caracterul meu, atunci îi bai mare, foarte mare.
Dacă dumneavoastră credeți și simțiți că în dumneavoastră se zămislește păcatul, eu nici nu vă contrazic și nici nu zic că nu vă cred, sau că nu aveți dreptate, fiecare zice ce simte, și eu cu respect, nu comentez părerile dumneavoastră.
Am zis, așa înțeleg eu pocăința și nu cred că trebuie acum să vă apucați din nou să dați pe pielea mea, eu atâta minte am în ce privește pocăința și vă rog respectați-mi părerea și convingerea mea.
Mulțumesc anticipat pentru înțelegere.
Cu mult respect; moșul Nică.
Moderator
Deconectat
RE: Ispita sau încercarea... unul și același lucru ?
Draga mea valentina, cred că Nică a făcut o împărțire corectă în două categorii a credincioșilor.
În prima categorie nu este numai Domnul Iisus (deși ai avut dreptate: El e singurul fără de păcat, iar noi toți ne-am născut în păcat).
Dar tot în prima categorie intră și credincioșii care au atins PRAGUL SFINȚENIEI, ȘI CARE NU MAI COMIT NICIUN PĂCAT.
Nică le face o scurtă caracterizare astfel:
a. este crescut la credință (în credință);
b. părinții i-a inoculat credința în cei șapte ani de acasă;
c. să gândească numai lucruri pozitive;
d. în adevăr a îngropat omul vechi în apa botezului
e. este un om nou, trăind viața după voia Lui YaHVeH
Cu punctele "a" și "b", eu nu sunt de acord, deoarece "vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam." (Mat.3.9)
Și ceea ce spun, spun gândindu-mă și la Neamurile care, când au primit Evanghelia de la apostoli, nu fuseseră educate în credință de către părinții lor idolatri.
Ba chiar după ce mulți dintre Neamuri veneau la credință, părinții lor înșiși îi dădeau la moarte fiindcă fiii lor nu se mai închinau la idoli.
Dar cu punctele c, d și e ale lui Nică sunt și eu de acord.
Problema mare e cu punctul "e". Căci, dacă punctul "d" reflectă nașterea din apă, punctul "e" reflectă nașterea din Duh. Adică atingerea pragului SFINȚENIEI când cineva își trăiește toată viața în conformitate deplină cu voia lui YHVH.
_______
Nică a scris:
Acuma, eu nici nu mă gândesc să susțin, că ar fi cineva fără păcat, și greșeala este tot păcat, numai că între a plănui călcarea Legii și intre a greși ceva într-o singură Poruncă este cale lungă.
Ei bine, și aici Nică are dreptate într-o măsură însemnată
Mie, unul, nu mi se pare 100% exact în afirmația lui, dar totuși susține un adevăr important.
1) Unde cred eu că se înșeală mai tare este în prima parte a afirmației: "..eu nici nu mă gândesc să susțin, că ar fi cineva fără păcat..."
Aici se contrazice frontal Biblia care spune:
"Oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuiește, pentru că sămânța Lui rămâne în el, și nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu." (1 Ioan 3.9)
Așa că există oameni credincioși care ajung la stadiul în care NU MAI COMIT DELOC PĂCATE (chiar dacă au comis în trecut).
2) De asemenea, eu cred că nu e absolut corectă nici următoarea aserțiune a lui Nică: "...și greșeala este tot păcat..."
Aici e baiul! Că nu toate greșelile sunt păcat.
Căci ce este păcat? Păcat este DESPĂRȚIREA DE DUMNEZEU.
Dar unele greșeli nu despart pe om de Dumnezeu.
Aici e un lucru care, în general, scapă înțelegerii celor mai mulți.
Bineînțeles că Domnul Iisus n-a avut nici păcat, dar nici greșeală.
Însă, chiar oamenii care au atins pragul SFINȚENIEI, e posibil arareori să mai facă greșeli involuntare.
De exemplu, Petru era un apostol născut din Duhul, un om sfânt care nu mai comitea păcate.
Și cu toate astea, iată că a fost posibil ca el să mai greșească (iar Pavel l-a mustrat - vezi Gal. 2.14).
Totuși aceste greșeli se întâmplă involuntar, dar Domnul nu le ține în seamă ca păcat, ADICĂ ACELE GREȘELI NU DESPART PE OM (ÎN CONȘTIINȚA LUI) DE DUHUL LUI DUMNEZEU. Ci omul este încunoștințat de ele, le părăsește imediat din dragoste de Dumnezeu și este iertat pe loc de acele greșeli, fără a i se ține în cont.
Așa că Nică, după cum am spus, relevă un adevăr important:
3)"...numai că între a plănui călcarea Legii și între a greși ceva într-o singură Poruncă este cale lungă."
Totuși, Domnul să ne ferească nu numai de păcate, ci și de greșeli așa-zis "scuzabile".
Căci măcar că Avraam nu a păcătuit în ochii Domnului că a lăsat-o de frică pe Sara în mâna lui faraon, totuși acest lucru este o greșeală.
Și, ca orice greșeală, se poate solda cu consecințe nu tocmai plăcute. (Îmi și imaginez că Avraam nu se simțea foarte fericit știind-o pe Sara la curtea lui faraon.)
Deconectat
RE: Ispita sau încercarea... unul și același lucru ?
Ispita si incercare par ca sunt unul si acelasi lucru prin faptul ca prin ISPITA SUNTEM INCERCATI, cum printr-o provocare suntem incercati, printr-o cursa suntem incercati, printr-o proba, boala, prigoana, moartea unei persoane dragi...toate aceste lucruri si nu numai, pot contribui la factorii care produc INCERCAREA.
Deci, dupa parerea mea, corect spus este INCERCARE, iar ispita este unul din factorii principali care conduc la incercarea credintei noastre.
ISPITA este la fiecare pas, ne iese in cale pe diferite cai, publicitati, televizor, muzica reviste, prin vecini, rude necredincioase...
Ispita este prima forma de incercare, bolile, prigoanele, deces, accidente, faliment financiar, in casatorie, pierderea locului de munca, ne incearca din cand in cand, in decursul vietii, dar ISPITA ne incearca zi de zi, de aceea cred eu ca se confunda una cu cealalta.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: Ispita sau încercarea... unul și același lucru ?
Nica Schirod (detalii numai pentru membrii conectaţi)
23507. Postat la 01/05/2013 05:39 - 4389z0h41m
O dimineață frumoasă, Șalom - Pace și Domnul cu noi.
Scumpule beyomd, cred că faci sacrificii prea mari, ca să diseci fiecare cuvânt , părere sau încredințare pe care o am, , și eu aș putea să fac același lucru, numai că nu cred că a lupta cu toată puterea ca să minimalizezi cât se poate de mult încredințarea cuiva, cu respect, dar dacă vei face în continuare asta cu tot atât de multă ardoare, cred că veți rămânea doi, restul se vor retrage, așa cum am făcut și eu o vreme și cred că o să mai fac dacă merge pe ritmul acesta și în continuare!
Scumpul meu, eu răspundeam la o acuzație a Valentinei, cum că eu aș susține că sunt oameni fără păcate, ori eu am răspuns că nu susțin așa ceva.
................
Scumpa moșului soră Lucică, vezi, acum trebuie să îmi permiți, fie să te contrazic, în sensul frumos al cuvântului, fie să ajut la defalcarea între ispită și încercare.
Încerc să aduc doar două feluri de probleme care poate să vină peste oricare din noi, dar mai întâi să zic: Doamne ferește! 1) Un fel de ispită: Cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd, și pierzare. 1 Timotei 6:9. 2) Un fel de încercare: 3. Domnul a zis Satanei: "Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană și curat la suflet. El se teme de Dumnezeu, și se abate de la rău. El se ține tare în neprihănirea lui, și tu Mă îndemni să-l pierd fără pricină."
4. Și Satana a răspuns Domnului: "Piele pentru piele! Omul dă tot ce are pentru viața lui.
5. Dar ia întinde-Ți mâna și atinge-Te de oasele și de carnea lui, și sunt încredințat că Te va blestema în față."
6. Domnul a zis Satanei: "Iată, ți-l dau pe mână: numai cruță-i viața." Iov 2.
Dar pentru o mai bună înțelegere, ar fi bine dacă s-ar citi capitolul 1 și 2 din Iov, - în cap. 1: 21. vom observa, că Iov este mulțumit și liniștit, chiar dacă a rămas sărac și fără copii, în urma încercării, apoi să comparăm cu ispita de la punctul 1, când cineva vrea să se îmbogățească, adică nu este mulțumit cu starea care era.
Cred că nu te-am supărat tare dacă am îndrăznit să să comentez și să zic cum înțeleg eu lucrurile, adică; este mare diferență între ispită și încercare, dar dacă vom căuta în Cartea Cărților - Biblia, vom găsi încă multe alte locuri cu feluri de ispite și feluri de încercări.
Și să auzim de bine, copleșiți de multă Pace Sfântă - Șalom.
- Dacă nu putem să fim buni, să încercăm să fim măcar politicoși. (Nicolaie Steinhardt)
- Dacă nu putem să fim buni, degeaba încercăm să fim politicoși.- Nica Schirod!
Deconectat
RE: Ispita sau încercarea... unul și același lucru ?
fullban10 (detalii numai pentru membrii conectaţi)
23513. Postat la 01/05/2013 13:00 - 4388z17h20m
Dar pentru o mai bună înțelegere, ar fi bine dacă s-ar citi capitolul 1 și 2 din Iov, - în cap. 1: 21. vom observa, că Iov este mulțumit și liniștit, chiar dacă a rămas sărac și fără copii, în urma încercării, apoi să comparăm cu ispita de la punctul 1, când cineva vrea să se îmbogățească, adică nu este mulțumit cu starea care era.
Cred că nu te-am supărat tare dacă am îndrăznit să să comentez și să zic cum înțeleg eu lucrurile, adică; este mare diferență între ispită și încercare, dar dacă vom căuta în Cartea Cărților - Biblia, vom găsi încă multe alte locuri cu feluri de ispite și feluri de încercări
N-ai impresia frate Nica , că Iov ar fi fost mulțumit și liniștit dacă nu ar fi venit "prietenii"? Prietenii ăștia vin cu prea multe explicații, și cu acuzări.
Mie mi se întâmplă adesea când sunt mulțumită de-o postare în care am pus toată convingerea mea și când văd răspunsul care , cu argumente dărâmă tot, tare nu-mi mai convine. Dar astea sunt încercările vieții. Trebuie înghițită pastila cea mai amară dacă te vindecă? Și să știi că vindecă. Încercările vindecă. Te aduc cu picioarele pe pământ.
Sunt de acord. Între ispită și încercare este o mare diferență
Ispita se zămislește în interior , însă încercare vine doar din afară.
Biblia are răspuns la toate intrebările.
Deconectat
RE: Ispita sau încercarea... unul și același lucru ?
Iata cum vad eu lucrurile:
"...si nu ne duce pe noi in ISPITA, ci scapa-ne de cel rau."(Mat 6.13)
"...inseamna, ca Domnul stie sa scape din INCERCARE pe oamenii tematori de Dumnezeu..."(2 Pet 2.9)
Eu am schimbat cuvantul ISPITA cu INCERCARE si INCERCARE cu ISPITA, si nu s-a schimbat nimic in intelegerea versetelor.
Apoi, voi face un lucru ca sa vedeti ca acest cuvant incercare se poate atribui urmatoarelor cuvinte care descriu in sine, in ce consta acea incercare:
-ISPITA-INCERCARE
-CURSA-INCERCARE
-MOMEALA-INCERCARE
-ADEMENIRE-INCERCARE
-AMAGIRE-INCERCARE
-PROVOCARE-INCERCARE
-BOALA-INCERCARE(atingerea trupului)
-DURERE-SUFERINTA-INCERCARE(atingerea trupului)
-PRIGOANA-INCERCARE
-DECESUL UNEI PERSOANE DRAGI-INCERCARE
-FALIMENT FINANCIAR-PERDEREA LOCULUI DE MUNCA-INCERCARE
Dupa parerea mea, INCERCAREA imbraca mai multe forme, insa tot incercare ramane!
-
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: Ispita sau încercarea... unul și același lucru ?
; si mai sunt foarte multe versete in care scrie ca Dumnezeu ispiteste si incearca.