Incepand de la porunca a V a, voi incerca sa preiau STAFETA de la Lavi, si sa-mi spun si eu parerea cu privire la acest subiect.
"CINSTESTE PE TATAL TAU SI PE MAMA TA!"
Aceasta porunca nu se discuta, ci se executa...iar aceast lucru se pune in practica si la parintii necredinciosi, stiu, este foarte greu, dar daca nu ne vom opri la principiile de credinta prin care putem respecta porunca Domnului, vom esua in implinirea ei, si vom calca Legea lui Dumnezeu.
Cred ca harul Domnului va fi cel care va implini neputintele noastre, in vederea iubirii parintilor care robiti de pacate, vicii si patimi ne-au lasat rani adanci, cicatricii care inca se vad, si resentimente, acestea din urma ne reinviie in minte suferintile si durerile fizice sau mentale...insa primul lucru indicat este sa venim in rugaciune ca Duhul sfant sa ne ajute in primul rand SA IERTAM.
Sa cinstim parintii nu inseamna intotdeauna, ai asculta, ci ai RESPECTA, respectul este unul dintre principiile de baza in implinirea poruncii, daca nu-i dau de baut sau o tigara, asta nu inseamna ca nu-mi respect parintii, eu trebuie in momente de liniste si pace sa-i explic parintelui care imi impune sa-l onorez cu aceste atentii ca sunt niste substante nocive pentru trupul lui, si nu sa-i dau cu CREDINTA mea, ci cu multa intelepciune sa-i strecor principiile lui Dumnezeu, din punct de vedere pamantesc...medical, sanatatea este pe primul loc, iar eu iubindu-mi parintii ii fac sa inteleaga asta.
Greseala cea mai mare este a celor care au venit la Hristos si nu inteleg ca mantuirea au primit-o in dar, fara nici un merit din partea lor, si ca acest dar il doresc si celor care sunt cum au fost si ei ODATA.Oamenii acestia isi atribuie o neprihanire personala, este ca si cum eI ar avea merite pentru starea si procesul prin care trec, nu Dumnezeu.Acesti oameni ajung sa vada in parintii nepocaiti toate pacatele, tot gunoiul, si incep sa-i dispretuiasca, sa-i desconsidere, acest lucru este o mare greseala, noi trebuie sa invatam ca pacatosenia mea, care a fost ca a parintelui meu necredincios, mi-a luat-o Hristos, si sa-mi doresc, ca si parintii necredinciosi sa aiba parte de aceasta indurare, chiar daca te-au lasat, si ai ramas orfan, tu, sa recunosti ca intr-un fel sau altul fiecare am fost robiti de pacat.
Aceste ganduri daca ne insotesc, putem ierta, putem iubi, putem sa fim rabdatori si sa ne respectam parintii necredinciosi, care merita sau nu cinstirea noastra.
Un lucru gresit este acela ca incercam sa ne corectam parintii, niciodata aceasta atitudine nu va aduce roade, putem sa gasim solutii sa-i facem sa constientizeze pacatele din viata lor, dar sa le spunem direct: Nu mai bea, nu mai fuma!Nu va duce la rezultate pozitive.
Un alt principiu pe care trebuie sa ne bazam cand trebuie sa ne cinstim parintii este principiul credintei, insa voi continua in alta postare...
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: "Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta!"
Moderator7 (detalii numai pentru membrii conectaţi)
23455. Postat la 28/04/2013 12:12 - 4388z11h27m
Acest subiect a fost mutatal in cadrul forumului "Biblia" deoarece nu avea nici o legatura cu forumul in cadrul caruia a fost deschis. Vă rog ca pe viitor să fiți mai atenți la activitatea dvs. pe forum. Deoarece numărul abaterilor de la regulament sunt in continua crestere vă rog atât pe dvs. cât și pe ceilalți utilizatori să recitiți regulamentul.
Pentru ca lucrurile să revină la normal și să ne învățăm să respectăm regulamentul ne vedem nevoiți să sancționăm cu ban nu doar abaterile grave ci și cele mai minore însă repetate.
FACETI-MA SA INTELEG, acest subiect l-am deschis unde mi s-a parut ca trebuie incadrat" PERSONAJE SI CARACTERE DIN BIBLIE", si acest lucru il considerati O ABATERE DE LA REGULAMENT?
Uneori se intampla sa nu il asezam unde trebuie incadrat, si greseala fara voie se SANCTIONEAZA?
AM SA RECITESC REGULAMENTUL!
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Multumesc sora Lucia stiu ca ai facut aceasta pentru mine.
Cred ca multe se vor descoperii ,daca fratii sunt dornici ( mai ales cei care au trecut prin copilarii triste).
Eu am avut parte si de intristare in copilaria mea,dar am avut puterea sa trec peste multe.
Si aceasta putere sta in dragoste,nu trebuie sa fi foarte citit ( in carti grele) trebuie sa te apropii de Cel ce-ti ieste un prieten mai bun decat un frate si in odaita ta sa-i spui Lui totul.
Parintii mei ,nu au avut inclinatia spre credinta mea,dar mama mi-a dat cuvantul ei ( necunoscand biblia) ca eu, am ales calea cea buna,in comparatie cu ceilanti doi frati ai mei.
Nu cred ,ca este ceva mai trist si amar ,decat sa-ti vezi parintii in scriu,chiar daca au fost buni ,chiar daca au fost dificili,chiar daca nu te-au inteles in totalitate.
Cred ca poate fi si vice versa,atunci cand parintii isi vad copii in sicriu,aceasta durere este ,fara cuvinte,fie pentru parinti credinciosi fie pentru necredinciosi.
Eu din copilarie imi doream foarte mult ca ai mei sa nu se certe, vroiam sa-i impac,dar eram dat-a la o parte.
Ii spuneam tatalui meu sa nu o loveasca pe mami,nu vroiam sa o vad ca sufera..desi copil,ma gandeam intodeauna la ce era mai rau.
Ei..acum, nu mai sunt,mi-au ramas doar fotografiile si glasurile lor in minte,chiar si mangaierile (au fost si mangaieri)..au fost si zile inorate si cu soare.
De cele cu soare imi amintesc cu placere..de celelante ,nu prea.
Dar amintirile raman,si exact cum scrii tu, sora mea draga ,asa este ,raman cicatrice.
Sper, ca nu m-am abatut de la regulament.
