"El va face ca domnia Lui să crească, și o pace fără sfârșit va da scaunului de domnie al lui David și împărăției lui, o va întări și o va sprijini prin judecată și neprihănire, de acum și-n veci de veci: iată ce va face râvna Domnului oștirilor" Isaia 9:7
Cugetarea zilei
"Cel ce nu mai are ce pierde și-a regăsit, în mod paradoxal, libertatea."
Avraam, parinte al multimilor, acela care asculta glasul Domnului , care umbla inaintea Lui , el traieste prin credinta. Faptele sunt ale Domnului. si ce sunt faptele ?
daca traiesti prin ascultare, daca esti ca si cutitul care nu stie ca taie painea, Domnul va lucra prin tine, inspre ceilalti. lasandu-te pe mana Domnului, punandu-ti viata pe altarul Sau, care sa fie bucuria si veselia ta , El va face roada.
Isaia 46:11
Eu chem de la răsărit o pasăre de pradă; dintr-o țară depărtată, un om ca să împlinească planurile Mele: da, Eu am spus și Eu voi împlini; Eu am plănuit și Eu voi înfăptui.
Rahav, Egiptul spiritual, curva care prin fapte se remarca , ca si vaduva din Sarepta Sidonului, reprezentand oameni care traiau in paganism , dar cu inima nu erau din paganism.
aici fapta face diferenta . oamenii lui Dumnezeu sunt trimisi sa-i scoata din Egipt .
Isaia 56:6
Și pe străinii care se vor lipi de Domnul ca să-I slujească și să iubească Numele Domnului, pentru ca să fie slujitorii Lui, și pe toți cei ce vor păzi Sabatul, ca să nu-l pângărească, și vor stărui în legământul Meu,
Isaia 56:8
Așa vorbește Domnul Dumnezeu care strânge pe cei risipiți ai lui Israel: rVoi mai strânge și alte popoare la cei strânși acum din el.r1;
Ioan 10:16
Mai am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta; și pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu, și va fi o turmă și un Păstor.
as divaga putin aici, cu permisiunea dvs., doar pentru a sublinia un aspect.
Matei 23:15
Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! Pentru că voi înconjurați marea și pământul ca să faceți un tovarăș de credință; și, după ce a ajuns tovarăș de credință, faceți din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decât sunteți voi înșivă.
eu nu am nimic impotriva evanghelizarilor in biserici, insa sa nu ne adunam cu cei care se aseamana cu noi , iar noi nu ne asemanam cu Dumnezeu. Dezastrul spiritual care este in biserici, lipsa de dragoste si de evlavie, atentia pe care o acordam totdeauna altora, niciodata sinelui, poate duce la moartea spirituala si a altui suflet.
asa cum spune sora Valentina, trebuie sa cercetam duhurile, sa vedem daca sunt de la Dumnezeu, pentru ca noi, oamenii, nu pocaim pe nimeni, nu ne putem pocai nici pe noi insine , cu atat mai mult sfinti.
Isaia 4:1
Șapte femei vor apuca în ziua aceea un singur bărbat și vor zice: rVom mânca pâinea noastră înșine și ne vom îmbrăca în hainele noastre înșine; numai fă-ne să-ți purtăm numele și ia ocara de peste noi!r1;
si de ce spun asta , cu asumarea responsabilitatii, pentru ca am observat cu durere , ca se practica credinta in Dumnezeu si faptele noastre.
"Doamne, fie voia Ta ", dar dupa ce iesi din adunare, tot tu te apuci sa faci , caci stii mai bine decat Domnul.
revenind la oile noastre, credinta fara fapte este moarta, deci daca Domnul nu poate aduce roada prin tine, stim ce a patit smochinul, faptele fara dragoste , iarasi sunt moarte, pentru ca faptele sunt ale mele, iar dragostea lui Dumnezeu nu este in mine.
1 Corinteni 13:3
Și chiar dacă mi-aș împărți toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars, și n-aș avea dragoste, nu-mi folosește la nimic.
Pace si un sabat binecuvantat sa aveti in Domnul !
Daca se vorbeste despre CREDINTA, am o intrebare:
Prin ce este caracterizata credinta V.Testament de cea a N. Testament, care sunt diferentele dintre cele doua , daca exista?
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: Luca 18:8 Credința
cautatorul (detalii numai pentru membrii conectaţi)
11144. Postat la 18/05/2011 09:32 - 5103z0h5m
Buna ziua
Doamna Lucia incerc sa raspund la intrebatea dvs
Evrei 11:31 Prin credință n-a pierit curva Rahav împreună cu cei răzvrătiți, pentru că găzduise iscoadele cu bunăvoință.
Rahav. În ce privește evenimentul la care se face referire aici, vezi Iosua 2,1r11;24; 6,23r11;25. La o primă vedere numele lui Rahav ar părea cu totul nepotrivit pentru această listă de eroi ai credinței, deoarece ea era păgână și pe deasupra mai era și o desfrânată. Dar tocmai faptul acesta face fapta ei remarcabilă. Pentru a afla ce fusese în mintea ei, vezi Iosua 2,8r11;13. Numele ei apare și în genealogia din Matei (vezi Matei 1,5) ca unul din strămoșii onorați ai lui Hristos.
Iacob 2:25 Tot așa, curva Rahav: n-a fost socotită și ea neprihănită prin fapte, când a găzduit pe soli și i-a scos afară pe altă cale?
Avraam era vestit pentru evlavie; Rahav, pentru imoralitate. Credința lui Avraam era cu mult anterioară momentului în care l-a adus jertfă pe Isaac; Rahav nu Îl cunoștea demult pe Dumnezeu. Dar amândoi și-au dovedit credința neținând seama de siguranța personală și acceptând fără șovăire planul lui Dumnezeu. Iacov arată că atât cel mai onorat dintre credincioși cât și cea mai disprețuită dintre păgâne au fost socotiți neprihăniți prin credința manifestată în fapte.
Rahav a fost gata să împărtășească soarta poporului lui Dumnezeu și și-a demonstrat credința în Dumnezeul lui Israel punându-și în primejdie viața pentru a le salva pe iscoade. Iacov dă de înțeles că dacă și-ar fi mărturisit credința în Dumnezeul lui Israel, dar nu i-ar fi ascuns pe soli, credința ei ar fi fost fără rod și deci moartă.
Credința lui Avraam, a lui Rahav sau a oricăruia dintre ceilalți credincioși amintiți în Evrei 11 nu era moartă. Ea le-a dat putere să asculte de Dumnezeu.
Iacov aminteste evenimentul cand Avraam a adus pe Isac ca jertfa , dar de fapt cand a fost socotit neprihanit Avraam ?, Oare cand a iesit din Ur ,? cand I s-a nascut Isac ?,sau cand la adus ca jertfa pe Isac ? .Nu in nici una din aceste situatii .Desi au fost evenimente mari cred ca Avraam a fost socotit neprihanit atunci cand a crezut ca Domnul ii va da un urmas .Si cand ? Tocmai atunci cand nu mai putea avea copii . Ca dovada biblica avem Geneza 15:6 Avram a crezut pe Domnul, și Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihănire.Evanimentul jertfirii lui Isac e doar in Geneza 22 ,deci gasesc in Geneza doua situati diferite cu invatatura pt. noi :
---prima Geneza 15 Avram e socotit neprihanit inteleg (neprihanit egal mantuit) amintita in Romani 4 .Avraam e socotit neprihanit fara fapte ci prin credinta Avraam nu putea sa faca nimic pt a avea un fiu , era imposibil din punct de vedere omenesc. La fel noi nu putem face nimic pt salvarea , mantuirea noastra doar sa credem . Sa credem ca Isus a inviat datorita ca noi am fost socotiti neprihaniti ,(mantuiti ) Romani 4:25 care a fost dat din pricina fărădelegilor noastre, și a înviat din pricină că am fost socotiți neprihăniți. Prin credinta suntem nascuti de sus ,prin credinta suntem sigilati cu prima pecete pe care am vorbit la subiectul 144000 , prin credinta suntem socotiti neprihaniti (mantuiti)la care noi nu putem face absolut nimic doar sa credem
---a doua Geneza 22 Avraam aduce pe Isac ca jertfa dovedind credinta cu fapte amintita in Iacov 2 incepem o scoala unde invatam ; aici putem sa vorbim de invatarea cooperarii omului cu Dumnezeu, de invatarea conducerii zilnice a omului de catre Duhul lui Dumnezeu ,aici putem vorbi de aducerea de roade sxemplul , vita si mladite si roadele Duhului Sfant din Galateni aici putem spune de o viata de lupta , de crestere in roade si credinta de procesul sfintiri care dureaza toata viata . Aici putem sa vorbim inevitabil si de caderile (greselile si pacatele pe cate le vom face) care nu ne va afecta mantuirea noastra , mantuirea e asigurata de invierea Domnului Isus, de aceea a inviat Domnul pt .ca noi r0;suntem r0; mantuiti sfintirea va dura toata viata si inevitabil vor fi si caderi . Proverbe 24:16 Căci cel neprihănit de șapte ori cade, și se ridică, dar cei răi se prăbușesc în nenorocire. Observati cine cade ? cel neprihanit , adica noi care credem in Isus dar ne ridicam . De ce ? Pt .ca in noi e o dorinta de a fi placuti lui Dumnezeu dorinta dupa Dumnezeu
.Cu respect
Deconectat
RE: Luca 18:8 Credința
cautatorul (detalii numai pentru membrii conectaţi)
11330. Postat la 23/05/2011 20:49 - 5097z12h47m
Buna ziua
Celor 12 apostoli li s-a dat puterea s-a scoata demoni , sa vindece orice fel de neputinta .
Coborarea Domnul de pe muntele schimbarii la fata a intampinat o situatie in care apostoli ramasi la poalele muntelui sau confruntat cu o situatie penibila in care ei nu au putut vindeca un copil lunatic . De ce ? Care sunt cauzele ,pt ca ei au primit puterea sa scoata demoni si sa vindece orice fel de boala ? Matei 17.14-21.
Cu respect
Deconectat
RE: Luca 18:8 Credința
fullban10 (detalii numai pentru membrii conectaţi)
11348. Postat la 24/05/2011 07:03 - 5097z2h34m
Înainte de-a se confrunta cu situația tânărului posedat de diavol, ucenicii s-au certat pe tema cine să fie la dreapta și stânga lui Isus. Când tu te ocupi de poziția ta, când sinele o ia înaintea credinței, să fii sigur că nu vei putea sluji lui Dumnezeu. Ori, ori zice Isus. Cale de mijloc nu este.
Ucenicii nu au putut scoate demonul din cauza NECREDINTEI lor.
Postul si rugaciunea este metoda prin care vine credinta...oamenii care staruie in rugaciune si post sunt oamenii credintei, nu poti sa te rogi daca nu ai credinta, prin rugaciune te incarci , te apropii, nu ne trebuie decat un bob de mustar de credinta si putem face minuni.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: Luca 18:8 Credința
cautatorul (detalii numai pentru membrii conectaţi)
11539. Postat la 29/05/2011 14:33 - 5091z19h3m
Buna ziua
Da , asa este din cauza necredintei apostolic nu au putut scoate acel demon . Cat de penibil s-au simtit apostolii in fata multimii care asteptau vindecarea acelui copil ,si ei nu puteau sa-l vindece . Din ce cauza ? La prima vedere parea credinta ca nu e chiar asa de importanta ,dar in situatia de fata ni se dovedeste ca fara credinta e cu neputinta .
De ce au ajuns ei la necredinta ? A spus Doamna Valentina cearta. lupta pt. putere , cine va fi cel mai mare in functie , invidia a inundat in mintea lor in momentul acela nu era loc in mintea lor de credinta specific ;credinta este un principiu, o atitudine a minții,
Cuvintele lui Hristos care arătau spre moartea Sa aduseseră întristare și îndoială. Iar alegerea celor trei ucenici pentru a-L însoți pe Domnul pe munte provocase gelozia celor nouă. Și în loc de a-și întări credința prin rugăciune și meditație asupra cuvintelor lui Hristos, ei se agățaseră de descurajările și necazurile lor personale. În starea aceasta de întunecime porniseră la luptă cu Satana.
Pentru a birui, trebuiau să vină la luptă într-un alt spirit. Credința lor trebuia să fie întărită prin rugăciune arzătoare și post și prin umilirea inimii.
Priviti inca doua situatii in care apostolii sunt prinsi cu scutul credintei jos si sunt pusi intro situatie neplacuta ,necredinta asta
Matei 8 .23-27 potolirea furtunii
După cum Isus Se sprijinea prin credință pe purtarea de grijă a Tatălui, tot astfel și noi trebuie să ne încredem în purtarea de grijă a Mântuitorului nostru. Dacă ucenicii s-ar fi încrezut în El, ar fi rămas liniștiți. Teama lor în timpul primejdiei le-a descoperit necredința. În străduința lor de a se salva singuri, ei au uitat de Isus; și numai atunci când, ajunși la disperare, nu s-au mai încrezut în ei înșiși, ci s-au îndreptat către El, Isus a putut să le dea ajutor.
Matei 14.22-36 Umblarea pe mare
În fiecare zi Dumnezeu îi învață pe copiii Săi. Prin împrejurările vieții de toate zilele, El îi pregătește să facă lucrarea pe un plan mai larg, rânduit de providența Lui. Felul cum ei își îndeplinesc micile datorii de toate zilele hotărește biruința sau înfrângerea lor în crizele mari ale vieții.
Face-ti dvs o aplicatie practica la dvs si eu la mine din ce am scris mai sus cum putem sa ne pierdem credinta fara sa bagam de seama si o sa ne trezim in situatii neplacute poate chiar jenante, invidia ,gelozia dorinta de inaltare , ganduri negative , etcr30;.
Ma mai repet o data pt ca e foarte important r0;credinta este un principiu, o atitudine a minții, sa avem in minte ca Dumnezeu ne va purta de grija , sa cugetam la iubirea lui Isus pt noi , sa privim la cruce in feluf acesta credinta va fi prezenta ,activa in noi
In urma acestor esecuri apostolii cer Domnului marestene credinta . Cum ? Cum le-a raspuns Domnul Isus .?
Cu respect
Sigur, atunci cand incetezi sa mai faci voia Domnului iti pierzi credinta.
Pentru ca Roadele Duhului dispar si ies in evidenta faptele firii.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: Luca 18:8 Credința
cautatorul (detalii numai pentru membrii conectaţi)
12074. Postat la 18/06/2011 17:37 - 5071z16h0m
Buna ziua
In urma esecurilor in credinta apostolii cer Domnuluir1;mareste-ne credinta r0;
Ce ilustratie foloseste Domnul pt a le raspunde ucenicilor la intrebare si cum creste , se dezvolta aceasta credinta ?
Luca 17 .2 Și Domnul a zis: Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar,
Cat de mare este grauntele de mustar ?
Grăuntele acesta, în adevăr, este cea mai mică dintre toate semințele;
Toti avem aceasta măsură de credință mica care este suficientă pentru a îndeplini însărcinări în aparență imposibile. Nu este atât de mult vorba de cantitatea de credință, ci de autenticitatea ei.
Credinta se intareste prin eczercitare . Domnul doreste ca sa sczercitam aceasta masura de credinta mica .
Ce se intampla cu acel graunte de mustar ?, bible spune dar, după ce a crescut, este mai mare decât zarzavaturile și se face un copac,
La fel credinta noastra trebuie sa se dezvolte ,sa creasca asemenea unui arbore .
Petru ne invata cum are sa creasca credinta noastra
De aceea, dați-vă și voi toate silințele ca să uniți cu credința voastră fapta; cu fapta, cunoștința;
cu cunoștința, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia;
cu evlavia, dragostea de frați; cu dragostea de frați, iubirea de oameni.
Căci, dacă aveți din belșug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ce privește deplina cunoștință a Domnului nostru Isus Hristos.
Cred ca deja vede-ti ca este nevoie de o colaborare intre om si Dumnezeu pt, a adezvolta , a creste aceasta credinta asemenea unui copac mare .
Care e partea noastra ?
Ce silinte vrea Petru sa depunem ?
Cu respect
Deconectat
RE: Luca 18:8 Credința
cautatorul (detalii numai pentru membrii conectaţi)
13174. Postat la 16/08/2011 08:14 - 5013z1h22m
Buna ziua
Am vorbit putin de credinta , iar acum ; Care sunt cele doua extreme ale credintei ? Cele doua capcane pregatite de satana sa cadem in ele . E foarte posibil si usor sa cadem in ele . Le putem gasi in ispitirea Domnului Isus , Imaginativa va rog o poteca de munte care mergem pe ea aceasta poteca sa o numim credinta , dar in stanga si dreapta e prapastie si pericole pe acestea sa le numim indoiala si incumetarea .
1 . Indoiala . Prima ispitire.
- dacă ești Fiul lui Dumnezeu - i-au trădat caracterul. Era o încercare vicleană de a introduce îndoiala. Dacă Isus ar fi făcut ceea ce propunea Satana, ar fi însemnat că primește îndoiala. Planul ispititorului era acela de a-L doborî pe Hristos prin aceleași mijloace care îi aduseseră biruința față de neamul omenesc la început. Cu câtă prefăcătorie se apropiase Satana de Eva în Eden! Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: Să nu mâncați din toți pomii din grădină ? Gen. 3,1 .
- În ceea ce privește cuvintele ispititorului, ele cuprindeau un adevărca ; dar, în felul lui de a le spune, se simțea disprețul ascuns față de cuvintele lui Dumnezeu. În forma negativă, era o îndoială față de sinceritatea cuvintelor lui Dumnezeu. Satana căuta să infiltreze în mintea Evei gândul că Dumnezeu nu va face cum a zis; că a reține un fruct așa de frumos era în contradicție cu iubirea și mila Sa față de om. Așa a căutat ispititorul și acum să-I inspire lui Hristos sentimentele lui: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu . Cuvintele acestea erau amestecate cu amărăciune. În tonul glasului lui era o expresie de totală necredință. Așa să-L trateze Dumnezeu pe Fiul Lui ? Să-L lase El în pustie cu fiarele sălbatice, fără hrană, fără prieteni, fără mângâiere? El căuta să insinueze că Dumnezeu n-a dorit niciodată ca Fiul Lui să ajungă într-o stare ca aceasta. Dacă ești Fiul lui Dumnezeu , atunci arată-Ți puterea,
Isus i-a spus lui Satana: "De asemenea, este scris: Să nu ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău . Cuvintele acestea le spusese Moise copiilor lui Israel când însetaseră în pustie și au cerut ca Moise să le dea apă, strigând: Este oare Domnul în mijlocul nostru sau nu este? Ex. 17,7). Dumnezeu făcuse pentru ei minuni, dar, cu toate acestea, în vreme de încercare, s-au îndoit și au cerut o dovadă că El era cu ei. În necredința lor, ei căutau să-L pună la încercare. Satana Îl constrângea pe Hristos să facă același lucru. Dumnezeu dăduse deja dovada că Isus era Fiul Său; și acum, dacă ar fi cerut o dovadă că El era Fiul lui Dumnezeu, ar fi însemnat să pună la încercare Cuvântul lui Dumnezeu - să-L ispitească. La fel este dacă ar cere cineva un lucru pe care Dumnezeu nu l-a făgăduit. Ar însemna neîncredere și ar fi de fapt o încercare sau o ispitire a Lui. Noi nu trebuie să-I cerem lui Dumnezeu ceva ca să dovedim că Își va împlini Cuvântul, ci pentru că îl va împlini; nu ca să dovedim că El ne iubește, ci pentru că ne iubește. Fără credință este cu neputință să fim plăcuți Lui ! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este și că răsplătește pe cei ce-L caută (Evrei 11,6).
2 . Incumetarea . E in a doua ispitire.
Dar credința nu e în nici un fel amestecată cu încumetarea. Numai acela care are adevărata credință este sigur față de încumetare. Căci încumetarea este credința contrafăcută de Satana. Credința cere împlinirea făgăduințelor lui Dumnezeu și aduce roade în ascultare. Încumetarea se întemeiază și ea pe făgăduințe, dar le folosește la fel ca Satana, pentru a scuza nelegiuirea. Credința i-ar fi făcut pe primii noștri părinți să se încreadă în iubirea lui Dumnezeu și să asculte de poruncile Lui. Încumetarea i-a făcut să calce Legea Lui, crezând că iubirea Lui cea mare îi va scăpa de urmările păcatului lor. Aceea nu este credință, care cere favoarea cerului, dar nu împlinește condițiile pe baza cărora urmează să se acorde harul. Adevărata credință se întemeiază pe făgăduințele și pe rânduielile Sfintei Scripturi.
Deseori, când Satana nu reușește să provoace îndoiala, reușește să ne aducă la încumetare. Dacă ne poate face să ne așezăm în calea ispitei fără să fie nevoie, știe că biruința e a lui. Dumnezeu ne va apăra pe toți aceia care merg pe cărarea ascultării; dar, dacă te depărtezi de ea, ajungi pe terenul lui Satana. Acolo cădem cu siguranță. Mântuitorul ne-a dat porunca aceasta: Vegheați și rugați-vă ca să nu cădeți în ispită (Marcu 14,38). Meditația și rugăciunea ne vor feri de a ne arunca de bunăvoie în calea primejdiei și în felul acesta vom fi scăpați de multe înfrângeri.
Incerc sa intelegem incumetarea cum o putem avea . Încumetarea i-a făcut pe primii oameni să calce Legea Lui, crezând că iubirea Lui cea mare îi va scăpa de urmările păcatului lor. Vedeti incumetarea in cazul primilor oameni putem face orice rau vrem ca Dumnezeu ne salveaza va interveni El . In a doua ispita a Domnului Isus in pustie Satana la dus pe strasina templului sa-L duca la incumetare daca esti Fiul lui Dumnezeu dovedeste aruncate jos ca dumnezeu va poruncii ingerilor Lui sa te salveze , adica poti face orice ca Dumnezeu te salveaza .
Ispititorul gândea că se poate folosi de natura omenească a lui Hristos și căuta să-L ducă la îngâmfare. Cu toate că Satana poate ademeni pe cineva, el nu poate să-l constrângă la păcat. El I-a spus lui Isus: "Aruncă-Te jos", știind că el nu-L putea arunca, pentru că atunci Dumnezeu ar fi intervenit și L-ar fi salvat. Satana nu putea nici să-L oblige pe Isus să Se arunce. Dacă Hristos nu consimțea la ispită, nu putea fi biruit. Nici toată puterea pământului sau a infernului nu putea să-L forțeze să Se depărteze cât de puțin de voia Tatălui Său.
Ispititorul nu ne poate constrânge niciodată să păcătuim. El nu poate să ne stăpânească mintea decât dacă ea este predată puterii lui. Întâi trebuie să consimtă voința și credința trebuie să se desprindă de Hristos și numai după aceea poate Satana să-și exercite puterea asupra noastră. Dar orice dorință păcătoasă pe care o cultivăm îi dă lui un punct de sprijin. Orice punct în care noi nu ajungem la standardul pus de Dumnezeu este o poartă deschisă, pe care poate să intre vrăjmașul să ne ispitească și să ne distrugă. Și orice greșeală sau înfrângere din partea noastră îi dă diavolului prilej să-L învinuiască pe Hristos.
Aceasta postare are legatura cu cea de la subiectul iertarea si pacatul 13172 .
Chiar azi citeam , cum mantuitorul a biruit ispita: "cu Cuvantul".
"Caci este scris"
Aceasta este arma care va trebuiii sa o putem manuii in orice moment. Adica sa studiem cuvantul zilnic, pentru ca in momentul cand suntem incercati , chiar prin intrebari puse de prieteni ai nostri sa putem si noi raspunde: Da , numai ca Este scris asa si asa...
Traim intr-o lume care mai mult merge pe simtaminte, si pe pareri proprii a cea ce este bine si nu.
Invataturi straine , care noi va trebuii sa le invingem prin aceste vorbe :"este scris"
Credinta vine in urma auzirii Cuvantului lui Elohim
