"El va face ca domnia Lui să crească, și o pace fără sfârșit va da scaunului de domnie al lui David și împărăției lui, o va întări și o va sprijini prin judecată și neprihănire, de acum și-n veci de veci: iată ce va face râvna Domnului oștirilor" Isaia 9:7
Cugetarea zilei
"Cel ce nu mai are ce pierde și-a regăsit, în mod paradoxal, libertatea."
Aș dori , dacă credeți că este necesar , să analizăm și să discutăm pe acest subiect , despre toate evenimentele legate de Persoana Salvatorului nostru . Pentru început , propun să discutăm despre data și anul nașterii Lui . În lumea religioasă sunt atât de multe opinii , Încât nu știi ce să mai crezi . Acum , când sunt atâtea versiuni ale Bibliei , atâtea ediții , iar când se discută un subiect , se ia un verset dintr-o versiune , un alt verset dintr-o altă versiune , dar care diferă că înțelegere de la o versiune la alta . Cu toate că nu ni se cere să sărbătorim în vreun fel acea dată , cred totuși că este necesar ca și creștini , să o cunoaștem dacă se poate . Dacă nu , nu va trebui să ne hazardăm în presupuneri .
Ai deschis un subiect interesant frate Iedidia.Pentru început aș dorii să știu ce cunoști cu privire la subiectul propus?Despre data nașterii am studiat dar despre anul nașterii chiar deloc.Nu am studiat deoarece mi-am concentrat toată atenția și interesul asupra datei și orei morții Mântuitorului.
Sa luptam pentru credinta care a fost data sfintilor odata pentru totdeauna!!!!!
APa33;Ra33;ND a33;I SUSa33;INa33;ND O CAUZA PIERDUTa33;.
Într-o foaie anterioară, am folosit ca moto, acest titlu, în perioada (trimestru) când s- a studiat la rșcoala de Sâmbătăr1;, epistola către Evrei.
Pentru reamintirea conținutului acesteia, voi reda din nou ideile cuprinse în ea.
Întradevăr , s-au scris interpretări de tot felul cu deamănuntul despre tot felul de subiecte religioase, de către fiecare grupare creștină, care nu mai încap în lumea aceasta (parafrazare la Ioan 21: 25), dar prea puține lucruri s- au scris având ca bază Sfânta Scriptură. La fel se întâmplă și cu subiectul despre slujba de Mare Arhiereu ( Preot ) a Domnului ISUS HRISTOS , care este tratat pe larg în epistola către Evrei.
De altfel, apostolul Pavel, vorbește despre acest lucru în epistolă , la cap. 5 versetele 11- 14r30; unde accentuiază: ravem lucruri grele de tălmăcitr1;, iar apostolul Petru spune că cei neștiutori și nestatornici le răstălmăcesc ca și pe celalte Scripturi, spre perzarea lor. (2 Petru 3: 16).
Dacă apelăm la similitudinea (asemănarea) slujbei de Mare Arhereu (Preot) dintre oameni ( Evrei 9: 7 etc .) și activitățile pe care le oficia la tabernacol , vom vedea că susținerile voastre sunt bizare și în totala33; contradica33;ie cu Sfa33;nta Sciptura a33;i anume:
1) Ungerea ca Mare Arhereu ( Preot ) - ( Exodul cap. 28: 29, 30; Leviticul 8: 12 a33;i 16: 23 ) a lui Aaron a33;i a fiilor sa33;i , care urmau tata33;lui lor a33;n aceasta33; slujba33; , dupa33; decesul acestuia ( Numeri 20: 22- 29 ), era fa33;cuta33; cu ulei sfa33;nt ( Exodul 27: 20, 21; 29: 7), ce reprezenta a33;n simbol DUHUL SFa33;NT.
Abia dupa33; aceia , Marele Arhereu ( Preot ) avea voie sa33; aduca33; jertfele de ispa33;a33;ire , a ca33;rui sa33;nge era stropit asupra perdelei din la33;untru , iar jertfa de ispa33;a33;ire care era adusa33; o data33; pe an , a33;n ziua a33;mpa33;ca33;rii ( ispa33;a33;irii ) care avea loc a33;n luna a- 7- a, a33;n ziua a- 10- a , o fa33;cea numai a33;i numai Marele Arhereu ( Preot ) uns a33;n aceasta33; slujba33; , iar sa33;ngele jertfei era dus a33;n Sfa33;nta Sfintelor.( De rea33;inut ca33; a33;n afara jertfei din ziua impa33;ca33;rii ( ispasirii ), Marele Arhereu ( Preot ) aducea numai sa33;ngele anumitor jertfe a33;n Sfa33;nta , din sa33;ngele ca33;rora stropea de 7 ori asupra perdelei despa33;ra33;itoare ce prea33;nchipuia pe Domnul Hristos .( vezi a33;n Evrei 10: 20 a33;i Lev. 4: 1- 21.)
Raporta33;ndu- ne la Domnul Hristos, cunoaa33;tem cu toa33;ii susa33;inerile bisericii, care nu coincid cu tipul Vechiului Testament. Dar EL (Hristos) a fost uns cu adeva33;ratul ulei
(DUHUL SFa33;NT) la botez, apoi a adus adeva33;rata jertfa33; de a33;mpa33;care (ispa33;a33;ire), prin propiul Sa33;U trup a33;i sa33;nge la Golgota, r0;iata33; Mielul lui Dumnezeu, care ridica33; pa33;catul lumiir1; !( Ioan 1:29).
Deci nu putea aduce jertfa de impa33;care ( ispa33;a33;ire ) a33;nainte de a fi uns MARE PREOT
( ARHEREU ) era a33;mpotriva propriilor ra33;nduieli (aa33;eza33;minte).
2) Cartea Leviticul, specifica33; a33;n cap. 16 versetele 7- 9; 15- 16, ca33; sa33;ngele a33;apului de ispa33;a33;ire , era folosit atunci, in ziua sacrificiului, pentru cura33;a33;irea Sanctuarului a33;i a poporului a33;i nu dupa33; nu a33;tiu ca33;t timp a33;n viitor (ca a33;n cazul doctrinei A.Z.a33;. dupa33; 1810ani).
Dupa33; aceia, conform versetelor 20 - 22 din Leviticul cap. 16, urma acel transfer al fa33;ra33;delegilor de pe Sanctuar a33;i popor, pe capul a33;apului ce a33;l reprezenta pe Azazel.
r11; Sanctuarul cu tot ce cona33;inea el , a33;L reprezenta pe ISUS HRISTOS, asupra ca33;ruia erau puse, mai bine zis care lua aspra Sa toate pa33;catele ma33;rturisite. (Vezi Isaia 53: 4- 5)
r11; Poporul era compus din cei ce- a33;i recunoa33;teau vina a33;i prin ma33;rturisire a33;i jertfa33; o da33;deau spre solua33;ionare tot Domnului Hristos. Totua33;i, EL a murit pentru a33;ntreaga omenire
(Ioan 3 ; 16 ).
r11; La cruce, Domnul Hristos a facut cu sa33;ngele Sa33;u cura33;tirea Sanctuarului a33;i a popo- rului a33;i nu a inceput aceasta33; lucrare a33;n anul 1844.
r11; Tot atunci, au fost transferate toate pa33;catele de pe Sanctuar (adica33; de pe EL) a33;i popor, pe adeva33;ratul Azazel, care a fost expulzat definitiv a33;n pustia pa33;catului (adica33; pe pa33;ma33;nt: Vezi Ioan 12: 31; 14: 30; 16: 11; Luca 10: 18; Apocalipsa 12: 8, 9 etc.)
a33;n concluzie, Daniel 8: 14 nu are nici o legatura cu momentul cura33;a33;irii Sanctuarului aa33;a cum este explicat de ca33;tre A.Z.a33;., ci este vorba despre o cu totul alta33; cura33;a33;ire, pe care o voi explica ulterior, pentru ca33; Golgota avusese loc cu 1810 ani a33;nainte, dupa33; actualul calendar care este de sorginte romana33; a33;i care la ra33;ndul lor a33;l preluase de la greci, iar acea33;tia la ra33;ndul lor a33;l preluase de la egipteni a33;i care a33;ncepea la 1ianuarie, data fonda33;rii Romei, de ca33;tre cei doi fraa33;i: Romulus a33;i Remus. (pentru edificare, de studiat r0;Sisteme calendaristice). Despre 1 Ianuarie, voi mai da ama33;nunte a33;n cuprinsul acestui material.
Deci interpretarea A.Z.a33;. este eronata33;, iar cei ce o susa33;in se rega33;sesc a33;n postura celor srise a33;n Daniel 8: 11, adica33; sunt cei ce rI-a smuls jertfa necurmata33; timp de 1810 ani surpriza33;nd chiar a33;i cerul, care spune tot a33;n Daniel cap. 8: 13, 14 ca33;: rdesfiina33;area jertfei necurmate va fi pe o perioada33; de 2300 de seri a33;i diminea33;ir1; (ceia ce a33;nseamna33; 1150 zile), iar 1150 zile nu fac 1810 ani. Verificaa33;i calculul celor 2300 de seri a33;i diminea33;i, care este egal cu 1150 zile, uza33;nd de ceia ce susa33;ine raportul Biblic despre creaa33;iune, care precizeaza33; ca33; o zi era formata33; dintr-o seara33; a33;i o dimineaa33;a33;.
a33;i acum, explicaa33;ia corecta33; a lui Daniel 8: 14
Daca33; studiaa33;i cu atena33;ie capitolul 8 din Daniel, vea33;i a33;ntelege cu ua33;urina33;a33; ca33; vorbea33;te a33;n exclusivitate de a33;mpa33;ra33;a33;ia Medo- Persiei a33;i Greciei. Ata33;t a33;i despre nimic altceva .
De citit contextul versetelor 19- 26 . Atena33;ie la verssetul 17, comparat cu versetul 26.
r11; vedenia priveste vremea sfarsitului;
r11; ca33;ci este cu privire la nia33;te vremi a33;ndepa33;rtate.
A.Z.a33;. susa33;ine ca33; vremea sfa33;ra33;itului, face referire la perioada de dupa33; 1844, dar aceasta33; susa33;inere nu are suport biblic, a33;ntruca33;t cap. 9: 24 a33;nsua33;i a33;ngerul Gavriil ta33;lma33;cea33;te ca33; aceasta33; vreme, se sfa33;ra33;ea33;te o data33; cu cele 70 de sa33;pta33;ma33;ni de ani: (vezi Lev. Cap. 25: 8) ptr. expresia <de> r...pa33;na33; la pecetluirea vedeniei a33;i prorociei...r1; Dar daca33; A.Z.a33;. au curajul sa33;-l contrazica33; pe solul lui Dumnezeu, nu au deca33;t sa33; o faca33;, sunt liberi sa33; ra33;sta33;lma33;ceasca33; ceia ce a33;ngerul a ta33;lma33;cit a33;i a explicat acestui om preiubit, care cred ca33; a respectat porunca Celui ce vorbea r0;din mijlocul ra33;ului Ulai (Dan. 8: 16) Fa33;ra33; comentarii.
Vedenia a avut- o a33;n timpul domniei acelui Bela33;aa33;ar din cap. 5 , care a dat acel ospa33;a33;, deci aproape de timpul desmembra33;rii imperiului Babilonian. Berbecele a33;i a33;apul a33;nca33; nu apa33;ruse, iar viziunea era alta deca33;t cea anterioara33; din cap. 7 (vezi cap. 8 : 1).
HANUCA
Ioan capitolul 10 : 22 ra33;n Ierusalim se pra33;znuia atunci praznicul a33;noirii Templului.r1; Era iarna33; ( vers . 23 ) a33;i Isus se plimba prin Templu, pe sub pridvorul lui Solomon. Vezi a33;i Fapte 3 :11; 5:12. r A pra33;znuir1; a33;l mai ga33;sim a33;n Levitic 23: 32 u.p.
Dar despre acest praznic din Ioan 10: 22 nu se vorbea33;te nimic a33;n tot V.T. ca33;t a33;i a33;n N.T. ci numai a33;n cartea apocrifa33; r1Macabeir1;, deasemeni mai putem sa33; ne informa33;m studiind cele 12 volume din rAntichita33;a33;i Iudaicer1; a33;i rIstoria ra33;zboaielor Evreilorr1; a33;npotriva romanilor de Josefus Flavius.
r11; Ca33;nd a fost instituit acest praznic?
r11; a33;n urma ca33;rui eveniment?
r11; De ca33;tre cine?
r11; Daca33; are vreo lega33;tura33; cu Daniel 8: 14?
r11; Ce a33;tim despre sa33;rba33;toarea Purim? (Vezi Estera cap. 9: 21)
Iata33; ce a33;nseamna33; a pra33;znui!
Din comentarile biblice A.Z.a33;. pentru Ioan 10: 22.
Sa33;RBa33;TOAREA OMAGIULUI (a33;NOIRII TEMPLULUI- HANUCA)
Aceasta33; sa33;rba33;toare a fost instituita33; de Iuda Macabeul pentru a se celebra cura33;a33;irea Templului a33;i restaurarea slujbelor sale, dupa33; profanarea (pa33;nga33;rirea) fa33;cuta33; de Antioh Epifanes (numit rCornul cel Micr1; a33;i oastea lui.-Dan.8: 9,12 )
Potrivit 1 Macabei capitolul 4: 59 rIuda a33;i fraa33;ii sa33;i, ala33;turi de a33;ntreaga suflare a lui Israel, hota33;ra33; ca zilele a33;noirii altarului sa33; fie a33;inute la timpul lor, an de an, pe perioada a 8 zile, a33;ntre ziua a - 5- a si a- 20- a a lunii Chia33;lev (~Nov.- Dec~ ) cu bucurie a33;i veselie . Josephus spune ca33; sa33;rba33;toarea era numita33; r a luminilorr1;.
Aceasta se celebra, cam a33;n acelaa33;i mod ca sa33;rba33;toarea Corturilor (2 Macabei 10: 6, 7)
a33;n literature rabinica33;, sa33;rbatoarea se numea HANUCA, ceia ce a33;nseamna33; rdedicare sau omagierer1;
a33;nterpreta33;ri din cartea Macabeilor a33;i traducerea de G. Galaction.
Aceasta33; dedicare a33;n contextul ei are lega33;tura33; cu Daniel 8: 14 (vezi Dan. 8: 9- 14)
Deci versetul 13 suna33; corect aa33;a: rPa33;na33; ca33;nd va dura vedenia a33;i jertfa de fiecare zi nu se va mai aduce ?...r1;
a33;n versetul 14 ra33;spunde a33;ngerul Gavriil rPa33;na33; la 2300 de seri a33;i de diminea33;i; dupa33; aceasta Templul a33;a33;i va avea din nou rostul luir1;.
Deci Templul din Ierusalim a fost a33;ntinat de r0;cornul micr1; cu oastea pe care o comanda, (Dan. 8: 12), a33;i nu de pa33;catele poporului cum susa33;ine A.Z.a33;., a33;ntruca33;t daca33; ar fi aa33;a, noi am fi oastea cornului mic a33;i am fi a33;ntr-o postura33; foarte delicata33;, deoarece urmeaza33; <s> (deschide ochii bine a33;i vezi ce spune Dan. 8: 12). Aceasta33; cura33;a33;ire a avut loc a33;n anul 165 a33;.H , iar din anul 168 a33;.H. timp de 2300 seri a33;i de diminea33;i, jertfa de seara33; a33;i de dimineaa33;a33; nu a mai fost adusa33; din miei, ci din porci, cu a ca33;ror carne erau fora33;aa33;i evreii sa33; se spurce iar <ur> era reprezentata33; de statuia Zeului Olimpianul, care fusese instalata33; a33;n Templu, iudeii fora33;aa33;i sa33; se a33;nchine ei a33;i sa33; ta33;ma33;ieze cu ta33;ma33;ia mirositoare, despre care Dumnezeu poruncise sa33; nu fie folosita33; la alte ta33;ma33;ieri< (vezi Exod. Cap. 30, deasemeni vezi si 2 Macabei cap. 6, 7)
Pentru satisfacerea deplina33; , va33; sugerez sa33; studiaa33;i a33;i a33;n H.L.L. pag. 166 al. 4 unde se susa33;ine ca33; Domnul Hristos a fost uns Mare Arhiereu (Preot), la BOTEZ. a33;i a inceput lucrarea Sa dupa33; aceasta33; ungere, vezi H.L.L. pag. 113- 115 (exemplarul cartonat, traducere de D. Florea, mia33;carea de reforma33;, pe care am cumparat-o de la A.Z.S.)
Cu sperana33;a ca33; vea33;i analiza aceste argumente a33;n camera de sus, sau ca bereenii, spre lauda a33;i slava lui Dumnezeu a33;i sa33; nu mai sa33;ria33;i la beregata celui ce le-a aa33;ternut pe ha33;rtie a33;n scris, ci mai degraba33; sa33; va33; rugaa33;i pentru lumina33; a33;i adeva33;r pentru el a33;i eventual pentru dumneavoastra33;, eu ma33; rog Lui prin Fiul Sa33;u Isus Hristos, ca sa33; ne lumineze pe toa33;i prin Duhul Sfa33;nt, pentru a putea deosebi a33;ntunericul de lumina33; a33;i adeva33;rul de minciuna33;.
AMIN .
Acum vin cu argumente istorice de necontestat, ca33; anul 1844 nu reprezinta33; nimic din punct de vedere profetic, ci este pur a33;i simplu o rata33;cire, chiar daca33; cei ce au formulat-o au fost sinceri a33;n intena33;iile lor (Isaia 3: 12 r11; Poporul meu, ca33;rmuitorii ta33;i te duc a33;n ra33;ta33;cire a33;i pustiesc calea pe care umbli! vezi a33;i cap. 30: 9, 10)
Autorii leca33;iunilor pe trimestrul III 2006 pagina 84 instructori afirma33;: r... cu toate ca33; ar pute exista anumite controverse a33;n ceea ce privea33;te data exacta33;, se a33;tie sigur ca33; porunca pentru rezidire Ierusalimului a fost data33; ca33;ndva a33;n sec. al VI- lea sau al V- lea a33;.H. a33;i ca33; Isus s- a na33;scut a33;nainte de sfa33;ra33;itul ultimului secol al erei crea33;tine cu ca33;a33;iva ani, a tra33;it a33;i a murit a33;n sec 1 d.H. (no coment).
Chiar E. G. W. susa33;ine urmatorul lucru: a33;n lucrarea rScrisori- Hapier, New Zeeland, 23. Martie 1893r1;, adresata33; unui frate cu inia33;iala rSr1;. Citat: rNe afla33;m aproape de sfa33;ra33;it a33;i daca33; tu, sau altcineva vor fi a33;na33;elaa33;i de vra33;a33;maa33; a33;i condus sa33; stabileasca33; timpul revenirii lui Hristos, vor face aceeaa33;i lucrare rea care a adus ruina33; sufletelor atunci ca33;nd au fa33;cut aceasta33; lucrare a33;n trecutr1;. (se referea la lucrarea lui Miller& Compani.)
A.Z.a33;. nu mai cred nici a33;n Biblie, nici a33;n propriul lor profet.
Cunoaa33;tea33;i povestea 1844 ? A- a33;i studiat- o, sau va33; mula33;umia33;i cu hrana mestecata33; care vi se servea33;te? Noua33; ni se zice oi si oaia rumega33; hrana, nu se oprea33;te din rumegat nici atunci ca33;nd doarme. Jertfele se aduceau numai a33;i numai din animale rumegatoare, iar noua33; ni se cere sa33; aducem trupurile noastre ca o jertfa33; vie, pla33;cuta33; lui Dumnezeu. EL nu accepta33; jertfe din animale nerumega33;toare, a33;ntrucat sunt spurcate. Deasemeni trupurile noastre sunt fa33;cute pentru a fi temple vii, a33;n care sa33; locuiasca33; Duhul Sfa33;nt, Duh care nu locuiea33;te a33;n cei mora33;i spiritual. Ce vea33;i face? Ma33; vea33;i ucide cu pietre ca pe a33;tefan! sau a33;mi ve- a33;i cere capul ca Ierodiada? Nu prea a33;mi mai pasa33; de viaa33;a aceasta.
DE CE NU ARE VALOARE PROFETICa33; ANUL 1844!
r11; a33;ntruca33;t istoria sacra33; nu poate fi eludata33;, iar Sfa33;nta Scriptura33; nici ata33;t.
r11; Istoria spune: (Dar este necesar sa33; cunoaa33;tem minimum din aceasta33; istorie).
r11; Ioan Botezatorul a fost arestat a33;i a33;nchis de Irod Antipa (care a domnit a33;ntre anii 4 a33;.d.H.- 39 d.H.) era fiul lui Herodes (Irod) cel Mare (care a domnit din anul 39a33;.d.H. anul ca33;nd a fost investit ca a33;mpa33;rat de romani, pa33;na33; a33;n anul 4 a33;.d.H. prima33;vara, ca33;nd a murit), la palatul Macherus a33;i decapitat.- vezi Mat. 14: 3- 12; Marcu 6: 16- 29; Luca 3: 19.
r11; Isus Hristos, care pentru crea33;tini este o persoana33; Divino r11; umana33; , este Fiul lui Dumnezeu a33;i a vea33;uit ca persoana33; istorica33; , a33;n timpul a33;mpa33;raa33;ilor romani August (31 a33;.d.H.- 14 d.H.) a33;i Tiberiu (14 d.H.- 37 d.H.)
r11; EL (ISUS) s- a na33;scut a33;n zilele lui Irod (Herodes cel Mare, care de origine era idumeu, deci se tra33;gea din spia33;a de neam a lui Edom <Esau>, fratele lui Iacov <Israel> a33;i care se ca33;sa33;tori-se cu o femeie din dinastia Haa33;moneilor, care a fost fondata33; de Macabei, care au fa33;cut cura33;a33;irea Sanctuarului conform celor scrise a33;n Daniel cap. 8 a33;i 1 Macabei) a33;i a procuratorului roman Quirinius, guvernator al Siriei (Luca 2: 2) a33;n timpul a33;mpa33;ratului Augustus, cu ca33;a33;iva ani a33;naintea erei crea33;tine, al ca33;rui a33;nceput a fost stabilit de Dionisie cel Mic (decedat a33;n 540) sau Dionisie Exigus originar din provincia romana33; Scya33;hia Minor sau Dacia Pontica33; (Dobrogea), a33;n anul 753 a.U.c. (Cum se a33;na33;elege aceasta33; data33; a Domnului Hristos, a33;n anul 753 a.U.c., vom afla din cona33;inutul aceastei foi explicative)
r11; a33;n general, istoricii crea33;tini, teologi a33;i ala33;i cerceta33;tori, accepta33; ca33; Isus Hristos s-a na33;scut cu 4- 5 ani mai a33;nainte de anul 753 a.U.c. a33;i nu cum grea33;it a stabilit Dionisie cel Mic
r11; Dupa33; datele cele mai probabile, rezulta33; ca33; Isus Hristos a trait mai mult de 33 ani ca33;t se crede a33;n mod obia33;nuit, mai pra33;cis 35- 36 ani, socotind data naa33;terii Lui, a33;n anuii 749 sau 748 a.U.c., iar data mora33;ii Lui, a33;n anul 783 a.U.c. pe 14 Nisan, sau ceva mai mult, daca33; se va fi na33;scut a33;nainte de 748 a.U.c.
r11; a33;n anul 39 a33;.d.H. aa33;a cum am ara33;tat, romanii au numit ca rege al Iudeii pe idumeul (Edomitul) Herodes (Irod) ca33;ruia i sa zis mai ta33;rziu rcel Marer1; a33;i a domnit pa33;na33; a33;n anul 4 a33;.d.H. prima33;vara, ca33;nd a murit, iar a33;n timpul domniei lui s-a na33;scut Domnul Isus.
r11; La moartea lui Irod cel Mare (anul 4 a33;.d.H. prima33;vara) adica33; (750 a.U.c.), romanii au a33;mpa33;ra33;it Palestina (a33;ara Sfa33;nta33 a33;ntre fii sa33;i Arhelau a33;i Irod Antipa (4 a33;.d.H.- 39 d.H.) respectiv anii 750- 793 a.U.c.
Pa33;na33; aici explicaa33;iile au fost culese din lucrarea rIstoria Bisericeasca33; Universala33;r1; de preot prof. dr. Ioan Ramureanu, Manualul pentru seminarile teologice, Editura Institutului Biblic a33;i de misiune al B.O.R. Bucurea33;ti 1992 paginile 16, 20, 21.
Pentru la33;murirea misterioasei prescurta33;ri (a.U.c.), pentru care am cercetat literatura religioasa33; mai bine de un an, voi reda din lucrarea r0;Povestirile Evanghelia33;tilorr1; editura Albatros, de Zenon Kosidowski, tradusa33; a33;n limba roma33;na33; de Anda Maria Marea33;, Ed. 1983, pag. 223.
Citat: ra33;n anul 525 d.H. papa Ioan I i s- a adresat caluga33;rului scit, pe nume Dionise Exigus, cu ordinul de a- i stabili, anul exact al naa33;terii lui Isus, ca33;ci hota33;ra33;se ( papa ) ca de la aceasta33; data33; sa33; a33;nceapa33; sa33; se numere noua era crea33;tina33;.
Ca33;luga33;rul a aceptat binea33;na33;eles , lua33;nd ca punct de referina33;a33; calendarul roman ce a33;ncepea a33;i a33;ncepe a33;i acum cu data intemeierii Romei (ab urbe condita = a.U.c) adica33; 1 Ian. 753 a33;.e.n. a33;n calculul sa33;u a ajuns la concluzia ca33; Isus s- a na33;scut a33;n anul 754 dupa33; calendarul roman, adica33; a33;n primul an al erei noastre.
a33;tim a33;nsa33; din relata33;rile lui Joesefus Flavius, ca33; Irod (Herodes) cel Mare, a murit la
Ierichon , dupa33; acelaa33; calendar a33;n prima33;vara anului 750 a .U.c. ( acest adeva33;r a33;l confirma33; a33;i istoricii A.Z.a33;., printre care a33;i istoricul pastor Aldea).
a33;nseamna33; ca33; Isus sa na33;scut la 4 ani dupa33; moartea lui Irod a33;i nu a33;n timpul domniei lui, cum susa33;in Matei a33;i Luca. (Dar pentru ca33; Domnul Isus Hristos a existat categoric, eroarea consta33; a33;n a33;nscrierea grea33;ita33; a anului naa33;terii Sale a33;n acete lucra33;ri, iar Evangheliile sunt exacte) Ca33;nd s- a observat eroarea, nu se mai putea face corectura (trebuia sa33; se dea a33;napoi calendarul cu cel pua33;in 4 ani), ca33;ci ar fi dat naa33;tere la o tulburare prea mare a33;n lumea crea33;tina33; de atunci.r1;
Alte argumente:
a33;n lucrarea rIUDAISMULr1; de Josy Eisenberg pag. 87, 88, Editura Humanitas Ed 1995 dupa33; Jacques Grancher 1989.
Citat: rSa33; ne a33;nchipuim un manuscris de cateva mii de foi al unui text lipsit de vocale a33;i mai ales fa33;ra33; semene de punctuaa33;ie. a33;n afara problemelor lexicografice care se puneau a33;ntr- o vreme ca33;nd nu existau dica33;ionare, a33;nca33;lceala de raa33;ionamente pe care nu le despa33;ra33;eau nici un punct, nici virgule, nu permitea sa33;- a33;i dai seama lesne de locul unde a33;ncepe raa33;ionamentul, daca33; este vorba de o a33;ntrebare, sau de o afirmaa33;ie. Ex.: Exod 29: 29.
Comentariile lui Raa33;i la Biblie, au devenit obligatorii pentru orice studiu a33;i de aceia au cunoscut o ra33;spa33;ndire absolut universala33;.
Concluzii personale:
Cu toate acestea, teologii A.Z.a33;., ma33;car ca33; a33;tiu acest adeva33;r istoric (sau poate nu a33;l a33;tiu?), nu vor sa33; recunoasca33; ca33; Daniel 8: 14 este interpretat grea33;it, ca Miller& Compani ar fi trebuit sa33; predice anul venirii Domnului Isus mult mai devreme, adica33; cu cel pua33;in 4- 6 ani, respectiv anul 1838 sau 1840 a33;i nu anul 1844, aa33;a cum a fa33;cut-o.
El nu a avut nici un fel de complexe a33;n a analiza prorociile, aa33;a cum nici asta33;zi nu au complexe cei ce-i predica33; ra33;ta33;cirea. A.Z.a33;. au fost ata33;t de siguri ca33; erezia moa33;tenita33; este adevarata33;, a33;nca33;t au stabilit de 2 ori data naa33;terii lor ca biserica33;, iar a doua oara33; au fixat data la 22 Oct. dupa33; calendarul actual, nea33;ina33;nd cont de calendarul idia33;, care arata33; adeva33;rata data33; a zilei ispa33;a33;irii, respectiv ziua a- 7- a din luna a- 10- a; la ei nu prea au valoare 4- 6 ani pe care nici Miller nu i- a luat a33;n calcul a33;i nici conduca33;torii de mai ta33;rziu, care au fost avertizaa33;i de nenuma33;rate ori de- a lungul anilor, de ca33;tre divera33;i fraa33;i consacraa33;i a33;i cu frica33; de Dumnezeu, prefera33;nd mereu a33;i mereu sa33;-i excluda33; pe turbulena33;i, deca33;t sa33; se aplece a33;n studiu a33;i ruga33;ciune pentru lumina33;, iar ce este a33;i mai tragic, este faptul ca33; biserica aproape in corpore sta33; a33;n nepa33;sare totala33; (stau pe drojdiile lor).
Ei nu au descoperit a33;n studiul Sfintelor Scripturi, ca33; despre ziua a33;i ceasul venirii Domnului Hristos nu a33;tie nimeni ci numai Tata33;l.
Daca33; ar accepta adeva33;rul, s- ar produce cu adeva33;rat ce- a mai mare zdruncinare din istoria unei biserici a33;i a doctrinei Sanctuarului, dupa33; interpretarea omeneasca33;, care este sta33;lpul a33;i temelia doctrinei A.Z.a33;. a33;i care a33;n acest caz ca s-ar pra33;bua33;i a33;i pra33;bua33;irea iar fi foarte mare (aa33;a se a33;nta33;mpla33; cu casa construita33; pe nisip). Aa33;a ca33; liderii A.Z.a33;. prefera33; sa33; tra33;iasca33; a33;n minciuna33; a33;i sa33; iubeasca33; minciuna, aa33;eza33;ndu- se a33;n ra33;ndul celor din Daniel 8: 11, adica33; au ra33;pit jertfa necurmata33; timp de 1810 ani, Domnului Hristos. Nu vor ma33;car sa33; accepte faptul ca33; a33;n Sfa33;nta nu a existat nici un tron a33;n Sanctuarul pa33;ma33;ntesc, deci nici a33;n cer nu avea cum sa33; existe aa33;a ceva pe care liderii a33;ncepa33;nd cu E.G.W. I- au fora33;at pe Tata33;l a33;i Fiul sa33; stea pa33;na33; a33;n data de 22 Oct. anul 1844, conform cu cele scrise a33;n r0;Experiena33;e a33;i Viziunir1;. a33;i mai tragic este susa33;inerea ca33; dupa33; acea data33; s- a aa33;ezat pe acel tron din Sfa33;nta, satan a33;n locul Tata33;lui a33;i Fiului care au trecut a33;n Sfa33;nta Sfintelor.
Tragic este faptul ca33; duc a33;n ra33;ta33;cire zeci de milioane de oameni (naivi) din a33;ntreaga lume a33;i a33;i conduc spre iad, a33;mpreuna33; cu ei.
Mai ua33;or accepta33; moartea vea33;nica33; pentru ei a33;i pentru cei pe care a33;i pa33;storesc, deca33;t rua33;inea pe timpul viea33;ii lor pa33;ma33;ntea33;ti a33;i pierderea privilegiilor vremelnice , deca33;t sa33; se poca33;iasca33; cu adeva33;rat de aceasta33; erezie groaznica33;.
Nici acum a33;n 2007 nu- a33;i boteaza33; adepa33;ii care primesc aceasta33; credina33;a33; la a33;nceput pentru Sabatul Biblic, pe care celelalte biserici nu- l accepta33; ca mai fiind valabil, daca33; nu ar fi de acord ca33; a33;n anul 1844 pe 22 Oct. a a33;nceput cura33;a33;irea Sanctuarului, contrar celor scrise a33;n epistola ca33;tre Evrei.
Pentru ei, aceasta33; epistola33; este tradusa33; grea33;it a33;n limba Roma33;na33;, dar numai acele texte care susa33;in altceva, deca33;t susa33;in ei cu privire la slujba de Mare Arhiereu (Preot) a Domnului Hristos.
r11; Apoc. 22: 15= Ca33;t despre ...mincinoa33;i... partea lor este iazul de focr30;
r11; Apoc. 21: 8= Afara33; sunt r30;mincinoa33;iir30;
r11; Matei 15: 14= La33;saa33;i, ca33;nd un orb ca33;la33;uzea33;te un alt orb, ama33;ndoi cad a33;n groapa33;.
r11; 2 Cor. 3: 14- 16= Dar ei au ra33;mas greoi la minte: ca33;ci pa33;na33; a33;n ziua de asta33;zi, la citirea V.T., aceasta33; ma33;hrama33; ra33;ma33;ne neridicata33;, fiindca33; ma33;hrama este data33; la o parte a33;n Hristos. Da , pa33;na33; asta33;zi, ca33;nd se citea33;te Moise, ra33;ma33;ne o ma33;hrama33; peste inimile lor. Dar ori de ca33;te ori vreunul se a33;ntoarce la Domnul, ma33;hrama este luata33;.
r11; Apoc. 3: 18= Doamne a33;ndura33;- Te de noi a33;i unge- ne cu alifie ca sa33; vedem.
AMEN.
Redactat: Saul _Statornic 21 MAI 2007 Piatra Neama33; . 2 Nisan , luna a33;nta33;ia, Anul 5767.
ACEST MATERIAL CARE POATE Sa33; SUFERE MODIFICa33;RILE CORESPUNZa33;TOARE , A FOST SCRIS PENTRU AZa33; , SPRE A LE DEMONSTRA EROAREA PRIVIND INTERPRETAREA LA DANIEL 8 : 14 .
Dacă doriți mai mult material privitor la cele de sus , vă recomand cartea scrisă de ION BALDEA : Minciuni Doctrinare(ereziile doctrinei adv) editura Miracol
Fraților , eu am postat acest material pe care l-am înaintat la toate forurile bisericii AZa33; , iar ID-ul îmi aparține în dialogul pe care îl port cu ei pe forumul " Intercer " .
Deci dacă Irod cel mare a murit în anul 4 , primăvara Î. H . iar porunca de ucidere a pruncilor a fost dată de a fi cuprinși toți pruncii de parte bărbătească de la doi ani în jos , potrivit cu vremea , pe care o aflase întocmai de la magi ( Matei 2 : 16 ) , se înțelege că Yashuah s-a născut cu cel puțin 6 ani înainte de anul 1 al actualului calendar . Aceasta nu diminuiază cu nimic misiunea Sa , pe care a îndeplinit-o cu succes . Nu întâmplător și reproșau fariseii și ceilalți că : " nu ai nici 50 de ani și zici că ești înaintea lui Avraam "( Ioan 8 : 57 a33;i 58 ) .
Cât despre toate poveștile , cum că magii L-au găsit la Betleem , sunt pretențiile unor oameni care au studiat Biblia superficial .
Pentru că topicul este dedicat discuțiilor despre Yashuah , aș vrea să vorbim despre locul unde L-au găsit magii ?
Nu am studiat deloc subiectul, dar consider din motive amintite în Cuvânt că au trecut destul de multe zile de la naștere și până ce au ajuns "magii" (pe nedrept spus "magi" pentru că după părerea mea aceștia erau niște înțelepți, niște "savanți ai acelor vremi" Și nicidecum niște vrăjitori, cum s-ar mai traduce cuvântul "magician" în limba română) să vad Pruncul" Totuși cred că erau undeva prin Betlehem sau prin împrejurimi, că altfel nu i-ar fi avertizat Îngerul Gavril să părăsească acele locuri... Dacă știi mai multe lucruri temeinice, scrie-le Iedidia.
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Pentru că nu toți studiem aceleași subiecte mai cu deamaruntul , se pot isca animozități care mie imi fac deja chiar rău .
Singurele informații pe care le avem despre acest lucru , le găsim fiecare după cum bine știm în Matei , capitolul 2 si Luca , capitolul 3 .
Dacă în Matei 2 :16 se precizează că Irod a trimis armata ca să omoare pruncii de parte bărbătească de la doi ani în jos , potrivit cu vremea pe care o afla-se de la acei cercetători , în Luca 3:22 Îl găsim pe Pruncul Yashuah la 40 de zile la Templu , iar versetul 39 ne spune că după ce a împlinit tot ce poruncea Legea Creatorului , Iosif și Miriam s-au întors în Galileia , în cetatea lor Nazaret . Cu aceste informații se poate întelege că cele trei personaje au gasit Pruncul nu în Betleem , ci steaua după ce li s-a arătat din nou , i-a condus acolo unde se găsea Pruncul , de data aceasta în casa , în localitatea Nazaret .
Observ că în loc de Nazaret am spus Bethleem, dar ideea pe care am zis-o era că acei înțelepți nu l-au găsit pe Prunc în iesle, imediat după naștere, ca și păstorii din Bethleem. Deci după părerea mea, dacă tot au fost călăuziți de steaua care susțineau ei că îi aparținea noului Împărat de curând născut, asta înseamnă că doar după ce a avut loc nașterea, a apărut acea stea, și apoi ei au avut de făcut o călătorie destul de lungă, plus popasul ce l-au făcut pe la Irod.... deci este foarte probabil ca ei sa-L fi găsit pe Domnul "după ce s-au împlinit zilele pentru curățirea lor " deci dupa cele 40 de zile prevăzute de Lege pentru o naștere a unui băiat.
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Deducția ta este corectă ! Deci steaua li s-a arătat când ei erau în țara lor , în răsărit ( nu putem ști locul exact și nici nu ne trebuie ) . Fiindcă ei studiau și profețiile lui Baalam , cand Baalac l-a pus să blesteme pe Israel , știau care era semnul venirii " Stelei lui Iacov " , și atunci când au văzut o stea care nu mai fuse-se pe bolta cerească , au înțeles că S-a născut Cel așteptat de Iacov ( Israel ) . Plecând din locurile lor de baștină , urcând spre miazănoapte ca să poată ocoli pustia ( căci asa a făcut și Nebucadnețar cu armatele lui , iar proorocia în acest sens era îndreptată spre miazănoapte ) , cei trei , chiar dacă au folosit cele mai rapide mijloace de transport existente , ( în cazul nostru cămila sau catarul ) le-a trebuit destul timp ca sa ajungă în Caanan , la regele Herodes cel mare .
Conform tradiției, care este acceptată în general ca adevăr istoric, Yahushua s-a născut în jurul anului 4 î.e.n. și a murit în jur de 31 e.n., fiind martirizat prin răstignire. Evangheliile lui Matei și Luca, precum și evanghelia apocrifă după Toma, menționează ca loc al nașterii orașul Bethleem Efrata (Mt 1 - 2, Lc 1 - 2). Istoricii consideră în general așezarea Nazaret ca loc al nașterii sale, aceasta fiind localitatea prezentată de autorii evangheliilor sinoptice drept " domiciliu al familiei sale " (Mc 6,1; Mt 13,54; Lc 2,39) .
a33;ntre fii sa33;i Arhelau a33;i Irod Antipa (4 a33;.d.H.- 39 d.H.) respectiv anii 750- 793 a.U.c.