Vin pastile!!!! , Sau Easter
De unde provine Easter ,si de unde provin simbolurile folosite de restul denominatiunilor cum ar fi ouale rosii, iepurasul ,etc
Daca Mintuitorul ar fi printre noi la ora actuala , ar celebra El Easter , sau Pasti ???
Raspundeti la salutul " Hristos a inviat "??? in dimineata Duminicii de pasti, sau putin va irita caci cunoastem caci pastile lor nu sunt biblice,
Oare ce raspuns le-ar da Mintuitorul daca ar fi in situatia noastra???
Urechiatul pe care il sarbatorim de Pasti vine, ca traditie, de la nemti. In perioada interbelica, romanii l-au vazut pe plicurile de vopsea de oua germana, apoi pe felicitari, si, cum ideea le-a placut, l-au adoptat. Cofetarii au lansat modele din ce in ce mai elegante de iepurasi din ciocolata sau zahar, pe care parintii i-au darui copiilor, inaugurand obiceiul de a face cadouri de Pasti, ca si de Craciun sau Mos Nicolae. Pentru crestini, animalul sacru este mielul, animal ce a fost daruit de catre pastori Pruncului la nasterea Sa, dar pentru ca germanii nu erau pastori de oi, ei au cautat un simbol al puritatii si nevinovatiei, care sa fie cunoscut la ei. Obiceiul a a33;prinsa33; in majoritatea tarilor crestine si astazi iepurasul este o adevarata vedeta a sarbatorilor pascale.
Preluat din explicatiile BO.
Oua rosii
Cu 2000 ani inainte de Cristos chinezii foloseau oua colorate. Cercetari etnografice descriu obiceiuri ale oualelor colorate in Ucraina (asemanatoare cu cele de la noi), Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia, Franta, Spania, Austria, Germania, Elvetia, Belgia, Olanda, Lituania, Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia, Egipt si Anglia (unde ouale colorate au fost inlocuite cu oua de ciocolata).
Dar de ce oua rosii de Pasti ? Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii de patimile lui Isus. Rastignirea si invierea reprezinta reinvierea naturii primavara si cu reluarea ciclurilor vietii. Oul, el insusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii si al vesniciei. Legenda spune ca atunci cand Isus a fost batut cu pietre, acestea atingandu-l s-au transformat in oua rosii. O alta traditie afirma ca Sf.Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au insangerat sub cruce. Alta legenda afirma ca dupa ce Isus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus: "Cand va invia cocosul pe care-l mancam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Isus". Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a inceput sa bata din aripi. In traditia populara romaneasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice in felurite situatii etc.
Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina afirma ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci cand aceste obiceiuri vor inceta, el va iesi in lume. Alta poveste a oualelor rosii: "Sase surori maritate au vrut sa ucida pe a saptea sora a lor, care facea ochi dulci celor sase cumnati ai sai. Pietrele insa cu care au cautat sa arunce intr-insa s-au colorat in diferite chipuri. Sora aceasta a ramas neucisa, dar in aceasta amintire poporul a inceput sa coloreze ouale in duminica Pastilor, cand s-a intamplat aceasta". Una dintre cele mai vechi marturii privind ouale colorate de la romani este a secretarului florentin al lui Constantin Brancoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a oualelor vopsite de la Curtea domnitorului muntean.
Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici:
Rosu = simbol al sangelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata.
Violet = stapanire de sine, rabdare, increderea in dreptate.
Mai demult, ouale erau vopsite in culori vegetale, astazi se folosesc mai mult cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise din generatie in generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, in functie de momentul cand erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul in care erau combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante. Extrem de diversificate si ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite la decorarea oualelor. In functie de regiunile tarii, exista procedee specifice pentru realizarea oualelor decorative. In unele parti sunt folosite oua fierte, in alte zone cele golite de continut. Oua decorative se mai fac cu vopselele relief (Vrancea, Putna Sucevei), impodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic (Bucovina).
Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinzand simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe (unelte de munca) si religioase. Astfel, numai in ornamentarea geometrica deosebim simboluri si semnificatii diferite .
Ouale de Paste - origini si traditii in culturile popoarelor
Credinciosii crestini, inclusiv cei romani, poarta o grija deosebita sarbatorilor pascale. Cozonac, oua, pasca si friptura de miel, asta spune traditia ca trebuie sa se gaseasca pe orice masa, de Paste. Oul, ca simbol al creatiunii, apare in traditia tuturor popoarelor crestine, dupa cum spune folcloristul Artur Gorovei in studiul "Ouale de Pasti", publicat in anul 1937.
Oua inchistrite
Inimosul folclorist, falticenean de origine, a fost primul european care a cercetat obiceiul incondeierii oualor la toate popoarele crestine. Prima clasificare a motivelor desenate pe oua a fost facuta in anul 1908 si cuprinde cinci serii de ornamente: regnul animal, seria motivelor vegetale, seria uneltelor, seria ornamentelor industriale si diverse. In zilele noastre, mai toata lumea, chiar si femeile de la tara, coloreaza ouale cu vopsele din comert. Pe vremuri, femeile nu stiau de chimicale, ci de boieli naturale, extrase din foile de ceapa rosie (pentru culoarea rosie), ceapa alba, flori de tei sau frunze de mesteacan (galben). Cu ajutorul viorelelor vopseau ouale in albastru, pentru verde se intrebuinta rachitica. Dupa Artur Gorovei, ouale de Paste sunt de patru feluri: monocrome, monocrome cu ornamente, policrome cu ornamente si oua cu ornamente in relief. Pentru ouale incondeiate sau inchistrite, denumire ce vine de la pensonul cu care se picteaza numit chisita, se aplica o adevarata tehnica in care se folosesc de regula boieli naturale si ceara de la albine.
Originea oualor inrosite
"Oul a sintetizat misterul Creatiunii; dintr-un ou trebuie sa se fi nascut Universul, Lumea, deci si omul. Oul cosmic trebuie presupus la baza credintei tututor popoarelor din lume", marturiseste Artur Gorovei in studiul de folclor. Egiptenii il adorau pe zeul Knef, a carui statuie purta un ou in gura. Persii credeau ca "Noaptea" a clocit oul din care au iesit soarele, luna si pamantul. Indienii, fenicienii si israelitii considerau oul ca principiu al creatiunii. Legendele brahmane vorbesc de oul de aur care dupa ce a plutit pe ape un an a dat nastere cerului, pamantului si vazduhului, insusi Brahma nascandu-se din ou. Filosofii greci si romani vorbeau despre crearea lumii "ab ovo". Galii si-au luat ca simbol cocosul, al carui germen este in ou. La romani, in Bucovina, exista credinta ca "soarele e dintr-un ou".
In Romania, cea mai veche mentiune despre obiceiul vopsirii oualor de Paste se regaseste in amintirile lui Antonio Maria del Chiaro, un calator florentin care a descris multe dintre obiceiurile romanilor. In Moldova, se aminteste despre ouale de Paste in cronica lui Gheorgache, al doilea logofat de la Iasi, in anul 1762.
Traditii de Paste
Se crede ca oul rosu este aparator impotriva diavolului si pazeste casa de farmece. Podgorenii, pentru a-si feri roadele de grindina, leaga primavara vita-de-vie cu salcie de la Florii sau ingroapa un ou rosu, in Vinerea Mare. Macedo-romanii pun in fereastra oua de la Pasti, iar in Bucovina se crede ca oul rosu este, alaturi de cruce, un simbol al biruintei impotriva Diavolului.
Peste tot in Romania, cei care participa la slujba Invierii se spala, in prima zi de Paste, cu apa proaspata in care s-a pus macar un ou rosu si cativa bani, odata din aur sau argint. Cu oua rosii se fac descantece pentru dureri de dinti, de urechi dau de gat. Manjilor li se leaga de gat un gavan de lingura folosita la inrosirea oualor, existand credinta ca astfel vor fi feriti de rele. Ouale rosii de pichire se intrebuinteaza ca leac pentru muscatura de sarpe si in farmece de dragoste. Stergarul cu care au fost sterse ouale abia inrosite se pastreaza un an pentru ca e bun la durerea de urechi.
La Paste, la romani exista obiceiul ciocnirii oualor. Se ciocnesc numai oua rosii dupa un anumit ceremonial, fara nici o abatere. Oul are trei parti: varful (care se numeste cap), partea opusa (dos) si fetele laterale (coaste). In prima zi de Paste se ciocneste numai cap cu cap, a doua zi se poate ciocni cap cu dos iar in zilele urmatoare dos cu dos. Ca regula generala, primul care ciocneste este cel mai varstnic barbat de la masa.
Ouale de Paste la alte popoare
In Bulgaria, oului de Paste i se spune "cerveno iaite" (ou rosu) si este impodobit cu linii paralele, cu puncte sau linii frante, rosii pe fond galben. Si in Ungaria s-a pastrat datina oualor incondeiate. Deosebirea intre modelele unguresti si cele romanesti consista nu numai in motivele de ornamentatie, ci mai ales in combinatiile de culori. Se folosesc motive neobisnuite in ornamentatie, cum ar fi: stoguri, fantani cu cumpana, calareti, inimi aprinse, pinten inconjurat de lauri. In Polonia sant si oua monocrome, fara desene sau cu desene, zgariate cu un corp ascutit. Pisanki sunt ouale infrumusetate cu figuri desenate cu ceara, inainte de a fi muiate in culoare. In Rusia, se spune ca mortii sunt vizitati in prima zi de Paste, cand se a33;ngroapa oua in morminte. Oua rosii se gasesc pretutindeni si in Grecia. Exista traditia ca in noaptea Invierii grecii sa le trimita nasilor atatea oua cati membri are familia, plus inca unul, ca sa se mareasca, sa sporeasca familia nasului. Obiceiul incondeierii oualor este raspandit si in Austria. Impodobite de catre fete, ouale sunt daruite baietilor cu care tinerelor danseaza la carnavaluri. In Germania, copiilor li se spune ca ouale de Paste colorate sunt aduse de iepuri si ascunse, ca sa le gaseasca ei. Si in Elvetia se spune ca ouale de Paste sunt aduse de iepuri, iar copiii pregatesc, din florile primaverii, cate un cuib unde ar urma sa fie lasate ouale. In Belgia era raspandita credinta ca, in Joia Mare, clopotele bbisericilor pleaca la Roma. A doua zi, clopotele se intorc si aduc oua de toate felurile, pe care le lasa prin gradini, pentru bucuria copiilor.
( Din Sfânta Evanghelie dupa Luca , cap . 22 vers . 19 u . p.)
Motto : Ieremia 48 : 10 p.p. Blestemat sa fie cel ce face cu nebagare de seama lucrarea Domnului , !
Aceasta sarbatoare , nu a fost data omenirii intregi la inceput.
Ea a fost introdusa , ca aducere aminte de faptul ca Domnul a scapat de la nimicire ( ucidere ) pe întâii nascuti din casele evreilor ( Exodul 12 : 27 ) de parte barbateasca (Exodul 13:12,13,15) si ia scos din robia Egiptului , cu mâna Lui cea atotputernica ( Exodul 13:14 ) . Era permis de El , ca si robul cumparat cu bani (Exodul 12:44 ) si strainul ( Exodul 12 :48 ) , care locuia la un evreu , sa manânce Pastele , dar numai dupa ce era taiat înprejur ( Exodul 12:44 , 48 ).
Am anticipat spunând ca aceasta sarbatoare, se numea PESAH(în româneste PASTE), dar traducerea mai corecta si completa a acestui cuvânt din cele doua limbi, ânseamna: A sari; a trece pe lânga el, deci nimicitorul din Exodul 12:23, a trecut pe lânga casele israelitilor care unse-se usorii usii si pragul de sus de la intrare, cu sângele mielului sacrificat, întrucât Dumnezeu personal, a vegheat ca acest lucru sa fie respectat de catre nimicitor.
Cartea Exodul (Iesirea) din V. T., cap. 12 poarta titlu: Asezarea Pastelor.
S-a instituit si s-a consumat pentru prima data acolo în Egipt, în tinutul Gosen , cetatea Ramses, în seara zilei de 14 Nisan, seara in care au murit toti întâii nascuti de parte barbateasca ( Exod 13:12,13,15) de la om si pâna la dobitoace (Exod 12:29) La miezul noptii (actualmente ora 24 sau 0 ), Domnul a lovit pe toti întâii nascuti din tara Egiptului , de la întâiul nascut al lui Faraon care sedea pe scaunul lui de domnie , pâna la întâiul nascut al celui închis în temnita si pâna la toti întâii nascuti ai dobitoacelor . ( vezi si cap. 11:4-7 ).
Aici în cap. 12 se vorbeste despre :
- Pastele Domnului, vers. 11, 21, 27 ;
- Sarbatoarea azimilor. Vers. 14- 20.
Dar cum putem afla noi cei ce traim în sec. 21 , care era momentul jertfirii Pastelui ( sacrificiul mielului Pascal ) în aceasta a -14 - a zi a lunii Nisan ?
O prima nevoie ar fi de a cunoaste calendarul ebraic actual , care are în componenta lui aceasta luna Nisan si care ne explica cu ce data din calendarul folosit de noi ( Iulian , modificat de cel Gregorian , deci de origine roman sau pagân) , corespunde.
De atunci si pâna acum, lucrurile s-au mai încurcat, întrucât în calendarul ebraic, zilei de 14 Nisan i se zice ziua pregatirii, ceia ce nu este corect, chiar si pe timpul Domnului Hristos, erau încurcate rau de tot, întrucât din Evanghelii vedem ca EL a mâncat Pastele cu ucenicii în seara dinaintea rastignirii ( vezi Marcu 14: 12,14,15; Luca 22:7-20, accentul pe vers.14 unde sta scris: când a sosit ceasul), iar restul evreilor cu preotii si fariseii l-au mâncau în dupa amiaza zilei de 14 Nisan ( vezi Ioan 18:28 Au adus pe Isus de la Caiafa în odaia de judecata: era dimineata. Ei n-au intrat în odaia de judecata, ca sa nu se spurce si sa poata mânca Pastele).
Se pune întrebarea : Cine a calcat porunca din Exod 13:10? Sa tii potunca aceasta, la vremea hotarâta, din an în an. Compara cu Luca 22:14 când a sosit ceasul. Cine fuse-se Cel ce dadu-se aceasta porunca?
Nu mi-am propus sa scriu un tratat teologic despre acest lucru, întrucât avem Sf. Scriptura la îndemâna fiecare, numai ca o utilizam diferit.
Pentru a afla care era vremea hotarâta, ceasul pentru jertfirea Pastelui, vom încerca sa ne amintim, folosindu-ne de Scripturi, cum a fost masurat timpul, la creatiune, de Dumnezeu.
În cartea Geneza cap.1, se vorbeste ca: a fost o seara( noapte) si o dimineata(partea luminoasa), aceasta a fost ziua întâia, a doua, a treia, a patra, a cincea, a sasea; versetele 5, 8, 13, 19, 23, 31.
Deci rezulta ca ziua de 24 ore începea cu seara, urmata de dimineata si nu asa cum este acum, de la ora 24(0) la 24 (0), adica de la miez de noapte, la miez de noapte si nici cum era pe timpul Domnului Hristos, când oamenii tineau evidenta zilelor de la rasaritul soarelui, la rasaritul urmator, dupa calendarul roman, care la rândul lor îl preluase de la egipteni si greci, care utilizau un calendar solar si care purta numele unui zeu pagan , numit Ianus . ( Ianu-arie).
De aceia în Evanghelii se vorbeste de ceasul al 3-lea, al 6-lea, al 9-lea, al 11-lea. Vezi Matei 27:46, 50; Marcu 15:25, 33, 37; Luca 23:44; Faptele apostolilor 10:3, 9, 30; 3:1; Matei 20: 3, 5, 6, 9.
În concluzie, conform relatarilor Bibliei, seara începea imediat dupa ce se consuma ziua de 13 Nisan si care era ziua de pregatire a Pastelui si soarele asfintea(dupa vorbirea noasrta contemporana), acela fiind si momentul începerii zilei de 14 Nisan.
De ce era nevoie de o zi a pregatirii pastelui?
Asa cum crestinii ortodocsi rigurosi si spala toate vasele pentru a putea fi utilizate în timpul postului, evreii trebuiau sa respecte prescriptia din Exod 12:15 care spune: Timp de sapte zile, ve-ti manca azimi. Din cea dintâi zi veti scoate aluatul din casele voastre:caci orcine va mânca pâine dospita, din ziua întâia(14 Nisan) pâna în ziua a saptea(20 Nisan), va fi nimicit din Israel. Nu era un lucru de neglijat. Evreii institui-se un fel de inchizitie, care și ucideau prin lapidare pe cei care nu respectau aceasta cerinta, ne realizând de fapt ca era vorba de pierderea mântuirii, asa cum este cazul în N. T. pentru cei ce nu manânca trupul si nu beau sângele lui Isus Hristos.( De la aceasta atitudine si pâna la uciderea celor ce pacatuiau, nu a fost un pas prea mare de facut, fara sa se mai tina seama de porunca initiala, aceia de a nu ucide, acest tratament aplicându-l pe parcursul întregii perioade a V.T. chiar si astazi în razboaiele lor cu arabii, uitând de ceia ce a spus Dumnezeu si anume ca: sufletul care pacatuieste, acela va muri si hotarât ve-ti muri spus lui Adam în Eden, iar ulterior, acesta credinta ca Dumnezeu ucide, a fost preluata si de crestinism, la fel ca barbarii, pentru care viata unui om era fara valoare.)Pe de alta parte, pe râul Eufrat, aparuse statul lui Hamurabi(anticul Sumer) în care se introduse-se acel faimos cod de legi, care se numea Codul lui Hamurabi si care continea deasemeni faimoasa Lege a talionului si care prevedea dinte pentru dinte, ochi pentru ochi, viata pentru viata . Dar acest lucru va face obiectul altui studiu.
Acest lucru îl întareste si guvernatorul Nemia cu ocazia masurilor intreprinse de el pentru Sfintirea Sabatului. ( Nemia capitolul 13:15-22, explicatia gasindu-se în versetul 19 unde spune: ... de îndata ce le va ajunge umbra....
La fel de edificatoare este si explicatia din Leviticul 23:32 unde se precizeaza ca ziua ispasirii din luna a-7-a, dupa calendarul ebraic, care era în ziua a-10-a, începea din seara zilei a-9-a, pâna în seara urmatoare. (Numai ca aici, traducatorul foloseste vorbirea contemporana, întrucat Cornilescu si ceilalti traducatori, considerau seara zilei dupa partea luminoasa, ca si noi). Biblia tiparita de B.O.R. spune: Aceasta este pentru voi zi de odihna; sa postiti din seara zilei a-9-a a lunii; din acea seara pâna în seara zilei a-10-a sa praznuiti odihna voastra
Asa cum am aratat, platim un tribut scump, chiar si pentru vorbele rostite. Caci din cuvintele tale vei fi scos fara vina si din cuvintele tale vei fi osândit. ( vezi Matei , capitolul 12:37 ).
Sa-l pastrati pâna în ziua a-14-a a lunii acesteia si toata adunarea lui Israel sa-l junghie seara (Exodul 12:6; Deuteronomul 16:6...la apusul soarelui..., deci se întelege clar ca nu la apusul soarelui de dupa partea luminoasa a zilei de 14 Nisan,întrucat atunci se sfarsea aceasta zi si începea ziua de 15 Nisan.
De aceia Domnul Isus a mâncat Pastele cu ucenicii înaintea poporului, pentru ca El este Cel ce rânduise aceasta sarbatoare si El stia cel mai bine cand a rânduit-o si care este( ceasul ),timpul hotarât.( Vezi 1 Corinteni 10 :3,4; Faptele apostolil 7:30-38<cine>? Deasemeni vezi si Exodul 3:2-10; Judecatori 2:1-3.Nu asa cum motiveaza unii, din comoditate pentru studiu si anume ca momentul jertfirii mielului pascal, trebuia sa corespunda cu moartea pe cruce a Domnului Isus.
EL a murit la ceasul al 9 lea(ora 15), vezi în Evanghelii la capitolele care vorbesc despre moartea LUI. El a suferit în chinuri groaznice pe cruce, de la ceasul al-3-lea (ora 9), care corespunde cu arderea de tot zilnica de dimineata si pâna la ceasul al -9-lea, care corespunde cu arderea de tot zilnica de dupa amiaza sau seara, care era compusa din câte un miel de un an de parte barbateasca fara nici o meteahna în fiecare zi, momente pe care N.T. le numeste ca fiind ceasul rugaciunii(vezi Faptele apostolilor capitolul 3:1 si 10:30).
Ca iudeii nu au intrat în sala de judecata a lui Pilat, ca sa nu se spurce si sa poata mânca Pastele, este adevarat, asa scrie în Evanghelie(Ioan 18:28),dar nu înseamna ca ei aveau dreptate si ca mâncau Pastele la vremea hotarâta si Domnul Isus ar fi calcat porunca data chiar de El, atunci cand a instituit aceasta sarbatoare.
Biblia consemneaza ca El a înplinit legea si prorocii, chiar si în acest caz(Matei 5:17-19) caci daca ar fi facut altfel (referitor la faptul ca ar fi devansat consumul mielului pascal în acel an), ar fi fost sub incidenta versetului 19 din Matei 5 si ar fi savârsit un pacat, întrucat pacatul este faradelege(calcarea legii; vezi 1 Ioan 3:4; 5:17.) Pentru Domnul Isus, ziua de 14 Nisan începuse la asfintitul soarelui de dupa partea luminoasa a zilei de 13 Nisan, iar pentru evrei, care acceptasera toate obiceiurile grecilor, romanilor si altora cu care intrasera în contacte asa zis culturale, ziua de 14 Nisan începuse dimineata la rasaritul soarelui, dupa ce trecuse noaptea acestei zile si Domnul Isus mâncase Pastele cu ucenicii. Deci era la mijloc seara de 14 Nisan care se perduse ( mai bine zis i se schibase locul) asa cum si noi astazi însine zicem dupa obiceiul cultural mostenit din cultura lumii : vineri seara, sâmbata seara, etc., cand de fapt modul acesta de a întelege este comlet eronat din punct de vedere Biblic si stim ca la asfintitul soarelui, de fapt s-a terminat ziua respectiva si începe cealalta zi.( am adoptat si acceptat cu prea mare usurinta schimbarea din Daniel 7:25 în aceasta privinta).
Repet, pentru a se imprima bine si din nou în mintea oricui citeste acest material, care este conform raportului Biblic, ca seara zilei este înaintea partii luminoase a acesteia si nicidecum invers. Insist asupra acestui lucru, întrucât este de maxima importanta în practica religioasa, care astazi nu mai este respectata aproape de nici o confesiune religioasa, ci doar foarte rar de catre niste ciudati izolati, dar care fac alte greseli la fel de colosale, care la o confruntare cu un asa sta scris nu rezista.
O alta precizare necesara pe care o repet, este aceia ca mielul pascal se junghia la apusul soarelui si nu la ora 15, când a murit Domnul Isus. La ora 15 era ceasul rugaciunii, cand se aducea ca jertfa, arderea de tot a mielului de seara, care era o alta parte a serviciului ritualic al sacrificiilor, care facea parte din jertfa necurmata ( vezi Exodul 29:38-42) si facea parte din jertfele aduse ca ardere de tot, ardere de tot care si ea simboliza ceva deosebit, ce nici pâna astazi pretinsii crestini nu au înteles.
Ca arderea de tot necurmata facea parte integranta din rugaciune, o putem întelege din 1 Samuel 13:12... si eu nu m-am rugat Domnului....
Contextul îl puteti analiza fiecare în parte, individual sau în grup.
Chiar daca a procedat incorect si prin aceasta a pacatuit(deci a calcat legea, porunca, a savârsit un pacat),prin aducerea arderii de tot de catre el care nu avea acest drept, dar ne lamureste ca acel moment era numit ceasul rugaciunii, eu nu ma-m rugat Domnului, motiveaza el fata de Samuel. Nu se specifica ce jertfa aduse-se Saul: de seara, sau de dimineata? Dar lupta începea întotdeauna dimineata din punct de vedere militar, nu în zaduful zilei, sau dupa amiaza.
Acest lucru îl putem întelege si din cele relatate în 1 Samuel 17:12-58 sub titlu: David si Goliat.
Uriasul iesea în fata dimineata si seara si batjocorea pe Israel. De ce? Eu înteleg si cred ca armata lui
Israel participa la rugaciunea de dimineata si de seara, pe care o oficiau preotii si se dispuneau în linie de bataie ca o masura de prevedere, de a nu fi atacati prin surprindere de filistieni. Si atunci acel urias îi batjocorea chiar în acele momente de rugaciune, timp de 40 de zile. (1 Samuel 17:16) Nu numai pe ei, dar si pe IHWH.
Amintiti-va de atitudinea similara a lui Sanherib.(vezi 2 Imparati 18:22-36; 2 Cronici 32;Isaia 36.)
De ce 40 de zile? Pe cine reprezenta Goliat?Cine era papusarul din spatele acestei scene? Ce vrea sa însemne cererea lui dati-mi un om? Toate aceste întrebari, fac parte dintr-un alt studiu la fel de interesant, care m-a fascinat studiindu-l. Dar poate voi nu sunteti preocupati decât de lapte, pentru ca nu sunteti înca întercati. Deabia dupa aceea ve-ti putea folosi în alimentatie si hrana spirituala tare.
Despre jertfa necurmata de seara N.T. ne ajuta sa identificam ora ca fiind ora 15(ceasul al -9-lea).
Faptele Apostolilor 3:1 Petru si Ioan se suiau la Templu, la ceasul rugaciunii: era ceasul al-9-lea.(ora 15). La ceasul rugacinii (jertfei necurmate)de seara a murit Domnul Hristos (vezi bibliografia indicata din Evanghelii; Faptele Apostolilor 10:3,30) Luca 18:1... sa se roage necurmat si sa nu se lase Isus ne învata ca rugaciunea trebuie facuta obligatoriu, la ceasul rugaciunii. Vezi undeva în crestinism facându-se asa ceva?
Ora jertfei necurmate de dimineata, tot N. T. ne ajuta sa o identificam: Faptele Apostolilor capitolul 2:15 si Marcu 15:25. Deci iata ceasul rugaciunii,(jertfa necurmata) de dimineata.
Ce se mai întâmpla astazi? Vedem cu totii.
Nici Daniel nu a renuntat la acest obicei: si era numit om preaiubit
Matei 27:46, 50; Marcu 15:33, 34, 37; Luca 23:44, confirma faptul ca Isus a murit la ceasul rugaciunii, care coincidea cu jertfa necurmata, a arderii de tot de seara. Deci la orele 15, aceasta jertfa se aducea zilnic si nicidecum Mielul Pascal.
In dreptul acestei jertfe necurmate de seara, Numeri 28:3-8 foloseste explicatia, ca avea loc între cele doua seri. Mielul Pascal era jertfit la apusul soarelui( Deuteronom 16:6) Arderea de tot necurmata, se aducea la orele 15( ceasul al-9-lea) din zi sau ceasul rugaciunii. Dar din nou Cornilescu si alti traducatori, a pus în dreptul Mielului Pascal, ca se sacrifica între cele doua seri. Din lipsa de studiu, consacrare sau comoditate? Sau toate la un loc, sau pentru ca asa mostenise si el aceasta învatatura!
Pastele se consuma tot, iar ce ramânea se ardea a doua zi dimineata. Arderea de tot, era arsa complet pe altarul arderilor de tot. Dar traducatorii au complicat totul. Urmariti 1Cronici 16:40; 2 Cronici 2:4; 13:11; 31:3; Ezra 3:3.
VA URMA :
Crezi că nu s-a înțeles din ce ai postat până acum la celelalte mesaje ceea ce susții de ai mai scris încă odată toate învățăturile astea stricate și împotriva Adevărului bibliei ? Născocești teorii din jumătăți de versete, scoase din context sau scrise în pasajul biblic respectiv în altă ordine de idei iar apoi, acolo unde încerci să faci legătura între ele și bineânțeles că nu poți altfel decât jonglând cu cuvintele, arunci vina pe traducător ( de cele mai multe ori pe D. Cornilescu) fără să citezi măcar alte surse care să-ți dea dreptate, ci scoți explicații "din burtă"... Dragul meu frate... fi te rog mai exact în argumentare când faci câte o asemenea expunere că prin același sistem de expuneri, ateii își demonstrează că nu există nici un fel de dumnezeire de exemplu... Dacă o teorie nu are legătură cu restul bibliei, - prietenește îți spun- te rog nu te mai osteni să o expui că numai te faci de râs !
și îți dau un mic exemplu: Dacă pe timpul Domnului Isus, Legea lui Dumnezeu nu ar fi fost înțeleasă bine, Domnul Isus le-ar fi spus cu siguranță ucenicilor și noi am fi avut azi o dovadă scrisă că El a venit să corecteze ceea ce israeliții țineau greșit !.. Dar dimpotrivă, El a făcut următoarea afirmație, și ține cont că sunt cuvintele Mântuitorului, nu ale mele scoase "din burtă" cum faci tu:
Citat:
VDC Matei 5:17 "Să nu credeți că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.
Din acest citat reiese că data sărbătoriri Paștelor era sigur corect ținută pe acele timpuri !
Apoi, deasemenea greșești când spui că Mesia și cu ucenicii Lui au mâncat înainte de patimile Sale un miel pascal al vechiului legământ tot din cauză că nu ții cont de Cuvânt: Spuneam mai sus că Domnul Isus a venit să împlinească Legea, poftim citat din Lege:
Citat:
VDC Deuteronom 16:5 Nu vei putea să jertfești Paștele în vreunul din locurile pe care și le dă Domnul, Dumnezeul tău, ca locuință;
6 ci în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-ți așeze Numele în el, acolo să jertfești Paștele, seara, la apusul soarelui, pe vremea iea33;irii tale din Egipt.
Cum îți permiți să spui că Domnul Isus a mâncat miel pascal când conform legii Paștele se jertfea numai la Templu și de către preoți și leviți, nu de oameni simpli , în seara în care El a făcut lucrarea noului legământ? Când chiar și tu ai recunoscut că la Templu încă nu se jertfeau Paștele, ele urmând să fie jertfite la sfârșitul zilei de 14 Nisan (așa cum este și biblic dealtfel ;-) ) ! Domnul Isus nu avea voie să jertfească Paștele acasă pentru că El împlinea Legea, nu ca și noi..care luăm doar ce ne place din ea...
Ceea ce am scris aici, e mai mult pentru străini care vizitează acest forum, și poate vor crede că noi cei de pe forum avem asemenea erezii la bază ca și cele scrise mai sus... că se vede că tu oricum nu vrei să citești biblia numai cum îți place... Măcar încetează să scrii aceleași lucruri de mai multe ori că nu are nici un rost. Greșeala tot greșeală rămâne indiferent sub ce formă o scrii.
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Să mă ajuți și să înțeleg din "Scripturi " următoarele pasaje :
Evanghelia după Matei , capitolul 26 , versetele 17 - 29 ;
Evanghelia după Marcu , capitolul 14 , versetele 12 - 25 ;
Evanghelia după Luca , capitolul 22 , versetele 7 - 20 .
Ești un frate pe cinste , cult , doct , studiat , îngâmfat cât nu se poate de mult și știi să citești și singur , așa că în Biblia mea scrie că a mâncat "Paștele" , ceia ce pentru idiotul de mine înseamnă "Mielul de Pesah " .
îmi vii cu argumente din cele mai ieftine , cum că numai leviții aveau voie să jertfeasca33; Paa33;tele a33;i uia33;i ca33; Cel a33;n cauza33; era deja uns ca adeva33;rat Mare Preot a33;i deja ra33;nduia o noua33; preoa33;ie , chiar a33;n timpul viea33;ii lui pa33;ma33;ntea33;ti . Apropos : a33;tii cumva ca33;nd a fost uns Sfa33;ntul sfina33;ilor din Daniel 9 : 24 a33;i 25 ?
Aa33;a ca33; mai lasa33;-ma33; cu idioa33;eniile tale , cum ca33; Yaha33;uah nu ar fi ma33;ncat la acea "Cina33;" mielul de Pea33;ah , fiindca33; nu ai nici un suport biblic , auzi , niciunul . a33;i ca supliment studiaza33; din Yezechiel de la capitolul 40 a33;nainte vedeniile despre noul Yerusalem , iar la capitolul 45 cu versetul 21 , casca33; ochii mari , dar foarte mari . De aici rezulta33; clar ca33; cele 7 zile ca33;nd se ma33;nca azimi a33;ncepea cu ziua a 14 - a a33;i nu cu a 15 - a . Deocamdata33; a33;a33;i ajunge pa33;na33; la Paa33;te , ca sa33; poa33;i lua "Cina " cu cercetare .
Cum a33;a33;i permia33;i tu sa33; afirmi ca33; Ma33;ntuitorul lumii a33;i apostolii erau oameni simpli ?
Sper sa33; nu se supere iar sora administrator , iar daca33; o face , o rog cu respect sa33; citeasca33; cu atena33;ie a33;i mesajul ta33;u .
Despre tema asta a desfa33;ura33;rii ultimelor evenimente descrise a33;n cele 4 evanghelii e a33;tiut din moa33;i stra33;moa33;i ca33; exista33; diferena33;a33; a33;n a a33;na33;elege lucrurile a33;ntre ce scrie Ioan, a33;i ce spun celelalte 3 evanghelii... Nu stau acum sa33; fac leca33;ii de exegeza33; (mai ales cu tine! ) ca33; se vede ca33; nu am cu cine, pt ca33; pe tine nu te intereseaza33; deloc ce scriu ala33;ii, important e sa33;-a33;i publici ideile, ca sa33; aiba33; lumea de ce ra33;de... treaba ta. Ideea este ca33; dupa33; ce au fost scrise evangheliile dupa33; Matei, Marcu a33;i Luca, a33;i apoi copiate, a33;i iar transcrise, si tot asa...la vreo 30-40 de ani diferena33;a33; a scris a33;i Ioan , evanghelia ce-i poarta33; numele. Motivul pentru care a scris Ioan aceasta33; evanghelie este tocmai datorita33; ereziilor care au apa33;rut a33;nca33; de pe vremea viea33;ii lui. Anumite informaa33;ii despre ceea ce scriu eu aici poa33;i ga33;si chiar a33;i a33;n comentariul cu privire la fiecare carte a bibliei din orice biblie cu explicaa33;ii. Marea grea33;eala33; la tine am observat ca33; tu interpretezi Legea lui Dumnezeu a33;i proorociile prin ceea ce citea33;ti a33;n Noul Testament a33;n loc sa33; faci invers.
Citat:
VDC Romani 2:19 a33;tu, care te ma33;gulea33;ti ca33; ea33;ti ca33;la33;uza orbilor, lumina celor ce Sunt a33;n a33;ntuneric,
20 a33;pova33;a33;uitorul celor fa33;ra33; minte, a33;nva33;a33;a33;torul celor nea33;tiutori, pentru ca33; a33;n Lege ai dreptarul cunoa33;tina33;ei depline a33;i al adeva33;rului
Daca33; e sa33; caut argumente a33;n Scripturi cu privire la lucrarea pe care a fa33;cut-o Ma33;ntuitorul a33;n noaptea dinaintea patimilor Sale, am cel pua33;in doua33; motive sa33; nu ma33; pot baza pe textele din aceste trei Evanghelii enumerate de tine:
1. a33;n toate 3 textele scrie cam aa33;a: "a33;n ziua dinta33;i a Praznicului Azimilor, ca33;nd trebuiau jertfite Paa33;tele..." Cu pa33;rere de ra33;u, dar la mine a33;n biblie scrie ca33; Paa33;tele trebuiesc jertfite a33;n 14 Nisan iar ziua a33;nta33;i a praznicului Azimilor este a33;n 15 Nisan :
Citat:
Levitic 23:5 a33;a33;n luna a33;nta33;ia, a33;n a patrusprezecea zi a lunii, a33;ntre cele doua33; seri, vor fi Paa33;tele Domnului.
6 a33;a33;i a33;n a cinsprezecea zi a lunii acesteia, va fi sa33;rba33;toarea azimilor a33;n cinstea Domnului; a33;apte zile sa33; ma33;ncaa33;i azimi.
7 a33;a33;n ziua a33;nta33;ia, sa33; avea33;i o adunare Sfa33;nta33;: atunci sa33; nu facea33;i nici o lucrare de sluga33;.
Deci praznicul Azimilor a33;ncepe a33;n 15 Nisan iar prima zi este o zi de sa33;rba33;toare cu adunare sfa33;nta33;, a33;n care nu se ta33;rau oameni la judecata33;, a33;i nu aveau ce ca33;uta israelia33;ii, a33;i mai ales preoa33;ii pe dealul Ca33;pa33;a33;a33;nii
2. Tocmai am mai recitit textul din Luca
Citat:
VDC Luca 22:15 a33;El le-a zis: rAm dorit mult sa33; ma33;na33;nc Paa33;tele acestea cu voi a33;nainte de patima Mea;
16 a33;ca33;ci va33; spun, ca33; de acum a33;ncolo, nu le voi mai ma33;nca, pa33;na33; la a33;mplinirea lor a33;n a33;mpa33;ra33;a33;ia lui Dumnezeu.r1;
17 a33;a33;i a luat un pahar, a mula33;umit lui Dumnezeu a33;i a zis: rLuaa33;i paharul acesta, a33;i a33;mpa33;ra33;ia33;i-l a33;ntre voi;
18 a33;pentru ca33; va33; spun ca33; nu voi mai bea de acum a33;ncolo din rodul via33;ei, pa33;na33; ca33;nd va veni a33;mpa33;ra33;a33;ia lui Dumnezeu.r1;
19 a33;Apoi a luat pa33;ine; a33;i, dupa33; ce a mula33;umit lui Dumnezeu, a fra33;nt-o, a33;i le-a dat-o zica33;nd: rAcesta este trupul Meu, care se da33; pentru voi; sa33; facea33;i lucrul acesta spre pomenirea Mea.r1;
20 a33;Tot astfel, dupa33; ce au ma33;ncat, a luat paharul, a33;i li l-a dat, zica33;nd: rAcest pahar este lega33;ma33;ntul cel nou, fa33;cut a33;n sa33;ngele Meu, care se varsa33; pentru voi.r1;
a33;i daca33; vei citi cu atena33;ie, aici, aca33;iunea e prezentata33; a33;i mai defectuos...a33;n sensul ca33; Domnul Isus ar lua de doua33; ori Paharul ca sa33; faca33; lucrarea pe ca33;nd eu nu cred ca33; l-a luat numai odata33; ;-)
Textul Noului Testament a fost mult mai modificat a33;i schimbat deca33;t al Vechiului Testament, sper ca33; ea33;ti deacord cu mine ma33;car a33;n direca33;ia asta...Astfel, textele din Noul Testament, care nu corespund cu Legea Domnului imi ridica33; semne de a33;ntrebare, daca33; au fost la33;sate la forma originla33; sau au fost modificate... Se pare ca33; la tema asta doar Ioan spune ceea ce corespunde a33;i Legii:
Citat:
VDC Ioan 13:1 a33;a33;nainte de praznicul Paa33;telor, Isus, ca Cel care a33;tia ca33; I-a sosit ceasul sa33; plece din lumea aceasta la Tata33;l a33;i fiindca33; a33;i iubea pe ai Sa33;i, care erau a33;n lume, i-a iubit pa33;na33; la capa33;t.
2 a33;a33;n timpul cinei , dupa33; ce diavolul pusese a33;n inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, ga33;ndul sa33;-L va33;nda33;,
3 a33;Isus, fiindca33; a33;tia ca33; Tata33;l a33;i da33;duse toate lucrurile a33;n ma33;ni, ca33; de la Dumnezeu a venit a33;i la Dumnezeu Se duce,
4 a33;S-a sculat de la masa33;, S-a desbra33;cat de hainele Lui, a luat un a33;tergar, a33;i S-a a33;ncins cu el.
...a33;i apoi a fa33;cut lucrarea Noului Lega33;ma33;nt. Deci avem pa33;na33; acum 2 dovezi:
1- "a33;nainte de praznicul Paa33;telor"- clar ca buna33;ziua ca33; Paa33;tele a33;nca33; nu venise
2- "a33;n timpul cinei" -daca33; era masa de Paa33;te scria "a33;n timpul Paa33;telor" sau "a33;n timp ce ma33;ncau Paa33;tele" ;-)
Al 3-lea argument : Domnul Isus fa33;cuse deja simbolul lucra33;rii Noului Lega33;ma33;nt cu o seara33; a33;nainte a33;i a33;n timp ce era dus a33;naintea lui Pilat ca sa33; fie judecat ga33;sim urma33;toarea dovada33; ca33; Paa33;tele a33;nca33; nu fusese a33;njunghiat:
Citat:
VDC Ioan 18:28 a33;Au adus pe Isus de la Caiafa a33;n odaia de judecata33;: era dimineaa33;a. Ei n-au intrat a33;n odaia de judecata33;, ca sa33; nu se spurce a33;i sa33; poata33; ma33;nca Paa33;tele.
Iedidia a scris:
Cum a33;a33;i permia33;i tu sa33; afirmi ca33; Ma33;ntuitorul lumii a33;i apostolii erau oameni simpli ?
Acum urmeaza33; a 4-a dovada33; pe care n-ai a33;na33;eles-o din cauza ca33; nu ea33;ti atent la ceea ce citea33;ti, pentru ca33; citea33;ti printre ra33;nduri a33;i alegi doar ce-a33;i convine... (Cum sa33; a33;na33;elegi corect Scripturile care trebuie a33;na33;elese duhovnicea33;te daca33; nici ma33;car ce am scris eu simplu a33;i omenea33;te nu pricepi??? )
Am spus ca33; Paa33;tele Vechiului Lega33;ma33;nt conform Legii nu puteau fi jertfite numai la data hota33;ra33;ta33; de Dumnezeu, a33;n locul hota33;ra33;t de Dumnezeu a33;i de ca33;tre levia33;ii a33;i preoa33;ii una33;i a33;n aceasta33; slujba33; ! Deci ca33;nd am afirmat ca33; Domnul Isus a33;i ucenicii erau oameni simpli a33;i nu aveau voie sa33; jertfeasca33; Paa33;tele, nu m-am referit ca33; ei nu erau nia33;te oameni deosebia33;i, alea33;i de Dumnezeu pentru lucrarea Lui, ci la faptul ca33; din punct de vedere social, nici unul dintre ei nu era uns ca preot a33;n preoa33;ia lui Aaron ca sa33; poata33; a33;ndeplini o astfel de slujba33;. Da a33;i eu cred ca33; Domnul Isus ocupa33; funca33;ia de Mare Preot, dar nu din ra33;nduiala lui Aaron scumpule ! El la templu nu a sacrificat nici un animal ca fiind preot sau mai ales Mare Preot ! Noua preoa33;ie , a33;n care Yeshua Mashia a fost uns nu avea nimic a face cu jertfele de animale! Scuza33;-ma33;, dar te ra33;ta33;cea33;ti ziua a33;n amiaza mare ...
Iedidia a scris:
iar la capitolul 45 cu versetul 21 , casca33; ochii mari , dar foarte mari . De aici rezulta33; clar ca33; cele 7 zile ca33;nd se ma33;nca azimi a33;ncepea cu ziua a 14 - a a33;i nu cu a 15 - a . Deocamdata33; a33;a33;i ajunge pa33;na33; la Paa33;te , ca sa33; poa33;i lua "Cina " cu cercetare .
DOAMNE IARTa33;-L Ca33; NU a33;TIE CE ZICE !!!!!
Hai sa33; citim a33;i acest text a33;mpreuna33; dragi forumia33;ti:
Citat:
VDC Ezechiel 45:21 a33;a33;n ziua a patrusprezecea a lunii a33;nta33;i, vea33;i pra33;znui Paa33;tele. Sa33;rba33;toarea va a33;ine a33;apte zile, a33;n care timp se vor ma33;nca azimi.
22 a33;Domnitorul va aduce a33;n ziua aceea, pentru el a33;i pentru tot poporul a33;a33;rii, un via33;el ca jertfa33; de ispa33;ire.
23 a33;a33;n timpul celor a33;apte zile ale sa33;rba33;torii, va aduce ca ardere de tot Domnului, a33;apte via33;ei a33;i a33;apte berbeci fa33;ra33; cusur, a33;n fiecare din cele a33;apte zile, a33;i un a33;ap ca jerfa33; de ispa33;ire a33;n fiecare zi.
Bravoooo ! a33;nca33; o dovada33; clara33; ca33; Paa33;tele se a33;in la sfa33;ra33;itul zilei a 14-a a lunii Nisan a33;i nu la a33;nceputul ei cum zici tu! Pentru ca33; daca33; te iei doar dupa33; acest text poa33;i face grea33;eli teribile, ca33; aici nu scrie ca33;nd trebuie jertfite Paa33;tele: dimineaa33;a, la amiaza33; sau seara;Aici nu e deca33;t o scurta33; descriere a33;i scrie doar ca33; a33;n 14 intra33; Paa33;tele a33;i ca33; a33;in 7 zile...bun, acum mergem la urma33;torul text care zice cam aceleaa33;i lucruri, dar e un pic mai concret:
Citat:
VDC Exod 12:18 a33;a33;n luna a33;nta33;i, din a patrusprezecea zi a lunii, seara, sa33; ma33;ncaa33;i azimi, pa33;na33; a33;n seara zilei a doua33;zeci a33;i una a lunii.
19 a33;Timp de a33;apte zile, sa33; nu se ga33;seasca33; aluat a33;n casele voastre; ca33;ci oricine va ma33;nca pa33;ine dospita33;, va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie stra33;in, fie ba33;tinaa33;.
Deci se arata33; clar ca33; mai a33;nta33;i are curs ziua a 14-a ca apoi seara sa33; a33;nceapa33; lucrarea Paa33;telor a33;i sa33;rba33;toarea azimilor care rea33;ine, a33;INE a33;APTE ZILE !!! a33;i se gata33; a33;n ziua a 21-a seara, dupa33; ce a trecut ziua, ca33; altfel cifra 21 nu ar avea rost sa33; fie pomenita33;. Acum numa33;ra33;m 7 zile a33;napoi din 21 a33;i vedem ca33;nd se sa33;rba33;toresc paa33;tele: la a33;nceputul lui 14 sau la sfa33;ra33;it ?? :21, 20, 19, 18, 17, 16, 15 ! Hopa!, a33;nseamna33; ca33; dupa33; ce a trecut ziua a 14-a a33;i dupa33; ce a asfina33;it soarele a a33;nceput praznicul azimilor ! a33;a33;i mai dau un verset, la fel de bine cunoscut cu care a33;i a33;nchei, ca33; daca33; nu vrei sa33; pricepi, oricum nu vei pricepe, chiar daca33;-a33;i voi cita toata33; biblia!...
Citat:
BOR Levitic 23:5 a33;a33;n luna a33;nta33;i, a33;n ziua a paisprezecea a lunii, ca33;tre seara33;, sunt Paa33;tile Domnului.
6 a33;Iar a33;n ziua a cincisprezecea a aceleiaa33;i luni este sa33;rba33;toarea azimei Domnului: a33;apte zile sa33; ma33;ncaa33;i azime.
Normal ca33; daca33; numeri din 15 pa33;na33; a33;n 21 sunt exact 7 zile de ma33;ncat azimi, aa33;a cum scrie a33;i a33;n Exod 12:18. Fi binecuva33;ntat cu putere de a a33;na33;elege lucrurile aa33;a cum sunt, ca33; de a33;nva33;a33;at avem a33;nca33;, cu toa33;ii...
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Daca33; a33;ie a33;i altora , va descoperit Ziditorul ca33; cele trei evanghelii nu prea au credibilitate , fie dupa33; voia a33;i a33;na33;elegerea fieca33;ruia . Atunci , pe buna33; dreptate se spune ca33; adeva33;ratele Scripturi sunt a33;inute la secret la Vatican a33;i pe cele actuale nu putem sa33; ne baza33;m .
CONTINUARE LA MESAJUL CU TITLUL : "SPRE POMENIREA MEA
Ca33;nd a33;i cum ar trebui sa33; fie sa33;rba33;torit a33;n zilele noastre, Paa33;tele?
Daca33; ne-am la33;murit ce a33;nseamna33; Paa33;tele, ca33;t dura acesta a33;i ce se fa33;cea a33;n acea ocazie, ne putem da seama ca33; este necesar ca un crea33;tin sa33; sa33;rba33;toreasca33; a33;n continuare a33;i a33;n mileniul trei Paa33;tele.
Cum? Pe baza celor susa33;inute de N. T. a33;i anume ca33; toate jertfele vizau moartea (sacrificiul) Domnului Hristos, prin faptul ca33; El a murit pentru pa33;catele noastre ca:
- Jertfa33; de ispa33;a33;ire- Romani 3:25;
- Ardere de tot- Jertfa33; necurmata33;;
- Miel Pascal- 1 Corinteni 5:7...; ca33;ci Hristos, Paa33;tele noastre a fost jertfit.
-Ioan 1:29... rIata33; Mielul lui Dumnezeu, care ridica33; pa33;catul lumii! Vezi a33;i vrs.36.
Deci la cruce toate ritualurile V. T. care priveau spre sacrificiul lui Mesia a33;i-au ga33;sit a33;mplinirea ( nu s-au desfiina33;at cum susa33;in unii) ci a33;i-au ga33;sit a33;mplinirea. Matei 5:17- 19.
Atunci s-a terminat a33;i cu mielul de paa33;te? Da, s-a terminat ( cu toate ca33; majoritatea crea33;tinilor a33;nca33; mai sacrifica33; a33;i consuma33; miel la aa33;a zisul paa33;te ), dar Domnul Hristos a ra33;nduit un alt fel de pra33;znuire a Paa33;telui, prin : r Cina cea de taina33;r1;care este cunoscuta33; sub numele de: rSfa33;nta a33;mpa33;rta33;a33;anier1; r Cina Domnuluir1; r Sfa33;nta Euharistier1; rFra33;ngerea pa33;iniir1;. Mielul a ra33;mas un simplu aliment, care poate fi consumat orica33;nd, aa33;a cum a33;i a33;. d.H. se consuma, dar la Paa33;te avea o valoare simbolica33; speciala33;, pe care acum nu o mai are.
In Matei 26:17-29; Marcu 14:12-25; Luca 22:1-23, daca33; sunt studiate cu atena33;ie aceste pericope, vom descoperi afirmaa33;ia Domnului Isus. rAcesta este trupul Meu, care se da33; pentru voi; sa33; facea33;i lucrul acesta spre pomenirea Mear1;. rAcesta este sa33;ngele Meu ... care se varsa33; pentru voir1;. Minunat.
Domnul Hristos prin aa33;ezarea acestei noi ra33;nduieli( act comemorativ), ne spune ca33; El, r Mielul lui Dumnezeur1; ne-a eliberat prin moartea Sa, din robia pa33;catului, ca33; aceasta trebuie reamintita33;, mereu a33;i mereu rdin an a33;n an, la vremea hota33;ra33;ta33;r1;( Exodul 13:10),a33;ntruca33;t simbolul era acelaa33;, numai alimentul s-a schimbat, din cauza a33;mplinirii lui, pentru ca33; robia egipteana33; pe care o comemorau evreii anual, este egala33; cu robia pa33;catului pentru crea33;tinii evrei, ca33;t a33;i cei dintre neamuri, pentru ca33; acolo a33;n Egipt, Israel ca33;zuse a33;n cel mai cumplit pa33;ga33;nism, uita33;ndu-L pe Dumnezeul lui Avraam, Isac a33;i Iacov a33;i adopta33;nd religia solara33; a egiptenilor, deoarece via33;eii turnaa33;i din aurul stra33;ns din bijuteriile femeilor, a33;l reprezenta pe boul Apis, care era simbolul zeului soare , egiptean rRar1;.
Paa33;tele ( mielul) se frigea la foc fa33;ra33; a fi trana33;at. Aceasta pentru ca33; Domnului Hristos nu avea sa33; I se fa33;ra33;me nici un os. Ce fac crea33;tinii asta33;zi? Ei ciopa33;ra33;esc pur a33;i simplu acest simbol, chiar daca33; a ra33;mas un simplu aliment de a33;nbuibare, care este consumat nu aa33;a cum spune Biblia, numai a33;n seara de 14 Nisan, ci toata33; sa33;pta33;ma33;na. Cu ata33;t mai grav este faptul daca33; au convingerea ca33; acesta( mielul) a33;L mai reprezinta33; pe Domnul Isus Hristos.
In ramintirea Mear1; Luca 22:19;1 Corinteni 11:23-26.
Prin acest act comemorativ (Sfa33;nta a33;mpa33;rta33;a33;anie), crea33;tinismul marca33; ziua ca33;nd Domnul Hristos a murit, care s-a petrecut la sa33;rba33;toarea Paa33;telui evreiesc ca data33; a33;i prin a33;mpa33;rta33;a33;irea cu simbolurile trupului a33;i sa33;ngelui lui Hristos, acum a33;i a33;n mileniul 3, se comemoreaza33; Paa33;tele( adica33; sacrificiul Domnului Hristos).
Ca33;nd? Timpul nu s-a schimbat, a ra33;mas acelaa33; din Exodul 13:10 rSa33; a33;ii porunca aceasta la vremea hota33;ra33;ta33;, din an a33;n anr1;.
Cei interesaa33;i, pot urma33;ri a33;n fiecare an, dupa33; calendarul ebraic, data ca33;nd cade aceasta33; zi.
Din pericopele evanghelice indicate pentru studiu, rezulta33; ca33; a33;n seara ca33;nd a33;i evreii ar fi trebuit sa33; sacrifice a33;i sa33; ma33;na33;nce Paa33;tele, Domnul Hristos dupa33; ce a consumat a33;mpreuna33; cu ucenicii ultimul Paa33;te vechi testamental, a a33;nlocuit acest miel, care era un simbol al adeva33;ratului Miel( adica33; a Lui), cu pa33;inea nefermentata33; ( fa33;ra33; aluat-drojdie), care i se zicea azima33;, a33;i, mustul de struguri (nu vin alcoolizat, fermentat). In Biblie, fermentul, este simbolul pa33;catului, strica33;ciunii, a33;ntruca33;t a33;nainte de pa33;cat nimic nu intra a33;n putrefaca33;ie, iar Domnul Hristos nu a avut pa33;cat a33;i nici nu a intrat a33;n putrefaca33;ie, a33;ntruca33;t rsta33; scrisr1; ca33; rNu vei a33;nga33;dui ca Sfa33;ntul Ta33;u sa33; vada33; putrezirear1;(Faptele Apostolilor capitolul 13:35;2:31;cita33;nd din Psalmi capitolul 16:10).
Dar crea33;tinii au a33;na33;eles pe baza expresiei traduse a33;n 1 Corinteni capitolul 11:26 rPentru ca33; orideca33;te ori...,r1; ca33; Cina Domnului se poate lua de mai multe ori pe an, iar mula33;i o iau a33;i acum a33;n fiecare zi a33;i ca33; porunca data33; a33;n
Exod 13:10, nu mai este valabila33;, adica33; nu din an a33;n an , la vremea hota33;ra33;ta33;.
Chiar daca33; apostolul Pavel, s-au traduca33;torii au folosit expresia rorideca33;teorir1;, aceasta33; expresie nu anuleaza33; porunca data33; a33;n Exod 13:10.
Pentru exemplificare a33;i ca o comparaa33;ie, sa33; lua33;m un pasaj din V.T., unde se folosea33;te aceiaa33; expresie rorideca33;teorir1;= 1 Samuel 1:1-8.
=versetul 3 precizeaza33; ca33; Elcana r se suia a33;n fiecare an din cetatea sa la Silo ...r1;;
= versetul 7 spune: ra33;i a33;n toa33;i anii era aa33;a. Orideca33;teori se suia Ana la Casa Domnului...r1;.
Intrebaree ca33;te ori pe an se suia Elcana cu cele doua33; neveste la Silo? Ra33;spunsul pentru mine este evident: O data33; pe an. Aa33;a a33;i orideca33;teori din 1 Corinteni 11:26, trebuie a33;na33;eles ca33; se aplica33; a33;n conformitate cu porunca din exodul 13:10...r1; la vremea hota33;ra33;ta33;, din an a33;n anr1;.AMEN.
Am mai ara33;tat ca33; pa33;ra33;a33;ii Domnului Isus, nu au intrat a33;n sala de judecata33; a lui Pilat, ca sa33; nu se spurce a33;i sa33; poata33; ma33;nca Paa33;tele( Ioan 18:28). Rezulta33; nu numai de aici, ci a33;i din bibliografia indicata33; pentru studiu din Evanghelii, ca33; Domnul Isus a poruncit sa33; fie prega33;tit Paa33;tele, s-a adunat cu ucenicii rca33;nd a sosit ceasulr1; a33;i a ma33;ncat Paa33;tele, a33;n seara dinaintea ra33;stignirii a33;i partea luminoasa33; a zilei mora33;ii Sale, iar iudeii au ma33;ncat Paa33;tele dupa33; moartea Domnului Hristos.( In schimb, unii susa33;in ca33; domnul Hristos, nu ar fi consumat Paa33;tele cu ucenicii, ci ar fi consumat numai azimi a33;i must, dar acestor potrivnici ai adeva33;rului le recomand sa33; analizeze cu atena33;ie pericopele ce vorbesc despre acest eveniment).
CINE A a33;NCa33;LCAT PORUNCA?
Domnul ISUS? Nicidecum! El a respectat conform studiului, ceasul (timpul) hota33;ra33;t a33;i anume, a33;n seara de 14 Nisan , de la apusul soarelui , aa33;a cum era stabilit de Dumnezeu la creaa33;iune.
a33;n schimb , omul , a33;n acest caz majoritatea evreilor ,( fiindca33; au fost mai mula33;i care erau de partea lui Isus , privind ceasul consumului Paa33;telui , spre exemplu: proprietarul casei unde a avut loc evenimentul ; cei ce au prega33;tit Paa33;tele , ucenicii a33;n corpore a33;i secta esenienilor). Dar despre noi pretina33;ii crea33;tini , ce cuvinte de apreciere avem , referitor la susa33;inirele noastre ca33;t un munte , pe care nu le poate clinti nimeni?
Am adoptat tot felul de ta33;lma33;ciri a33;i calcule , toate eronate a33;i numai cu rvremea hota33;ra33;ta33;r1; nu mai corespund .
Daca33; utiliza33;m calendarul ebraic ,vom afla data din calendarul contempporan , care corespunde datei de 14 Nisan ,cu observaa33;ia ca33; a33;n acest calendar ,ei ( evreii) au numit aceasta33; zi r Arderea Hamea33;uluir1; r Ajun de Pea33;ahr1; , ceia ce a33;nseamna33; rZiua prega33;tiriir1;. Pa33;i la fel au procedat a33;i acum aproximativ 1974 ani a33;n urma33; , a33;n anul ca33;nd a fost ra33;stignit Hristos. Ei jertfeau Paa33;tele a33;n partea luminoasa33; a zilei de 14 Nisan a33;i preparau azimile a33;i ierburile amare , dupa33; care ma33;ncau Paa33;tele . Dar aceasta era r ziua prega33;tiriir1; zilei de Sabat cu adunare sfa33;nta33; de a doua zi , respectiv 15 Nisan . Era la fel ca a33;i a33;n cazul Sabatului sa33;pta33;ma33;nal , ca33;nd ziua prega33;tirii acestuia avea loc a33;n ziua a-6-a ,respectiv Vinerea ,iar Leviticul 23 , ne la33;murea33;te pe deplin .
Deci ei (evreii) au ra33;mas tributari sistemului calendaristic actual , renuna33;a33;nd la ziua de 13 Nisan ca fiind adeva33;ratul ajun (ziua prega33;tirii) Paa33;telui , ca33;nd trebuiau sa33; scoata33; din casa33; aluatul complet , cam aa33;a cum procedeaza33; a33;i asta33;zi unii crea33;tini a33;n ajunul postului , ca33;nd opa33;resc tota33; vesela pentru a33;nceperea postului .
VA URMA .
Pe baza celor susa33;inute de tine , a33;nseamna33; ca33; Evangheliile nu mai sunt Evanghelii , ci " PSEUDOEVANGHELII", ca33; a33;i celalte ca33;ra33;i ale Bibliei au fost a33;n pericol , a33;ina33;nd cont de faptul ca33; au apa33;rut mult dupa33; anul 1000 , iar unele susa33;ineri din "DA VINCI CODE" sunt reale . Deasemeni , inclusiv V.T. a putut suferi modifica33;ri aa33;a cum se susa33;ine a33;i a33;n special acele locuri a33;i idei , precum a33;i ca33;ra33;i , care vorbesc despre , "CARACTERUL ZIDITORULUI" a33;i care a33;l prezinta33; ca pe un tiran lipsit de mila33; a33;i a33;ndurare , adica33; ca pe un zeu dual a33;i demiurg .
Este treaba ta , dar tu ai deschis " cutia pandorei ".
Vizitator1 a scris:
Daca33; a33;ie a33;i altora , va descoperit Ziditorul ca33; cele trei evanghelii nu prea au credibilitate , fie dupa33; voia a33;i a33;na33;elegerea fieca33;ruia . Atunci , pe buna33; dreptate se spune ca33; adeva33;ratele Scripturi sunt a33;inute la secret la Vatican a33;i pe cele actuale nu putem sa33; ne baza33;m .
Oricum , nu ma33; voi a33;ncrede a33;ntr-un om .
N-am avut nicio descoperire din partea Domnului asupra celor spuse de tine, a33;i nici nu cred ca33; e important unde s-ar afla "adeva33;ratele Scripturi" , pentru ca33;, chiar daca33; ar exista undeva asemenea Scripturi este prea pua33;in probabil ca eu sau tu sa33; avem acces la ele. Plus ca33; nu am avea a33;ansa33; sa33; a33;na33;elegem mare lucru din ele, pentru ca33; la o asemenea vechime pe care o au, difera33; aproape complet a33;i a33;n exprimare, a33;i a33;n termeni a33;i a33;n modul de ga33;ndire a33;i a33;n cultura33; de noi... deci nu a33;tiu a33;n ce ma33;sura33; m-ar ajuta a33;n a33;na33;elegerea Scripturilor sa33; descopa33;r ca ma33;ine la mine a33;n gra33;dina33; un cofa33;r cu toate sulurile vechi a33;i sa33; a33;ncep sa33; le cercetez doar de unul singur... Ideea era alta, a33;i anume ca33; toata33; scriptura este formata33; dintr-o singura33; a33;nva33;a33;a33;tura33;, a33;i chiar daca33; pe alocuri se ga33;sesc a33;n ea doar nia33;te fra33;nturi de idei care ar putea fi interpretate a33;i altfel datorita33; formei restra33;nse a33;n care sunt scrise acolo, acele fra33;nturi nu combat restul de a33;nva33;a33;a33;tura33; ci a33;l completeaza33;, numai ca33; treburile astea se pare ca33; nu le a33;na33;elege fiecare...
O sa33; caut citatul ta33;u, unde asema33;nai Biblia (sau doctrina bibliei, numai a33;tiu exact) cu un joc de puzzle la care spuneai ca33; ai piese pe care nu a33;tii unde sa33; le aa33;ezi... Ei bine, citind posta33;rile astea ale tale kilometrice am constatat ca33; la jocul ta33;u de puzzle (a33;nva33;a33;a33;tura ta) ai ajuns sa33; vrei sa33; adaugi piese din "adeva33;ratul joc de puzzle" (a33;nva33;a33;a33;tura biblica33 a33;i e normal sa33; nu potriveasca33; ! Daca33; vrei sa33; poa33;i termina aa33;a cum se care acel joc de puzzle de care ziceai, ma33; tem ca33; trebui sa33; strici ce ai construit tu prin influena33;e de la alte religii a33;i sa33; laa33;i Biblia sa33;-a33;i vorbeasca33;! Nu trebuie sa33; te iei dupa33; oameni, mai ales dupa33; mine, ca33; asta ar a33;nsemna ca33; m-aa33; considera "bun" pe ca33;nd Biblia spune ca33; "Unul singur este Bun-Dumnezeu"-sla33;vit sa33; fie El a33;n veci! Dar ata33;ta timp ca33;t ai asemenea piese grea33;ite a33;n joc (a33;nva33;a33;a33;turi) a33;i din cauza lor nu mai a33;ncap cele bune, nu vei termina niciodata33; jocul corect.
Iedidia a scris:
Ce ma33; nedumirea33;te , este a33;nvera33;unarea ta la mesajele lungi ale altora , iar la ale tale totul este OK.
Mesajele mele par adesea lungi pentru ca33; sut nevoit sa33; scriu cu citate dinposta33;rile tale a33;i atunci textul posta33;rii se extinde...
Doar n-ai vrea tu sa33; postezi ca33;te 2 pagini de text plin, a33;i eu postez 3 ra33;nduri... Poate ca33; aa33; face-o daca33; aa33; fi deacord cu ce se scrie, dar a33;n cazul posta33;rilor tale de mai sus nu am cum sa33; fiu deacord !
Aproppos, aa33;tept sa33; a33;mi spui ca33;te asemenea fragmente mai ai de postat din "Spre pomenirea Mea" ca sa33; termini mai a33;nta33;i ca33; va33;d ca33; eu scriu ra33;spunsuri la posta33;rile anterioare a33;i tu a33;n loc sa33; argumentezi ceea ce a33;i-am demonstrat ca33; nu e biblic, continui cu un nou fragment din acea studiu personal... La ultima postare a ta de mai sus nici nu scriu nimic a33;nca33;, pentru ca33; se vede ca33; orice a33;ntrebare a33;i-am pus a33;i aici a33;i a33;n alte pa33;ra33;i, la care nu ai putut ra33;spunde cu Biblia, ai schimbat subiectul sau te-ai fa33;cut ca33; nu ai citit ce te a33;ntrebasem... Cum poa33;i sa33; spui de exemplu ca33; praznicul Azimilor a33;ncepe de la intrarea a33;n 14 Nisan ca33;nd e plina33; Biblia de dovezi ca33; el a33;ncepe din 15 Nisan , respectiv din 14, de la apusul soarelui ???
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Aproppos, aa33;tept sa33; a33;mi spui ca33;te asemenea fragmente mai ai de postat din "Spre pomenirea Mea" ca sa33; termini mai a33;nta33;i ca33; va33;d ca33; eu scriu ra33;spunsuri la posta33;rile anterioare a33;i tu a33;n loc sa33; argumentezi ceea ce a33;i-am demonstrat ca33; nu e biblic, continui cu un nou fragment din acea studiu personal... La ultima postare a ta de mai sus nici nu scriu nimic a33;nca33;, pentru ca33; se vede ca33; orice a33;ntrebare a33;i-am pus a33;i aici a33;i a33;n alte pa33;ra33;i, la care nu ai putut ra33;spunde cu Biblia, ai schimbat subiectul sau te-ai fa33;cut ca33; nu ai citit ce te a33;ntrebasem... Cum poa33;i sa33; spui de exemplu ca33; praznicul Azimilor a33;ncepe de la intrarea a33;n 14 Nisan ca33;nd e plina33; Biblia de dovezi ca33; el a33;ncepe din 15 Nisan , respectiv din 14, de la apusul soarelui ???
Posta33;rile nu sunt pentru Aurelc , numai . Da e un studiu individual , iar daca33; tu susa33;ii ca33; nimic din el nu are don Biblie , este opinia ta .
Pentru mine e plina33; Biblia ca33; ceia ce am spus este aa33;a . numai ca33; tu ea33;ti ata33;t de bogat , a33;nca33;t nu-a33;i mai trebuie firimiturile altuia , le arunci , ca33;nd Ma33;ntuitorul a spus ca sa33; fie adunate .
CONTINUARE LA STUDIU .
ZIUA PREGa33;TIRII DIN EVANGHELII.
a33;n acel , an al mora33;ii Domnului Hristos rziua prega33;tiriir1; Sabatului cu adunare sfa33;nta33; din a doua zi dupa33; Paa33;te , a ca33;zut a33;n ziua a-6-a a sa33;pta33;ma33;nii , respectiv Vinerea din zilele noastre . Pentru mula33;i deja este foarte complicat , a33;ntruca33;t am vorbit deja despre doua33; zile de prega33;tire , una a33;n ziua de 13 Nisan ,ca33;nd era rziua prega33;tiriir1; Paa33;telui , iar acum vorbesc despre r ziua prega33;tiriir1; Sabatului cu adunare sfa33;nta33; din ziua de 15 Nisan , care a ca33;zut aa33;a cum am ara33;tat Vinerea a33;n acel an , care a coincis cu data de 14 Nisan ca33;nd a fost ra33;stignit Hristos a33;i care s-a nimerit sa33; fie a33;i rziua prega33;tiriir1; Sabatului sa33;pta33;ma33;nal. a33;n genere majoritatea celor ce citesc Scripturile , evita33; astfel de complicaa33;ii a33;i chiar a33;i cei ce pretind ca33; le cerceteaza33; , procedeaza33; la fel . Ce importana33;a33; au toate aceste chichia33;e pentru a fi cunoscute , zic ei , dar consider ca33; motoul de la a33;nceput , ne pune a33;n garda33; ca33; este foarte important sa33; proceda33;m a33;ntr-un anumit fel .
Matei capitolul 27:62 ne spune ca33; nici a33;n Sabat , preoa33;ii a33;i fariseii nu au avut linia33;te , ci s-au dus la Pilat , cera33;ndui sa33; pa33;zeasca33; morma33;ntul , demonstra33;nd situaa33;ia ridicola33; a33;n care se ga33;seau , ei a33;nsa33;a33;i a33;nca33;lca33;nd Sabatul pentru care a33;l a33;nvinuiau adesea pe Isus . Capitolul 28:1 confirma33; ca33; era vorba de Sabatul zilei a-7-a.
Marcu capitolul 15:42 amintea33;te deasemeni , ca33; era ziua prega33;tirii Sabatului zilei a-7-a .
- capitolul 16: 1,2 a33;nta33;rea33;te afirmaa33;ia ca33; era vorba de zilele de vineri , sa33;mba33;ta33; a33;i dumineca33; respectiv ziua a-6-a , a-7-a a33;i ziua a33;nta33;ia din sa33;pta33;ma33;na urma33;toare .
Luca capitolul 23:54 deasemeni vorbea33;te de rziua prega33;tiriir1; a33;abatului ,pa33;na33; la capitolul 24:1
Ioan capitolul 13:1,2 amintesc de o cina33; ,ocazie a33;n care Domnul spala33; picioarele ucenicilor ;
- capitolul 18:1 afirma33; ca33; fuse-se vorba de masa de Paa33;te , a33;ntruca33;t s-au dus a33;n gra33;dina Ghetsimani unde Isus a fost prins .
- capitolul 19:14 iese din cadru , afirma33;nd ca33; momentul era cam ceasul al -6-lea , dar a33;tim ca33; a33;n acel ceas , Isus era deja pe cruce a33;i se declana33;ase acel a33;ntuneric . Dar se pare ca33; traduca33;torul a grea33;it din nou a33;i s-a referit aici la ora 6 dimineaa33;a din zilele noastre , iar Ioan se refera33; la acel moment din zi ca33;nd a33;ncepea partea luminoasa33; a zilei , ca33;nd afirma33; ca33; dis de dimineaa33;a33; ,la a33;nceputul primului ceas din zi ( pentru ca33; ora 6 din zilele noastre marca33; momentul a33;nceperii luminii , ora 7 este ceasul unu ; ora 8 este ceasul al-2-lea ; ora 9 este ceasul al-3-lea , ca33;nd a fost ra33;stignit Domnul Hristos ) , deci la ora 6 Pilat, L-a prezentat pe Isus zica33;nd: r Iata33; a33;npa33;ratul vostrur1;. Tot Pilat face afirmaa33;ia : r Iata33; Omulr1;! Ioan 19:5 . ( Sa33; fie acesta ra33;spunsul lui Dumnezeu , la cererea lui Goliat ? a33;tim cine sta33;tea a33;n spatele lui Goliat ? Acel pa33;pua33;ar de care aminteam anterior ? Ata33;t de mult a fost nevoie sa33; treaca33; , pa33;na33; sa33; se a33;nplineasca33; dorina33;a lui Dumnezeu r caut un omr1;! ( vezi Ieremia 5:1 ; Ezechel 22:30 . )
Pentru ca33; a33;tim din cele studiate anterior, ca33; Domnul Isus a fost crucificat la ceasul al-3-lea din zi ( Marcu 15:25) a33;i a murit la ceasul al-9-lea ,ceia ce a33;nseamna33; un supliciu de 6 ore , adica33; de la ora 9-15 .
- capitolul 19:31 merita33; comentat pe deplin , a33;ntruca33;t afirma33; ca33; era ziua prega33;tirii a33;abatului sa33;pta33;ma33;nal , care a ca33;zut a33;n acel an pe 15 Nisan rSabat marer1;, cu dubla33; semnificaa33;ie : a33;abat + sa33;rba33;toarea azimilor , care era socotita33; ca sabat . De aceia era considerata33; r0; o zi marer1;
- capitolul 19 : 42 a33;nta33;rea33;te ideia ca33; era ziua prega33;tirii , iar
- capitolul 20: 1 afirma33; ca33; era ziua a33;nta33;ia a sa33;pta33;ma33;nii ( duminica ).
Ori Biblia , ori datina oamenilor , care este dezaprobata33; de Domnul Isus . vezi Marcu , capitolul 7:7- 9, 13 ( a33;nva33;a33;a33;turi a33;i datini omenea33;ti , a33;n locul Cuva33;ntului lui Dumnezeu ).
Deci categoric r Sfa33;nta Cina33;r1; se ia o singura33; data33; pe an , de ca33;tre toa33;i crea33;tinii , indiferent de confesiunea religioasa33; din care fac parte , altfel nu a33;nplinesc Cuva33;ntul Domnului , nea33;ndeplinind acea condia33;ie din Ioan 17: 3: r a33;i viaa33;a vea33;nica33; este aceasta : Sa33; Te cunoasca33; pe Tine , ca singurul Dumnezeu adeva33;rat a33;i pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tur1;. 1 Ioan 2:4 Cine zice: r a33;l cunoscr1;, a33;i nu pa33;zea33;te poruncile Lui , este un mincinos a33;i adeva33;rul nu este a33;n el . Porunca Lui , este scrisa33; a33;n cartea Exodul , capitolul 13: 10. Ce se va a33;nta33;mpla a33;i cu mincinoa33;ii ? .De va33;zut Apocalipsa 21:8; 22:15 .
a33;i mai ra33;ma33;ne o ocazie ca a33;i a33;n V .T . ,a33;n luna a-2-a ( Yiar) tot a33;n ziua a-14-a a acestei luni , pentru cei ce nu au putut lua cina a33;n luna Nisan , din 2 diferite motive .( vezi Numeri 9: 6-11).
Dar se pare ca33; noi suntem stra33;ini a33;i nu vrem sa33; asculta33;m de Dumnezeul lui Avraam , Isac a33;i Iacov .
DIN NOU : Ca33;ND ?
Am amintit a33;n prima pagina33; de r Sa33;rba33;toarea azimilorr1; . (vezi Exod , capitolul 12: 14-20)
Numai , ca33; nu este singurul loc unde se vorbea33;te de aceasta33; sa33;rba33;toare a33;i pentru la33;murirea nea33;na33;elegeri-
lor , vom analiza mai multe texte ata33;t din V . T . ca33;t a33;i din N . T . Dupa33; aceia va fi necesar sa33; analiza33;m a33;n detaliu a33;i subiectul despre a33;nvierea Domnului , ca33;ci acest eveniment este cu adeva33;rat , sa33;rba33;toarea tuturor sa33;rba33;torilor pentru a33;ntreaga lume crea33;tina33; . ( sau ar trebui sa33; fie , ca33;ci nu prea mai este).
Acum este obligatoriu sa33; amintesc o afirmaa33;ie a Domnului , care este consemnata33; a33;n cartea Numeri , capitolul 15 : 15 , 16 . Acest argument spulbera33; atitudinea scepticilor , ca33; unele lucruri din V . T . erau numai pentru evrei . Va33; rog sa33; verificaa33;i aceste texte a33;n Scripturi , plus acele texte amintite anterior , care fac referire la stra33;inii care se lipesc de poporul Domnului .
Sa33; revenim la azimi , unde pentru prima data33; se vorbea33;te a33;n Exod , capitolul 12: 8, 15- 20 . Din aceste texte rezulta33; ca33; momentul a33;nceperii consumului acestora , corespundea cu momentul consumului Paa33;telui , deci din seara zilei a-14-a a lunii Nisan , care a33;ncepea la asfina33;itul soarelui dupa33; partea luminoasa33; a zilei de 13 Nisan
Conform cu aceste calcule , cele 7 zile de consum a azimilor , dupa33; versetul 18 , a33;ineau r pa33;na33; a33;n seara zilei a r11; 21 r11; a, deci ca33;nd asfina33;ea soarele dupa33; partea luminoasa33; a zilei de 20 Nisan .
a33;n concluzie , daca33; a33;inem seama a33;n studiu de toate locurile care a33;nvaa33;a33; despre felul cum se sa33;rba33;torea Paa33;tele a33;i sa33;rba33;toarea azimilor, ne putem a33;ncurca , iar omul prefera33; sa33; se foloseasca33; numai de un verset sau doua33; , pentru a sca33;pa de durerea de cap a cerceta33;rii Scripturilor . Schema prezentata33; , vrea sa33; cuprinda33; a33;i sa33; explice , pe ca33;t posibil , toate aceste dileme .
- 14 Nisan = PAa33;TELE DOMNULUI ( Exod 12: 11 ; Leviticul 23 : 5 )
- 15 Nisan = O ADUNARE SFa33;NTa33; ( Leviticul 23 : 6 , 7 )
- 21 Nisan = O ADUNARE SFa33;NTa33; ( Leviticul 23 : 8 )
Din seara zilei a r11; 14 r11; a ( vezi diagrama ) , pa33;na33; a33;n seara zilei a r11; 21 r11; a . Daca33; a33;inem cont de ma33;surare
timpului hota33;ra33;t de Dumnezeu la creaa33;iune .
Exod 12 : 39 specifica33; ca33; pla33;ma33;deala luata33; din Egipt , au folosit-o pentru fa33;cut turte ( azimi ) , a33;n timpul
fugii lor din Ramses spre Sucot , a33;ntruca33;t nu luase alte merinde cu ei .
Exod 13 : 6 , 7 amintea33;te din nou de respectarea alimentaa33;iei a33;n perioada precizata33; .
Marea Roa33;ie fiind la o depa33;rtare bunicica33; faa33;a33; de Ramses , copii lui Israel au fost nevoia33;i sa33;-a33;i instaleze de trei ori taba33;ra pentru odihna33; . ( Numeri 33 : 2 , 5-8 ).
Numeri , capitolul 33 : 3 precizeaza33; ca33; : r Au pornit din Ramses a33;n luna a33;nta33;ia , a33;n ziua a r11; 15 r11; a . A doua zi dupa33; Paa33;te , copii lui Israel au iea33;it gata de lupta33; a33;n faa33;a tuturor egiptenilor ,...( Mare dilema33; a33;i a33;n a33;na33;ele- gerea acestei expresii r gata de lupta33;r1; , ca33;nd egiptenii a33;i zoreau ei a33;nsa33;a33;i sa33; plece ) .
Rezulta33; de aici ca33; Israel a plecat din Ramses , a doua zi de Paa33;te , a33;n ziua ca33;nd trebuia sa33; aiba33; loc acea adunare sfa33;nta33; a33;i sa33; nu faca33; nici o lucrare , afara33; de preparatul hranei fieca33;rui individ . De ce ?
Nu pot fi neglijate urma33;toarele argumente :
- Ramses , era la o distana33;a33; destul de ma33;ria33;oara33; faa33;a33; de cetatea de rea33;edina33;a33; a lui faraon , care era la Memfis , a33;nainte de a33;nceperea deltei Nilului , la aproximativ 10 km . Ramses , se ga33;sea a33;n a33;inutul Goa33;en , care era amplasat geografic , aproape de marea Mediterana33; . ( de va33;zut atlasul geografic . ) Deci din Ramses au pornit a33;n ziua a r11; 15 r11; a , a lunii Nisan a33;i trebuie sa33; a33;inem cont de faptul ca33; Moa33;e ( Moise ) se ga33;sea a33;n mijlocul poporului , pentru ca33; a33;i el a consumat Paa33;tele , iar faraon a trimis dupa33; el la miezul nopa33;ii de 14 Nisan . (Exodul 12 : 30 , 31 ). Chiar daca33; curierul a folosit mijloacele cele mai rapide de deplasare , drumul de la Memfis la Ramses , a33;ntoarcerea de la Ramses la Memfis cu Moise , primirea ordinului de pa33;ra33;sire a Egiptului a33;i deplasarea din nou de la Memfis la Ramses , i-a luat lui Moise destul timp . Se apreciaza33; ca33; distana33;a dintre cele doua33; locaa33;ii , era de aproximativ 100 km , conform cerceta33;rilor efectuate de egiptologi .
- Apoi mai era interdica33;ia pusa33; de Dumnezeu copiilor lui Israel , deci a33;i lui Moise a33;i anume de a nu iea33;i din casa33; pa33;na33; dimineaa33;a , a33;n scopul de a fi la ada33;post de aca33;iunea distructiva33; a nimicitorului . ( Exod 12 : 22 ) .
Nimicitorul nu putea intra a33;n casele a33;n care a33;nsa33;a33;i Dumnezeu a33;i interzicea sa33; intre ( Exod 12 : 23 ) , dar daca33; un evreu ar fi neglijat porunca a33;i ar fi iea33;it afara33; din casa33; , ce se a33;nta33;mpla cu el ?
Dar o fi neglijat chiar Moise porunca Domnului de a nu iea33;i din casa33; a33;i s-o fi supus ordinului faraonului
a33;i s-a prezentat la porunca lui ? Eu unul nu cred aa33;a ceva . Apoi mai trebuia sa33; faca33; o lucrare poruncita33; tot de Dumnezeu , aceia de a arde a33;n dimineaa33;a zilei de 14 Nisan , ce a ra33;mas neconsumat din Paa33;te . ( Exod 12 : 10 ) Deci cele trei drumuri parcurse de la Memfis la Ramses , au luat destul timp , ca Biblia sa33; spuna33; corect a33;i aa33;a s-a a33;nta33;mplat ca33; Israel a iea33;it ( plecat ) din Ramses pe 15 Nisan , unde specifica33; clar , fa33;ra33; alte posibilita33;a33;i de ra33;sta33;lma33;cire , ca33; 15 Nisan era a33;i este a r11; 2- a zi dupa33; Paa33;te ( Numeri 33 :3 ) , timp a33;n care egiptenii a33;a33;i a33;ngropau mora33;ii ( Numeri 33 : 4 ) . Copii lui Israel au fa33;cut popasuri , ta33;ba33;ra33;nd la Sucot , Etam , Migdol ( Numeri 33 :5-7 ) . Deplasarea din Ramses la marea Roa33;ie a durat mai multe zile pentru ca33; se mergea ziua a33;i noaptea ,
( Exod 13 :21 ) pe jos , cu turmele dupa33; ei . Deci expresia din Exod 12 : 17... ca33;ci chiar a33;n ziua aceia voi scoate oa33;tile voastre din a33;ara Egiptului ; ... , pe baza celor studiate , o putem a33;na33;elege ca33; faraon , a decis a33;n final sa33;-i lase pe evrei sa33; plece , pentru ca33; hotarul Egiptului l-au trecut ca33;teva zile mai ta33;rziu, iar daca33; suntem riguroa33;i vocabularului explicativ al limbii Roma33;ne , a iea33;i dintr-o a33;ara33; , are loc atunci ca33;nd treci grania33;a . a33;i Exodul 12: 42 spune ca a33;i versetul 17 . Vezi a33;i capitolul 14: 30 tot din Exod .
Mai parcurgem a33;nca33; o data33; Leviticul 23 :4-8 studiind fiecare personal a33;i acest pasaj , dupa33; care ta33;ba33;ra33;m a33;i noi cu studiul nostru fa33;ca33;nd un popas la cartea Numeri capitolul 9 :1 r11; 14 a33;i capitolul 28 : 16 r11; 25 de unde afla33;m ca33; : - pe 14 Nisan era Paa33;tele Domnului . Capitolul 28 : 16 .
- pe 15 Nisan = zi de sa33;rba33;toare cu adunare sfa33;nta33; . Idem , versetul 17 .
- pe 21 Nisan = zi de sa33;rba33;toare cu adunare sfa33;nta33; . Idem , versetul 25 .
Popasul urma33;tor a33;l vom face a33;n cartea Deuteronomul , capitolul 16 : 3 , unde se spune ca33; timp de 7 zile se ma33;nca azimi , daca33; a33;ncepem cu seara zilei a r11; 14 r11; a , ca33;nd se jertfea Paa33;tele , seara , la apusul soarelui , versetul 6 din acelaa33; capitol . Versetul 8 spune : r a33;ase zile sa33; ma33;na33;nci azimi ( excluza33;nd ziua de 14 Nisan ) , ceia ce la simpla33; numa33;ra33;toare , rezulta33; ca33; tot pa33;na33; a33;n seara zilei de 21 Nisan se mena33;inea restrica33;ia . ( vezi a33;i diagrama , din cona33;inutul materialului) .
Acum ca33;la33;torim pa33;na33; la Iosua , capitolul 5 : 9 unde ni se spune ca33; poporul ma33;na33;nca33; Paa33;tele , folosind gra33;ul a33;a33;rii , iar mana a33;nceteaza33; sa33; mai cada33; .
Facem un ultim efort , pa33;na33; a33;n N . T . a33;i voi indica pentru o a33;na33;elegere mai completa33; a acestui studiu , urma33;toarele pericope : - Evanghelia dupa33; Matei , capitolul 26 : 17 r11; 21 ;
- Evanghelia dupa33; Marcu , capitolul 14 : 1 , 2 , 12 r11; 18 ;
- Evanghelia dupa33; Luca , capitolul 22 : 1 , 7 r11; 16 ; ( Paa33;tele ma33;ncat a33;nainte de patima33; ) .
- Evanghelia dupa33; Ioan , capitolul 13 : 1 r11; 17 ;
- Epistola 1 Corinteni , capitolele : 5 : 7 a33;i 11 : 23 r11; 27 .
Mai mult de ata33;t nu va33; pot prezenta despre originea Paa33;telui a33;i continuitatea lui , modul de desfa33;a33;urare a acestuia a33;i cum este sa33;rba33;torit ( ar trebui sa33; fie sa33;rba33;torit ) a33;i asta33;zi .
Despre a33;nvierea Domnului , care a33;n acel an a avut loc a33;n prima zi a sa33;pta33;ma33;nii ( respectiv Duminica ) , pe data de 16 Nisan a33;i pe baza ca33;reia nu se mai a33;ine cont de data corespodenta33; a lui 16 Nisan , ca33;nd ar trebui serbata33; a33;nvierea Domnului , indiferent de ziua a33;n care cade aceasta33; data33; a33;n fiecare an , este un lucru pe care oamenii a33;i timpul le-au denaturat , a33;nca33;lca33;nd orice norma33; calendaristica33; , fiecare cult cu obiceiul moa33;tenit .
Acest eveniment , are o importana33;a33; cosmica33; cova33;ra33;itoare . Nerespecta33;nd aceaste lucruri , ne mai putem numi crea33;tini ? Cum s-au petrecut lucrurile , ca33; invierea a avut loc pe 16 Nisan , dupa33; calendarul ebraic , ce au fa33;cut ucenicii , ce mesaj au transmis mai departe , ce facem , ce credem , cum a33;l practica33;m noi asta33;zi , ra33;ma33;ne ca fiecare sa33; mediteze daca33; este interesat pentru cunoaa33;terea acestor lucruri .
Cert este , ca33; lucrurile au denaturat ata33;t de mult , a33;nca33;t aceste ocazii nu-a33;i mai ating scopul dorit de Dumnezeu , iar oamenii sa33;rba33;toresc la date a33;i a33;ntr-un mod esela33;iamente pa33;ga33;n .
Scopul studiului , a fost acela de a demonstra ca33; a33;ntreaga crea33;tina33;tate , ia Sfa33;nta Cina33; la un moment nepotrivit , care nu corespunde cu porunca data33; de Dumnezeu , o iau de mai multe ori pe an , ceia ce este complet inadmisibil . Pua33;ini , foarte pua33;ini crea33;tini cunosc a33;n Roma33;nia , care sa33; a33;nplineasca33; toate cerina33;ele acestui moment deosebit , acela de a se a33;npa33;rta33;a33;i cu simbolurile sfinte dupa33; ce apune soarele la sfarsitul partii luminoase a zilei de 13 Nisan , dar a33;i acea33;tea comit una sau mai multe grea33;eli de fond , consta33;nd a33;n folosirea pa33;nii cu drojdie , sau a vinului fermentat
a33;i nici aceste procedee nu a33;ndeplinesc simbolistica adeva33;rata33; .
Domnul sa33; ne ajute sa33; ne poca33;im a33;i de aceste fa33;ra33;delegi . Amen .
Cum sunt preparate pa33;inea a33;i vinul , folosite la r Cina Domnuluir1; ?
a33;ntruca33;t sunt ata33;t de multe culte aa33;a zis crea33;tine , evident ca33; ata33;t a33;nva33;a33;a33;tura , ca33;t a33;i practica , difera33; .
La unele din aceste culte sunt fra33;ma33;nta33;ri interne ata33;t de profunde , a33;nca33;t nu se poate ajunge la un consens comun . Unii susa33;in o ideie , ala33;ii alta a33;i aa33;a nici a33;n acest punct , nu exista33; r unitate a33;n Hristosr1;; pentru ca33; a33;n erezii , este suficienta33; unitate . Atunci ce este de fa33;cut ? Singura solua33;ie , este aceia de a se cerceta Scripturile cu mult post a33;i ruga33;ciune a33;i atunci Dumnezeu ne va lumina , pentru ca33; a33;nsua33;i El , prin Fiul Sa33;u , Isus Hristos , ne r11;a dat foarte multe fa33;ga33;duina33;e a33;n acest sens .
Una din ele se ga33;sea33;te a33;n evanghelia dupa33; Matei , capitolul 7 : 7 , 8 : r Cerea33;i a33;i vi se va da ; ca33;utaa33;i a33;i vea33;i ga33;si ; batea33;i a33;i vi se va deschide , ca33;ci oricine cere , capa33;ta33; ; cine cauta33; ga33;sea33;te ; a33;i celui ce bate , i se deschider1; .
Vezi a33;i capitolul 21 : 22 ; Marcu 11 : 24 ; Luca 11: 9-13 ; Ioan 14 : 13 ; Iacov 1 : 5 , 6 ; 1 Ioan 3 : 22 ; 5 : 14 , 15 . a33;n Luca 11 : 13 sta33; scris :r1; Deci , daca33; voi care suntea33;i ra33;i a33;tia33;i sa33; daa33;i daruri bune copiilor voa33;tri , cu ca33;t mai mult Tata33;l vostru Cel din ceruri , va da Duhul Sfa33;nt , celor ce I-L cerr1;. Aici este fa33;ga33;duit Duhul Sfa33;nt , despre care Domnul Isus spune : r Ca33;nd va veni Ma33;nga33;ietorul , Duhul adeva33;rului , are sa33; va33; ca33;la33;uzeasca33; a33;n tot adeva33;rul ...Ioan 16 . 13 ( vezi a33;i capitolul 14 : 26 ; 1Ioan 2 . 20 , 27 ) .
Deci adeva33;rul a33;l putem afla de la Duhul Sfa33;nt , dar pentru aceasta trebuie sa33; fim sinceri pentru ca sa33;-L
primim . Nu voi a33;na33;ira aici , obiceiurile a33;i tradia33;iile care se practica33; de grupurile aa33;a zis crea33;tine cunoscute a33;i a33;n a33;ara noastra33; , ci voi a33;ncerca sub ca33;la33;uzirea Duhului Sfa33;nt sa33; scot a33;n evidena33;a33; ce spune Scriptura despre acest lucru . = Sfa33;nta Cina33; trebuie luata33; o singura33; data33; pe an , aa33;a cum rezulta33; din Scripturi . ( la a33;nceputul zilei de 14 Nisan , <Exodul> , sau pentru cei ce nu au putut-o lua a33;n luna a33;nta33;ia , din motivele ara33;tate a33;n Scripturi a33;i amintite a33;n studiu , a doua luna33; , tot la a33;nceputul zilei de 14 ;
= Trebuie luata33; de toa33;i crea33;tinii , altfel intra33; sub incidena33;a celor spuse de Domnul Isus a33;n Ioan , capitolul 6 cu versetele :50 r11; 53 ( accentul pe versetul 53 ) ;
= Pa33;inea trebuie sa33; fie fa33;ra33; drojdie ;
= Mustul de struguri nu trebuie sa33; fie fermentat a33;i alcoolizat :
Ei , ori toate aceste reguli nu sunt respectate ad literam . Dupa33; un studiu informativ fa33;cut personal pe mai multe confesiuni crea33;tine existente a33;n a33;ara noastra33; , am constatat ca33; sunt mari probleme doctrinare a33;n practica lor , nu sunt dispua33;i sa33; studieze , dara33;mi-te sa33; mai faca33; a33;i schimba33;ri . a33;n acest capitol , voi explica ultimile doua33; reguli .
1) De ce pa33;inea trebuie sa33; fie fa33;ra33; pla33;ma33;deala33; ( drojdie) ?
Aa33;a cum a-a33;i remarcat din studiu , a33;n cartea Exodul , capitolul 12 : 15 , 19 , 20 , sta33; scris : r Timp de 7 zile , vea33;i ma33;nca azimi . Din cea dinta33;i zi vea33;i scoate aluatul din casele voastre ...
Pa33;inea era preparata33; ca aliment prin procedeul cunoscut a33;i a33;n zilele noastre .
Nu avem cunoa33;tina33;a33; ce anume se ada33;uga la coca din fa33;ina33; de gra33;u a33;n anticul egipt , pentru ca sa33; dospeasca33; a33;i sa33; creasca33; . Asta33;zi a33;tim cu toa33;ii ca33; bacteria care se ga33;sea33;te a33;n drojdia de bere , declana33;eaza33; acest proces de dospire a33;i care face parte din fermentaa33;ie , care este a33;nceputul putrezirii .
Dumnezeu a poruncit ca acest adaos sa33; nu mai fie folosit pe timpul celor a33;apte zile a33;i pa33;inea ( azimile ) sa33; fie preparate , fa33;ra33; aceasta33; dospire .
a33;ntruca33;t putrefaca33;ia a apa33;rut cu ocazia pa33;catului , este deci o consecina33;a33; a acestui pa33;cat , iar pentru ca pa33;inea sa33; poata33; a33;ndeplini aceasta33; condia33;ie de simbol al trupului Domnului Isus , trebuia a33;i trebuie sa33; nu fie supusa33; acestui mod de putrezire , care este o consecina33;a33; apa33;catului , pentru ca33; Domnul Isus nu a sa33;va33;ra33;it nici un pa33;cat , iar trupul Lui nu a cunoscut putrezirea , ca33;ci este scris : rNu vei la33;sa ca Sfa33;ntul Ta33;u sa33; vada33; putrezirear1; . Nu a33;tiu daca33; aceste bacterii care declana33;eaza33; procesul de putrefaca33;ie au fost create a33;n cele a33;ase zile ale creaa33;unii , dar a33;nclin sa33; cred ca33; nu , deoarece nu aveau obiectul muncii , moartea neexista33;nd a33;nca33; , nu aveau a33;npotriva cui sa33; aca33;ioneze . Un alt argument este acela ca33; Domnul Isus , a33;n seara ca33;nd a fost va33;ndut , a folosit azima de paa33;te a33;i despre aceasta33; azima33; preparata33; fa33;ra33; a dospi a spus : r acesta este trupul Meur1; .
2) De ce nu trebuie ca sucul de struguri , sa33; nu fie fermentat , alcoolizat ?
Daca33; pa33;inea era preparata33; prin ada33;ugrea pla33;ma33;delii , care provoca dospirea datorita33; bacteriilor existente a33;n aceasta33; pla33;ma33;deala33; a33;i porunca a fost a33;i este sa33; nu fie ada33;ugata33; , ba mai mult sa33; fie cura33;a33;ata33; a33;i scoasa33; afara33; din case , a33;n sucul de struguri aceasta33; bacterie care produce fermentaa33;ia se ga33;sea33;te a33;n el , iar acesta nu trebuie ada33;ugat , ci scos , ca acest proces de fermentaa33;ie sa33; nu se declana33;eze .
Cum conservau anticii acest produs , ce metoda33; tehnologica33; foloseau , iara33;a33;i nu a33;tiu , dar asta33;zi sunt metode ca sucurile de fructe sa33; fie supuse unui proces , care sa33; produca33; stoparea fermentaa33;iei , distruga33;nd aceste bacterii , pentru ca aceste sucuri sa33; fie conservate pe o perioada33; mai lunga33; de timp .
Aa33;a cum trupul Domnului Hristos a fost fa33;ra33; pa33;cat , deasemenea nici sa33;ngele care se ga33;sea a33;n trupul Lui deasemenea a fost pur . a33;n sa33;nge este viaa33;a ; Leviticul 17 . 11- 14 . Aa33;a ca33; argumentele unora sau altora ca33; vinul alcoolizat , este sa33;ngele lui Hristos a33;n simbol , se a33;na33;eala33; amarmic , pentru ca33; putrezirea are loc dupa33; moarte , iar moartea este o consecina33;a33; a pa33;catului , iar pa33;catul a33;a33;i are originea a33;n Satana a33;i nu a33;n Dumnezeu .
Am ga33;ndit ca33; este necesara33; aceasta33; clarificare , a33;ntruca33;t asta33;zi sunt opinii diferite a33;n lumea aa33;a zis crea33;tina33; , acest material nu vizeaza33; a33;n mod direct un anumit grup religios , ci pe toate , pentru ca33; toate grea33;esc a33;n una sau mai multe reguli stabilite chiar de Dumnezeu . Chiar a33;i eu am putut grea33;i a33;n dizertaa33;ia mea , dar aa33; fi foarte fericit daca33; cineva si-ar lua timp spre a verifica acest material a33;i sa33;-mi transmita33; prin internet concluziile sale rezultate din studiu Bibliei a33;i nu prezenta33;nd doctrina vreunei biserici .
Domnul sa33; ne ajute , sa33; ne dea lumina33; prin Duhul Sa33;u cel Sfa33;nt . Amen .
10 .Iunie 2007 .dupa33; calendarul Gregorian r11; Roman .
( 24 Sivan , luna a-3-a , anul 5767 , dupa33; calendarul Ebraic) .
Piatra Neama33;
Editat : Saul_Statornic .
Posta33;rile nu sunt pentru Aurelc , numai . Da e un studiu individual , iar daca33; tu susa33;ii ca33; nimic din el nu are don Biblie , este opinia ta .
Pentru mine e plina33; Biblia ca33; ceia ce am spus este aa33;a . numai ca33; tu ea33;ti ata33;t de bogat , a33;nca33;t nu-a33;i mai trebuie firimiturile altuia , le arunci , ca33;nd Ma33;ntuitorul a spus ca sa33; fie adunate .
Spun ceia ce te intriga33; pe tine , ca33; Paa33;tele era sacrificat la asfina33;itul soarelui dupa33; ziua de 13 , care era ziua prega33;tirii , ca33;nd evreii scoteau aluatul din casele lor , asfina33;it care marca momentul a33;nceperii zilei a 14 - a a33;i se termina la urma33;torul asfina33;it care marca a33;i a33;nceperea zilei a 15 - a . Ei , a33;ntruca33;t pentru mine Moise a33;i poporul au jertfit Paa33;tele la a33;nceputul zilei a 14 - a la asfina33;itul soarelui a33;i nu la sfa33;ra33;itul ei , Paa33;tele fiind ma33;ncat cu AZIMI , acela era momentul perioadei de 7 zile ca33;nd se ma33;ncau azimi . Dar probabil ca33; te inervezi de numa , ca33; daca33; citeai posta33;rile mele , le descopereai a33;i nu mai trebuia sa33; repet .
Eu nu susa33;in ca33; studiile tale nu au nimic din Biblie! Dimpotriva33;, constat ( a33;i nu surprinza33;tor, pentru ca33; ma33; aa33;teptam ;-) ) multe lucruri a33;n care a33;na33;elegem lucrurile la fel, dar modul a33;n care amesteci bunele cu relele, gra33;ul cu paiele a33;a33;i strica33; toata33; reclama ! Plus ca33; ai o exprimare tare greoaie a33;n scris, ceea ce face sa33; se a33;na33;eleaga33; a33;i mai greu ce ai scris...
Daca33; crezi ca33; nu a33;i-am citit studiul, te a33;na33;eli, pentru ca33; l-am citit, sa33; zicem aa33;a, cam a33;n propora33;ii de vreo 60-70 % plus ca33; unele chestii a33;i le a33;tiam de pe "forumcrea33;tin" dar din punctul meu de vedere consider o idee copila33;reasca33; sa33; postezi asemenea mesaje super-lungi fa33;ra33; ca cineva sa33;-a33;i fi exprimat curiozitatea de a le citi... Poate nu am observat eu, dar nu-mi aduc aminte sa33; fi cerut cineva asta- dovada e ca33; nu se a33;nghesuie nimeni sa33;-a33;i ra33;spunda33; ;-) sau nu vezi asta ??
Dar treca33;nd la ceva mai concret...prin explicaa33;iile ce le susa33;ii, reiese ca33; praznicul Azimilor nu mai dureaza33; 7 zile , aa33;a cum este poruncit, ci 8 zile! Sau... poate nu mai a33;tiu eu sa33; numa33;r ca33;te zile sunt din 14 pa33;na33; a33;n 21 Nisan :w00t: Nici asta nu ar fi de mirare, dupa33; ce am citit asemenea posta33;ri...
Mai postez o chestie ce mi-am adus-o acum aminte, a33;i apoi te las sa33; poa33;i sa33; mai scrii a33;i "Amen" la acea postare a33;i sa33; devii mai practic, nu teoretic cum ai tot fost pa33;na33; acum. Postarea de care zic este urma33;toarea, a33;i sunt aproape sigur ca33; nimeni de pe forumul a33;sta nu a a33;na33;eles exct despre ce zile anume este vorba aici:
Vizitator1 a scris:
a33;n acel , an al mora33;ii Domnului Hristos rziua prega33;tiriir1; Sabatului cu adunare sfa33;nta33; din a doua zi dupa33; Paa33;te , a ca33;zut a33;n ziua a-6-a a sa33;pta33;ma33;nii , respectiv Vinerea din zilele noastre . Pentru mula33;i deja este foarte complicat , a33;ntruca33;t am vorbit deja despre doua33; zile de prega33;tire , una a33;n ziua de 13 Nisan ,ca33;nd era rziua prega33;tiriir1; Paa33;telui , iar acum vorbesc despre r ziua prega33;tiriir1; Sabatului cu adunare sfa33;nta33; din ziua de 15 Nisan , care a ca33;zut aa33;a cum am ara33;tat Vinerea a33;n acel an , care a coincis cu data de 14 Nisan ca33;nd a fost ra33;stignit Hristos a33;i care s-a nimerit sa33; fie a33;i rziua prega33;tiriir1; Sabatului sa33;pta33;ma33;nal.
Ah, a33;i a33;nca33; ceva, daca33; a33;mi permia33;i, ca33; abia acum ca33;uta33;nd cela33;lalt citat , mi-am amintit de postarea asta a ta.
Iedidia a scris:
Pe baza celor susa33;inute de tine , a33;nseamna33; ca33; Evangheliile nu mai sunt Evanghelii , ci " PSEUDOEVANGHELII", ca33; a33;i celalte ca33;ra33;i ale Bibliei au fost a33;n pericol , a33;ina33;nd cont de faptul ca33; au apa33;rut mult dupa33; anul 1000 , iar unele susa33;ineri din "DA VINCI CODE" sunt reale . Deasemeni , inclusiv V.T. a putut suferi modifica33;ri aa33;a cum se susa33;ine a33;i a33;n special acele locuri a33;i idei
Aa33; vrea sa33; te rog sa33; ra33;spunzi doar cu da sau nu, ca33; a33;i provocarea ta este categorica33; dupa33; cum sevede ... Versetul ce a33;i-l postez a33;n continuare este exact aa33;a a33;i a33;n manuscrisele originale sau a fost modificat, la fel ca multe alte lucruri??
Citat:
BOR 1 Ioan 5:7 a33;Ca33;ci trei sunt care ma33;rturisesc a33;n cer: Tata33;l, Cuva33;ntul a33;i Sfa33;ntul Duh, a33;i Acea33;ti trei Una sunt.
8 a33;a33;i trei sunt care ma33;rturisesc pe pa33;ma33;nt: Duhul a33;i apa a33;i sa33;ngele, a33;i acea33;ti trei ma33;rturisesc la fel.
Nu ocoli ra33;spunsul, spune doar "da" sau "nu" -ata33;t. Mersi
daniel78 a scris:
La ce ora credeti caci ar trebui inceputa lucrarea de pasti ?
Dane, jertfirea Paa33;telor a33;ncepea la ceasul al 9-lea biblic a33;i dura de obicei chiar a33;i pa33;na33; dupa33; apusul soarelui, pentru ca33; erau foarte mula33;i miei de jertfit. Sunt documente a33;n care se precizeaza33; ca33; a33;n anii a33;n care jertfirea Paa33;telor ca33;dea aa33;a ca a33;i anul acesta, a33;n zi de sabat, atunci jertfa necurmata33; de seara33; se decala cu o ora33; mai repede ca sa33; ra33;ma33;na33; suficient timp pentru jertfirea Paa33;telor. Deci daca33; am dori sa33; fim riguroa33;i, a33;n zilele noastre slujba divina33; de la locul de adunare ar cam trebui sa33; a33;nceapa33; la ceasul al 9-lea biblic iar a33;mpa33;rta33;irea cu "Trupul a33;i Sa33;ngele Domnului "-lucrarea pr-zisa33; de Paa33;te sa33; se faca33; seara, dupa33; apusul soarelui ca33; Paa33;tele se ma33;nca noaptea. Punct
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Daca tot se vorbeste despre Pesah as avea completare: In cele mai multe biserici se predica ca in Luca 6:1 nu este vorba de Shabatul saptamanal ci de leganarea snopului din 16 Nisan..sunt perfect deacord..in special daca vom apela la alte traduceri ni se va confirma.
Un al doilea punct care nu se spune, sau se spune insa gresit, este ca majoritatea traducerilor au o eroare si in traducerea cuvantului 'grau' pentru ca la leganarea snopului din 16 Nisan nu se ducea parga secerisului(Lev 23:10) din grau ci din orz.astfel ca acest cuvant care la noi apare tradus ca grau din greaca 'sporimos' poate fi tradus si: insamantare, cereale, batatura, grane, camp plantat...porumb,grau, orz etc...
In Matei 12:1 ne este relatata aceeasi actiune insa acolo cuvantul folosit este 'stachus' care inseamna:spic de...
Asadar nu este vorba de grau ci de orz....daca traducem potrivit contextului! Am vrut sa spun acest lucru deoarece acest subiect a fos discutat la o conferinta a fratilor mai invarsta si rezultateale nu au fost tocmai bune datorita lipsei de informatie.....folosindu-e doar de traducerile din lb ro...etc
Daca gresesc undeva va rg sa ma corectati si....voi da ascultare!
Cat despre valoarea Sarbatorii de Pesah Yeshua ne-a lasat un lucru de facut in acest timp care cu totii stim ca este de valoare (ma refer la Cina)! Cina care implica mai multe lucruri de o valoare inestimabila!
Shalom!
Daca nu ma intelegi, inainte de a ma contrazice asigura-te ca ma asculti.
nush ce legatura are cina cu pastele . cei care folosesc cuvantul cina nu stiu ce inseamna cuvantul acesta si poate ar trebui sa rasfoiasca DEX-ul si apoi ma gandesc ca nu o sa-l mai foloseasca atat de des cat despre mesia ne este relatat ca este paste ( CRISTOS PASTELE NOASTRE A FOST JERTFIT ) nu spune CRISTOS cina noastra a fost jertfita
La evrei Sabatul inainte de Pasti este numit Marele Sabbath (Shabbos HaGadol)
-reprezinta Sabatul care a cazut la iesirea din Egipt in ziua 10 Nissan anul acela
In Evreieste "intre cele doua seri" inseamna "dupa amiaza"- exact cum a explicat Ivri mai sus
Evreii considera caci la sarbatori se poate gati hrana , exceptie in Sabat si Yom Kippur cand se posteste
Exemplu in Exodus 12 :16
Citat:
În ziua dintâi veți avea o adunare de sărbătoare sfântă; și în ziua a șaptea, veți avea o adunare de sărbătoare sfântă. Să nu faceți nici o muncă în zilele acelea; veți putea numai să pregătiți mâncarea fiecărui ins.
Frate Daniel as avea o intrebare pentru dvs(si nu numai).
Leviticul 23:
6 Și în a cinsprezecea zi a lunii acesteia, va fi sărbătoarea azimilor în cinstea Domnului; șapte zile să mâncați azimi.
7 În ziua întâia, să aveți o adunare Sfântă: atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă.
8 Șapte zile să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a șaptea să fie o adunare Sfântă: atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă.r1;
Acum intrevbarea este...Cum ramane cu celelalte zile? Ce sa fac in 16-20 Nisan? Pot sau nu pot merge la lucru? Multumesc anticipat!
Daca nu ma intelegi, inainte de a ma contrazice asigura-te ca ma asculti.
D-zeu o poruncit sa se tina aceste sarbatori in cinstea Lui, si le numeste sarbatorile LUI.
Este poruncit ca prima si ultima sa fie ca zi de sabat, iar restul zilelor trebuiau duse jertfe.
Acum trebuie sa intelegem ca in ordine sa duca jertfa trebuiau sa se duca la Templu. Deci ei se deplasau de prin toate imprejurimile ducanduse la locul unde se afla templu. Prima si ultima erau ca zile de sabat iar in restul presupun caci se bucurau si veseleau ca la zile de sarbatoare .
Gasim in deut 16
Citat:
14Să te bucuri la sărbătoarea aceasta, tu, fiul tău și fiica ta, robul și roaba ta, și Levitul, străinul, orfanul și văduva care vor fi în cetățile tale.
15Să prăznuiești sărbătoarea șapte zile în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul; căci Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta în toate roadele tale și în tot lucrul mâinilor tale, și de aceea să fii vesel.
16De trei ori pe an, toți bărbații să se înfățișeze înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege El: la sărbătoarea azimilor, la sărbătoarea săptămânilor, și la sărbătoarea corturilor. Să nu se înfățișeze cu mâinile goale înaintea Domnului.
Ca sa intelegem si mai bine cum sarbatoareau
deut 14
Citat:
22Să iei zeciuiala din tot ce-ți va aduce sămânța, din ce-ți va aduce ogorul în fiecare an.
23Și să mănânci înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege ca să-Și așeze Numele acolo, zeciuiala din grâul tău, din mustul tău și din untdelemnul tău, și întâii născuți din cireada și turma ta, ca să te înveți să te temi totdeauna de Domnul, Dumnezeul tău.
24Poate când te va binecuvânta Domnul, Dumnezeul tău, drumul va fi prea lung ca să-ți poți duce zeciuiala acolo, din pricina depărtării tale de locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Și pună acolo Numele Lui.
25Atunci, să-ți prefaci zeciuiala în argint, să strângi argintul acela în mână, și să te duci la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău.
26Acolo, să cumperi cu argintul acela tot ce vei dori: boi, oi, vin și băuturi tari, tot ce-ți va plăcea, să le mănânci înaintea Domnului, Dumnezeului tău, și să te bucuri tu și familia ta.
............Cred ca de abia asteptau sa vina sarbatorile
Deci zilele ca de sabat erau ca zile de sabat , iar in rest cumparau ,vizitau ,jucau, petzuiau , ,
-de lucrat ma indoiesc , caci vecinul se distra iar celalat sapa
Noi astazi putem aduce si noi jertfe acording cu evrei 13
Citat:
15Prin El, să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică, rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui.
16Și să nu dați uitării binefacerea și dărnicia; căci lui Dumnezeu jertfe ca acestea Îi plac.
-dar cu distractia suntem cam pe spate
Zeciuilile ne este frica sa mancam din ele inaintea Domnului
De baut vin nu bem caci ne este frica de frati de la penti, ca ce-or zice....
De mancat carnuri grase nu mancam caci avem colesterol mare...
De adunat la olalta nu o facem ca suntem ocupatii cu munca ....
Si uite asa PRAZNUIM NOI SARBATOAREA DOAR 2 ZILE IN LOC DE 7
Nu iti este interzis sa lucrezi dar ce frumos ar fi daca fratii ar face conferinte, intalniri ,etc in zilele acelea ,
Lumea sa isi programeze concediu pe acele zile
-tinerii strangeri de tineret, tabere crestine etc.
Sa se simta ca este sarbatoare 7 zile nu 2
Incerc sa studiez Sarbatoarea Pastelor...in special implinirea atat de exacta a aceste sarbatori in Mesia. Am sa pun cele lai importante din ele si vreau sa va provoc in a aprofunda si a corecta daca este nevoie acest studiu inceput de mine:
1.Cumpararea mieluluir30;r30;r30;r30;r30;.Intrarea in Ierusalim ( 10 Nisan)
2.Verificarea mieluluir30;r30;r30;r30;r30;..Intrebarile fariseilor, carturarilor puse lui Isus (10+4 Nisan)
3.Taierea mielului...........................Moartea Domnului Isus (14 Nisan ceasul al 9-lea)
4.Leganarea snopului......................Invierea Domului Isus (16 Nisan)
Domnul sa ne dea lumina!
Daca nu ma intelegi, inainte de a ma contrazice asigura-te ca ma asculti.
Lica, foarte batraneste gandit, ai dreptate, sa intram mai aprofundat, asupra evenimentelor
Un alt lucru care trebuie numerotat este : odihna Domnului in Sabat, s-a odihnit si El, si mai e ceva, dar am un lapsus...
Domnul este tăria mea și temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu, pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu, pe El Îl voi preamări. Exodul 15:2
Poate voiai sa spui si de odihna din Sabat a femeilor care abia apucau sa.l termine de imbalsamat, dar care nu au inteles din toata viata Domnului Iisus faptul ca Acesta ar fi modificat regula dupa care trebuie sfintita Ziua de Odihna ;-)
Nu stiu exact ce ai vrut sa spui, poate ti-o veni mai tarziu in minte, si vei completa. In rest, sunt deacord si eu cu ce a scris Ivri mai sus :-)
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
e ca33;te ori pe an se suia Elcana cu cele doua33; neveste la Silo? Ra33;spunsul pentru mine este evident: O data33; pe an. Aa33;a a33;i orideca33;teori din 1 Corinteni 11:26, trebuie a33;na33;eles ca33; se aplica33; a33;n conformitate cu porunca din exodul 13:10...r1; la vremea hota33;ra33;ta33;, din an a33;n anr1;.AMEN. 
a33;i e normal sa33; nu potriveasca33; ! Daca33; vrei sa33; poa33;i termina aa33;a cum se care acel joc de puzzle de care ziceai, ma33; tem ca33; trebui sa33; strici ce ai construit tu prin influena33;e de la alte religii a33;i sa33; laa33;i Biblia sa33;-a33;i vorbeasca33;! Nu trebuie sa33; te iei dupa33; oameni, mai ales dupa33; mine, ca33; asta ar a33;nsemna ca33; m-aa33; considera "bun" pe ca33;nd Biblia spune ca33; "Unul singur este Bun-Dumnezeu"-sla33;vit sa33; fie El a33;n veci! Dar ata33;ta timp ca33;t ai asemenea piese grea33;ite a33;n joc (a33;nva33;a33;a33;turi) a33;i din cauza lor nu mai a33;ncap cele bune, nu vei termina niciodata33; jocul corect.