Aurelc, ai făcut o excelentă revizuire a subiectului.
Și practic... mi-ai luat vorba din gură.
Căci asta aveam și eu de gând: să tratez exact pasajul biblic specificat de tine (mai precis, Exod.12.6). Și să arăt că Biblia poruncește ca mielul să fie jertfit în seara zilei înainte de apusul lui 14, nu 13.
Iar pentru asta, m-aș fi ajutat de expresia beyn ha'arbayim (între cele două seri), care este comună și pentru jertfirea Paștelui, dar și pentru jertfirea celui de-al doilea miel al arderii de tot necurmate.
Acum, însă, în tot ce voi scrie, nu voi face decât să întăresc spusele tale. Dar, sincer să fiu, nu-mi displace asta, ci e chiar mai simplu așa. Căci Adevărul e tot ce contează. Și fie ca toți să lupte pentru Adevăr, fiecare după posibilitatea și după talentele pe care i le-a dat lui Dumnezeu.
*******
Voi introduce în discuție pasajul Ex.29.38-41:
38. Iată ce să jertfești pe altar: doi miei de un an, în fiecare zi, necurmat.
39. Un miel să-l jertfești dimineața, iar celălalt miel între cele două seri.
40. Împreună cu cel dintâi miel, să aduci a zecea parte dintr-o efă de floare de făină, frământată într-un sfert de hin de untdelemn de măsline fără drojdii, și o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin.
41. Pe al doilea miel să-l jertfești între cele două seri și să aduci împreună cu el o jertfă de mâncare și o jertfă de băutură ca cele de dimineață; aceasta este o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
Cornilescu a tradus imprecis cele două expresii cu roșu (în original: beyn ha'arbayim) cu cuvântul "seara".
În mod evident, seara aceea era seara de 3 ore de după ora 15:00.
Nu amurgul de după apusul soarelui.
Dacă ar fi fost amurgul, atunci acel miel al arderii necurmate care s-ar fi jertfit în acel amurg ar fi trebuit să fie primul miel al zilei, deoarece amurgul este chiar prima parte a unei zile calendaristice (a se revedea schematizarea mea despre zi din postarea 21947 de mai sus).
Dar acel miel este AL DOILEA care trebuia jertfit în fiecare zi, NU PRIMUL.
Primul era dimineața, iar al doilea seara. Seara de dinainte de apus. Asta înseamnă beyn ha'arbayim, între cele două seri: SEARA DE DINAINTE DE APUS, care începe odată cu scăderea în intensitate a luminii după ora 15:00.
_______
Acum să revenim la Paște.
Să luăm Lev.23.5:
În luna întâia, în a patrusprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paștele Domnului.
Regăsim expresia beyn ha'arbayim (între cele două seri).
Așadar, despre ce Paște al Domnului e vorba aici: a.) despre o zi festivă încadrată de la un amurg la altul? b.) sau despre mielul pascal care se jertfea într-un moment scurt al zilei, și anume în seara de dinainte de apus?
Teoria sabatului lunar susține varianta "a". De ce? Pentru că ea vrea să demonstreze că sabatul pică totdeauna pe 15 ale lunii. Prin urmare, ea consideră eronat că și pe vremea paștelui lui Iisus sabatul era într-o zi de 15 (Nisan).
Dar asta nu e adevărat. Vinerea a fost 15 Nisan, iar Joia Mare a căzut într-un 14 Nisan.
De aceea, e logic de ce teoria sabatului lunar susține varianta "a" de mai sus.
Însă expresia beyn ha'arbayim demontează din temelii varianta "a", și lasă alegerii de bun simț, doar varianta "b". Adică, la Lev.23.5, Paștele Domnului despre care se vorbește acolo, nu este ziua festivă, ci mielul. Tot așa cum spune mai târziu și Pavel despre ACEL MIEL: "...căci Hristos, Paștele noastre..." (1 Cor.5.7)
Iată cum expresia beyn ha'arbayim este una foarte puternică împotriva sabatului lunar. Deoarece această expresie, confirmă că la Lev.23.5 nu de zi festivă e vorba, ci de miel.
Și această cofirmare devine evidentă pentru oricine care citește corect pasajul evidențiat de tine, Aurelc.
Acolo, la Exod.12.6, este aceeași expresie: beyn ha'arbayim. Iată:
Să-l păstrați (mielul - nota mea) până în ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; și toată adunarea lui Israel să-l junghie între cele două seri.
Deci, jertfirea mielului era evenimentul corect care avea loc între cele două seri, nu ziua festivă de 24 de ore a Paștelui.
În traducerea Cornilescu scrie, din nou, "seară" (la Exod.12.6), dar există o notă de subsol cu expresia corectă: "între cele două seri".
_______
Deci, iată când se jertfea mielul ca Paște al Domnului, conform Levitic 23.5:
În luna întâia, ÎN a patrusprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paștele Domnului.
Deci, ÎN ziua 14 Nisan.
Limbajul celălalt de la Exod.12.6 folosește ca traducere prepoziția PÂNĂ. Dar este un limbaj aparent de care nu se poate scăpa. Este "să păstrați mielul PÂNĂ în 14 Nisan", dar cu titlul de inclusiv, nu exclusiv. Deci, "și pe 14 Nisan să-l păstrați".
Haideți să dau un exemplu practic, ca să realizați mai bine ce spun: să presupun că un prieten de-al meu vrea să-și vândă mașina, și ar prefera ca, înainte de posta un anunț pe internet sau la ziar, să nu o înstrăineze, ci să i-o dea (chiar pe bani mai puțini) cuiva apropiat. Astăzi, marți, el mă întreabă și pe mine. Iar eu, trebuind să iau o hotărâre, i-aș spune să aștepte răspunsul meu PÂNĂ joi. Ei bine, asta înseamnă că și joi pot să-i dau răspunsul, nu numai miercuri. Este un PÂNĂ inclusiv, nu exclusiv.
Tot așa dacă spunem expresia: "nu mi-a returnat cartea nici PÂNĂ în ziua de azi", asta înseamnă că nici azi încă nu mi-a adus-o. Avem de-a face din nou cu un PÂNĂ inclusiv, nu exclusiv.
Așa se întâmplă lucrurile și la Exod.12.6: se păstra mielul până în 14 Nisan, INCLUSIV, NU EXCLUSIV.
Și ca să nu fie niciun dubiu despre această inclusivitate, iată că la Lev.23.5 se precizează clar că acest Paște era ÎN 14 Nisan, între cele două seri, adică după ora 15:00 trebuia jertfit mielul de Paște în fiecare familie.
Și cu asta cred că am lămurit-o definitiv cum e cu seara lui 14 Nisan în care se jertfea Paștele.
*******
Să vedem acum până când se consuma Paștele?
Biblia spune clar la Exodul 12.10:
Versiunea KJV = King James Version:
And ye shall let nothing of it remain until the morning; and that which remaineth of it until the morning ye shall burn with fire.
("Și nu veți lăsați nimic din el să rămână până dimineața; și ceea ce va fi rămas din el până dimineața veți arde cu foc." )
KJV este cea mai apropiată versiune de traducere față de original.
Cornilescu a avut cele mai bune intenții, dar n-a știut, săracu', ce teorii sucite pot apărea dintr-un cuvânt și câtă teologie greșită se poate face fără a se ține cont de citirea integrală a Scripturii. Și de aceea, dorind a face traducerea mai bine înțeleasă, Cornilescu a adaugat limbaj aparent (subliniat de mine în continuare):
VDC:
Să nu lăsați nimic din el până a doua zi dimineața, și, dacă va rămâne ceva din el pe a doua zi dimineața, să-l ardeți în foc.
Evident, în atare condiții, Satana a profitat și a inventat sabatul mincinos lunar, numai pentru a-i face pe păzitorii Sabatului să nu mai știe ce sabat să păzească.
Astfel, există printre teoriile sabatului lunar, ideea că mielul putea fi mâncat și în noaptea aceea, plus în toată ziua care urma, plus încă o noapte.
Dar Biblia originală este clară: SĂ NU LĂSAȚI NIMIC PÂNĂ DIMINEAȚA.
Mielul se consuma doar în noaptea aceea după jertfire. Și tot ce mai rămânea până în dimineața următoare (adică dimineața zilei de 15 Nisan), se ardea în foc.
QUOD ERAT DEMONSTRADUM
P.S.1
Faptul că saducheii aveau un sistem calendaristic greșit față de farisei, se vede din faptul că ei în dimineața de 15 Nisan, când L-au dus pe Iisus la Pilat, încă nu jertifseră Paștele.
Iată, deci, că din Biblie se poate înțelege că cele două partide aveau calendarul de Paște decalat cu o zi (probabil din motive de stabilire de lună nouă). Calendarul fariseu a considerat, pe bună dreptate, că 14 Nisan era joia, în acel an. Și taman atunci, în acea zi de 14 Nisan, le-a spus Iisus unor ucenici să pregătească Paștele.
Apostolul Ioan este cel care era mai apropiat de saduchei ("era cunoscut de Marele Preot" ). De aceea, el este singurul evanghelist care amintește de preoții care încă nu luaseră Paștele. Pentru saduchei, 14 Nisan a fost vineri, nu joi.
În afară de Biblie, istoricul Josephus Flavius și colecția Mișna confirmă că fariseii și saducheii erau decalați cu o zi în privința consumării Paștelui.
Dar, în privința momentului până la care trebuia consumat Paștele, în orice variantă de calendar ar fi fost evreii, fie cel fariseu, fie cel saducheu, totuși conumau mielul doar în noaptea aceea după jertfire. Și tot ce mai rămânea până în dimineața, se ardea în foc.
Pe vremea răstignirii Domnului, fariseii au ars resturile cu foc în dimineața lui vineri, 15 Nisan, iar saducheii au ars resturile cu foc în dimineața de sâmbătă, 16 Nisan (dar pe care ei, saducheii, o considerau 15 Nisan).
P.S.2
În legătură cu cel de-al șaselea ceas din Ioan 19.14, când Iisus era înaintea "Gabatei", asta s-a întâmplat dimineața pe la ora 6:00, iar trei ore mai târziu, la ora 9:00, Iisus era pe Golgota (Marcu 15.25 - "Când L-au răstignit, era ceasul al treilea" ).
După cum am mai spus, dintre toți evangheliștii, Ioan a fost mai deosebit în sensul că a avut relații mai apropiate cu saducheii.
În afară de asta, Evanghelia lui Ioan mai are ceva deosebit: ea este ultima carte a Bibliei, și a fost scrisă după Apocalipsa, adică după anul 95 e.n., până în anul 100 e.n.
Unde era Ioan pe atunci: în Israel? Nu, ci demult părăsise Iudeea și locuise în Efes, conform scrierilor lui Eusebiu și al altora. Efes era capitala provinciei romane Asia Minor. Chiar și când a scris Apocalipsa din insula Patmos, Ioan a trimis-o pentru prima dată tot în Efes (căci Biserica din Efes era prima din cele 7 Biserici care erau pe Drumul Poștei, cele 7 Biserici apocaliptice și simbolice: Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia, Laodiceea). Gândul lui Ioan era să scrie pentru a fi înțeles în primul rând de toți acești creștini, nu de cei din Ierusalim, deoarece Ierusalimul a fost distrus în anul 70 e.n. de Titus. Cititorii lui Ioan nu mai erau demult de origine evreiască, căci evreii respinseseră pe Hristos. Așa că Ioan a scris Evanghelia sa având în vedere înțelegerea cititorilor de atunci. Iar acei cititori țineau sistemul de referință orar al zilei după modelul roman (adică cel de azi). Astfel, pentru ei ziua începea la miezul nopții.
Așa că, de aceea, spune Ioan 19.14 că Iisus era înaintea "Gabatei" la ceasul al șaselea, adică ora 06:00.
Ioan, tocmai în anul 100, se adresează unor creștini obișnuiți cu sistemul de referință orar al romanilor.
Pe când, Matei, Marcu, Luca, au scris mult mai devreme: în jurul anilor 60-70 e.n.
Ierusalimul și civilizația evreiască încă nu fuseseră distruse, și de aceea, cei trei s-au adresat unor cititori care erau obișnuiți cu sistemul de referință orar evreiesc cu începere de la ora 06:00 dimineața.
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
Nikky, expresia beyn ha'arbayim (între cele două seri) se referă la un moment aflat între:
1. ÎNCEPUTUL SERII DE DINAINTEA APUSULUI și...
2. ÎNCEPUTUL SERII DE DUPĂ APUS (amurgul este seara de după apus).
Deci, expresia beyn ha'arbayim reflectă un moment care, primăvara la echinocțiu, este între ora 15:00 și ora 18:30 când apune soarele.
Astfel, cel de-al doilea miel din arderea de tot zilnică trebuia jertfit în acest moment: beyn ha'arbayim.
Dar trebuia mare atenție, pentru că acel miel nu se putea jertfi DUPĂ APUS, deoarece s-ar intra în ziua următoare.
Și atunci el ar fi fost primul miel al zilei următoare (căci ziua calendaristică începe la Domnul cu apusul soarelui).
Dar el nu e un miel al zilei următoare, ci este CEL DE-AL DOILEA MIEL al zilei curente (primul miel fiind jertfit dimineața).
Având în vedere asta, evreii au fost foarte atenți să nu jertfească prea târziu. De aceea, s-au obișnuit să-l jertfească odată cu scăderea intensității solare, adică pe la ora 15:00. Dar de ce ora 15:00? Pentru că iarna, apusul soarelui are loc pe la 16:30. Deci, exista o marjă de siguranță de o oră și jumătate pentru îndeplinirea tuturor ritualurilor legate de acel miel al arderii de tot.
Așa că beyn ha'arbayim înseamnă, în mod practic, un moment al serii de vreo câteva ore care începe cu ora 15:00. În beyn ha'arbayim trebuie executate și încheiate activitățile ritualice, cu mare atenție pentru a nu se atinge ÎNCEPUTUL AMURGULUI. Și deși vara lumina începe să se stingă mult mai târziu, totuși ceasurile de jertfă rămâneau neschimbate (ora 09:00 jertfa de dimineața, și ora 15:00 jertfa de seară).
_______
Celălalt miel, cel pascal, se jertfea și el în aceeași perioadă: "beyn ha'arbayim". Și tocmai pentru a exista timp ca să-l pregătească și pentru a fi toate gata până în momentul apusului, jertfa mielului pascal se făcea și ea mai devreme față de momentul apusului.
În Evanghelii citim că Domnul Iisus le-a spus lui Petru și lui Ioan să se ducă să pregătească Paștele. Și dacă ne uităm atent la contexte, ne dăm seama că ei s-au dus din timp ca să facă pregătirile. Nu le-au făcut pe ultima sută de metri.
Oricum, ambii miei, și cel de-al doilea de ardere necurmată, și cel pascal, trebuiau jertfiți în aceeași perioadă a zilei: cea numită beyn ha'arbayim = între cele două seri.
Aceasta este o perioadă în medie destul de scurtă de vreo 3 ore, nu de 24 de ore.
Iarna, ea durează minim 1,5 ore de la ora 15:00 până apune soarele; iar vara, ea durează maxim 5 ore căci soarele apune cel mai târziu pe la ora 20:00.
Pentru detalii mai precise, Nikky, du-te dacă vrei la una din postările mele precedente de pe acest topic, și anume 21947 din 08 martie. Acolo am făcut două schematizări: una pentru o zi, și cealaltă pentru două zile consecutive.
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
Mielul pascal, ca de altfel și mieii pentru ardere de tot, și ca de altfel multe alte lucruri vechi testamentare, simbolizează pe Hristos și lucrarea Lui.
În privința grupărilor orare ale zilei, da, mi s-a părut că ELIAHU a zis bine.
În schimb, despre beyn ha'arbayim, a zis rău: cum că ar fi o zi de 24 de ore dintre două amurguri.
După atenționarea mea despre expresiile "beyn ha'arbayim" din Biblie, și-a schimbat părerea și s-a mai apropiat de Adevăr, zicând că beyn ha'arbayim este momentul apusului.
Cu toate astea, nici când a fost rugat să-și precizeze clar poziția, el nu a făcut-o.
Așa că, dragă Nikky, concluzia o poți trage cum vrei pentru a-ți putea răspunde singură la întrebarea de mai înainte.
Oricum, dacă te raportezi la afirmațiile lui ELIAHU, ar trebui să știi că ceea ce el nu a zis deloc bine, este ziua în care se jertfește Paștele.
La Lev.23.5 se spune că acel beyn ha'arbayim este ÎN ziua de 14 Nisan, nu în 13 Nisan.
Este același moment în care se jertfea al doilea miel din jertfa zilnică în 14 Nisan.
Numai că acesta de la urmă se jertfea la Sanctuar, iar mielul pascal se jertfea în cadrul fiecărei familii.
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
Fratele meu, eu ma raportez la adevar, iar cum una din lucrarile Duhului Sfant este de a calauzi in tot adevarul, iata-ma aici, prin harul Domnului, eu care sunt cu cas la gura, prunc in fasa, si-am ajuns , calauzita doar de El, in scurt timp, la adevaruri mari.
Slava Domnului pentru asta !
Daca incercati sa-mi spuneti ca intr-o zi( care cuprinde o seara si o dimineata ) pot coexista doua seri, m-ati pierdut de client.
Deci, pentru mine, Pastele e pe 14 Nisan, nu pe 13, iar singura explicatie la care am ajuns pana acum e ca trebuie junghiat cum a si fost de altfel Hristos, intre 15-18.oo seara, inainte de apus, apusul va fi undeva pe la 18-19.00 anul acesta.
"În luna întâi, în a paisprezecea zi a lunii, între cele două seri, va fi Paștile Domnului. "
Deci, ca sa fie 14 Nisan , din apusul de 14 ( orele 18,45 sa zicem )si pana la cel de-al doilea apus, care e 15 , inseamna o zi.
Daca e sa aleg intre wiki si calauzirea Duhului Sfant, aleg varianta a doua . Asta nu inseamna ca aleg intre doi frati, sau ca are cineva dreptate sau nu.
Unul singur are Adevarul, si-L cheama Hrsitos, slava LUi !
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
Sincer să fiu nu am înțeles exact ce ai dorit să spui.
Am înțeles că vrei să combați ceva din ce am scris eu, dar nu-mi e clar ce anume.
Dar ceea ce ar trebui să știi, e că fiecare are dreptul de a crede ce dorește. Dumnezeu l-a înzestrat pe fiecare om cu libertate. El nu forțează pe nimeni. La urma urmelor, fiecare stă înaintea lui Dumnezeu în mod personal.
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
emanolake (detalii numai pentru membrii conectaţi)
22041. Postat la 12/03/2013 21:58 - 4435z1h21m
Nikky, eu ati dau un sfat fratesc nu te grabi ca ai ajuns la concluzia asta sa iei pastele inainte de apus pe cind a fost jertfit cerceteaza bine Luca 22:13_20 Domnul nu a calcata porunca din Lege sa ia pastele cind a vrut El ci a specificat: Când a sosit ceasul, Isus a șezut la masă cu cei doisprezece apostoli. Apoi dupa cum se cunoaste a luat un pahar a multumit lui YHWH, si o paine care a binecuvintato, ce vreau sa aduc in evidenta toata actiunea a avut noapte, nici decum inainte de apus si daca urmarim toata actiunea sa rugat in ghetimani vedem ca specifica Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; apoi a fost prins a fost dus la marele preot Caiafa, unde erau adunați cărturarii și bătrânii.Atunci L-au scuipat în față, L-au bătut cu pumnii și L-au pălmuit, zicând: Hristoase, prorocește-ne cine Te-a lovit? După ce L-au legat, L-au dus și L-au dat în mâna dregătorului Pilat din Pont. Atunci Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit. Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, și I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, își băteau joc de El și ziceau: Plecăciune, Împăratul iudeilor! Și scuipau asupra Lui și luau trestia și-L băteau în cap. Daca observi toata strategia prin care a trecut Mesia de cind a luat paharul si a binecuvintat painea se incepe actiunea de a vesti moartea sa, iar noi in general ar trebui ca toata noaptea sa praznuim pastele nu pina la 11 sau 12 seara ci toata noaptea cum El a suferit pentru noi si noi pentru El sa-i dam cinstea care se cuvine. Daca ai ajuns la o alegere si sa faci un lucru,fa-l potrivit scripturi si sa nu adaugi si sa nu scoti din cuvintul Domnului, eu ati pun o intrebare nikky si sa-mi dai raspunsul a luat paharu si painea inainte de apus sau noaptea? sa nu cumva sa ne inselam ca cind si-a dat duhul gata a murit si trebuie de atuncea sa ia-u pastele.
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
Deci, beyond, zici ca fariseii au tinut bine Pastele pe adevarata data de 14-15, cand a mancat si Mesia cu ucenicii, iar saducheii au tinut pe 15-16, (adica 14-15 pentru ei) , o varianta eronata "probabil din motive de stabilire de luna noua".Este o subpozitie a ta.
Nu-mi place cand se merge pe probabilitati si decalaje, chiar cat de rational am gandi si logic, atunci numaratoarea pana la Cincizecime, cat si celelalte sarbatori, ar trebui sa cada ca si Pastele decalat cu o zi, adica doua zile de Paste, doua de Cincizecime si asa mai departe...
Daca era asa, Cincizecimea avea doua zile si pentru unii si pentru ceilalti...
si acest lucru nu este adevarat!
------------------
Eu am sa-mi spun parerea, voi o s-o judecati.
Voi incepe cu versetul initial:
"In luna intai, in a 14 zi a lunii, intre cele doua seri, vor fi Pastele Domnului."
Mielul trebuia junghiat in dupa-amiaza lui 14, ca sa se manance in noaptea de 15, nu?
Isus deja incepuse sa-si vesteasca moartea, iar ucenicii nu intelegeau nimic...
De ce nu putem sa spunem ca de fapt Pastele cadea pentru toti in aceiasi zi?
Si pentru ca trebuia sa moara chiar in ziua de 14, El a decis sa se faca SUBSTITUIREA la intrare in 14 nisan, in care le explica moartea Sa...decide o Cina de Pasti sau Cina cea de Taina, facuta doar cu ucenicii, in care le explica ca va fi dat la moarte chiar in ziua cand se vor jertfi mieii in Templu , de Pasti(de aceea o face in seara in care este vandut),Substituie mielul cu Painea si Vinul, care va ramane Pastele comemorativ, in care vestim MOARTEA Lui pana la venirea Sa.
Este si rational si logic, decat sa ne chinuim sa explicam intre cele doua seri, care nu ne trebuiau pentru jertfirea mielului, ci doar o dupa-amiaza, pana la asfintit, ca apoi sa ne ramana o noapte intrega sa-l mancam, m-ati inteles?
Mai mult, SUBSTITUIREA este in 14 nisan la inceput, pe zi Isus este rastignit, cand meii erau sacrificati in Templu, totul se intampla intr-o zi, de la intrarea in seara lui 14 inclusiv, pana la intrare in seara lui 15 exclusiv.
Deci:
"In luna intai, in a patrusprazecea zi a lunii, INTRE CELE DOUA SERI, vor fi Pastele Domnului."
De la creatiune fiecare zi are o seara, si o dimineata.
Acum, am sa va spun si eu ca o zi lumina are un rasarit de soare cu etapele lui si un asfintit de soare cu etapele lui.
Insa o zi tine de seara de inceput inclusiv, pana in seara urmatoarei zile exclusiv.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
Soră Nikky, nu știu dacă am fost înțeles ce am scris eu în postarea 22014, dar mai fac o precizare. Nu a existat nici o jertfă care să fie jertfită după apusul soarelui !
Deci dacă cineva crede că Paștele se jertfeau imediat ce a apus soarele zilei de 13 ca să le poată frige și mânca în noaptea imediat următoare ( noaptea zilei de 14 Nisan) se înșeală amarnic. Animalele se jertfeau doar ziua, înaintea apusului de soare. Indiferent ce jertfe erau ele. Deci nu rămâne un alt timp pentru jertfirea Paștelor disponibil decât perioada jertfei de seară a zilei de 14 Nisan. O explicație mai simplă decât aceasta nu știu.
Frate beyond, o să te întreb ceva în legătură cu jertfirea Paștelor, deoarece mă tem că înțelegem ceva diferit. Dar nu o fac aici, la acest subiect, ci la celălalt care se ocupă de Sărbătoarea Paștelor la general.
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
Lucia, eu nu am zis despre decalarea calendarului de o zi dintre farisei și saduchei pe tot pe tot parcursul anului, ci doar de Paște.
Probabil că se regularizau la sfârșitul lunii Nisan, fariseii considerând corect luna ca având 30 de zile, iar saducheii de 29. Cine ar putea ști exact?
Sincer să fiu, eu unul, nu. Nu am fost acolo ca să știu exact, ci doar am lansat o supoziție pur teoretică din acest punct de vedere.
Știu că ție nu îți plac asemenea supoziții. Nici mie nu prea îmi plac. Dar niște supoziții, dacă nu produc îngâmfare de sine, se pot confirma/infirma la un moment dat atunci când se găsesc noi surse informaționale.
Însă dacă nu ne permitem să facem niște supoziții logice, de frică să nu-L mâniem pe Dumnezeu, atunci unde e frământarea noastră după Adevăr?
Evident, că numai un fudul prost va face din supozițiile lui o temelie a Adevărului.
Dar un om conștient de limitele lui va face supoziții doar pentru a urmări să fie pe fază atunci când Domnul îi va aduce sub ochi răspunsul, într-o zi.
Totuși, deși nu știu exact din ce cauză nu țineau Paștele împreună, ceea ce însă se poate spune exact e că saducheii nu luaseră Paștele în dimineața zilei de vineri, 15 Nisan - vezi Ioan 18.28.
Dar Iisus și ucenicii luaseră Paștele după apusul soarelui după 14 Nisan.
Iar Paștele știm că trebuia consumat până dimineața.
Deci, e clar că saducheii aveau alt sistem calendaristic legat de Paște.
Asta o confirmă și alte două surse pe care le-am indicat, nu numai Biblia: Josephus Flavius și Mișna.
În schimb, celelalte sărbători erau, din câte știu, la fel. Asta înseamnă că, într-un anume fel, calendarul se regulariza după Paște. Cum? Nu știu decât ca supoziție.
Dar, de exemplu, nu se poate trage concluzia în niciun fel că decalajul de o zi dintre farisei și saduchei, îi conducea să fie decalați și în privința zilei Cincizecimii.
Pentru că Cincizecimea nu se calculează după ciclul calendaristic anual, ci după cel săptămânal. Iar săptămâna o aveau la fel: și fariseii, și saducheii țineau Sabatul în aceeași zi.
Așa că, și dacă ar fi continuat decalajul calendaristic de o zi dintre farisei și saduchei, totuși ambele categorii religiose ar fi ajuns la ACEEAȘI ZI de Cincizecime.
De ce? Deoarece ziua din care ar fi început să se numere cele 50 de zile, ar fi fost aceeași zi săptămânală: duminica snopului din săptămâna Azimilor. Și ambele categorii ar fi ajuns tot la o duminică.
_______
În legătură cu existența a două seri în fiecare zi, ba da: acestea există.
O seară este înainte de apus, iar a doua (amurgul) e după apus.
Prima ține de la sfârșitul după amiezii până la asfințit, și cu ea se termină ziua calendaristică.
A doua ține de la asfințit până la căderea nopții, și cu ea începe o nouă zi calendaristică.
Nu eu am scris expresia "între cele două seri", ci Moise. Cuvântul este "DOUĂ" deoarece este o expresie în DUALUL ebraic.
Dar Moise nu vroia să se refere la "cele două amurguri". Adică nu voia să se refere la un interval de o zi de 24 de ore ("între cele două amurguri" ), căci cel de-al doilea miel al arderii de tot trebuia jertfit în acest moment: "între cele două seri".
Iar asta nu însemna toată ziua de 24 de ore, ci un moment aflat între:
- ÎNCEPUTUL SERII DE DINAINTE DE APUS (pe la ora 15:00) și...
- ÎNCEPUTUL SERII DE DUPĂ APUS (amurgul).
Asta înseamnă "între cele două seri".
P.S.
Totuși, dincolo de sensul expresiei beyn ha'arbayim explicat mai sus, nu trebuie să considerăm Sabatul ca fiind altcumva decât cum este el:
o zi de 24 de ore aflată între un apus și altul. După cum scrie la Lev.23.32:
"Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, și să vă smeriți sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua până în seara următoare, să prăznuiți Sabatul vostru."
(E vorba de ziua ispășirii, dar regula se aplică și pentru Sabat - de la o seară la alta.)
Aici este vorba de intervalul de la o seară a unei zile la aceeași seară, dar a zilei următoare.
Neemia, de exemplu, folosea ajungerea umbrei pentru a stabili acest moment - Neemia 13.19.
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
Lucia, tu lansezi următoarea idee: că Iisus și ucenicii au ținut doar ei singuri Paștele cu o noapte mai înainte. Adică între 13-14 Nisan.
Asta ca să se potrivească moartea lui fizică cu jerta mielului pascal.
Mai întâi, îți voi oferi argumentul rațional pentru care nu cred că s-a făcut substituția Paștelor de către Iisus.
Matei 26.17,18: În ziua dintâi a praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus, și I-au zis: "Unde vrei să-ți pregătim să mănânci Paștele?" El le-a răspuns: "Duceți-vă în cetate la cutare om, și spuneți-i: "Învățătorul zice: "Vremea Mea este aproape; voi face Paștele cu ucenicii Mei în casa ta."
Luca 22.7,8: Ziua praznicului Azimilor, în care trebuiau jertfite Paștele, a venit. Și Isus a trimis pe Petru și pe Ioan și le-a zis: "Duceți-vă de pregătiți-ne Paștele, ca să mâncăm."
Așadar, Lucia, deși prima zi a Praznicului Azimilor era 15 Nisan (conf. Lev.23.6 - "Și în a cincisprezecea zi a lunii acesteia, va fi sărbătoarea azimilor în cinstea Domnului" ), totuși pot să fiu de acord că, datorită efervescenței jertfei mielului pascal, evreii au ajuns cu timpul să denumească ziua de 14 Nisan ca fiind "ziua dintâi a praznicului Azimilor", cum zice Matei.
Pe baza acestei zile a apărut și o sectă la un moment dat: QUARTODECIMANII (de la denumirea de "patrusprezece" ).
Dar substituția ta presupune că evangheliștii au denumit cu denumirea asta, de "ziua dintâi a Praznicului Azimilor", ziua de 13 Nisan, nu 14 Nisan. Ei bine, cu asta nu mai pot fi de acord, fiindcă ar fi o confuzie inexplicabilă.
______
Lucia, ceea ce aș dori să înțelegeți cu toții e faptul că moartea lui Iisus nu a început pe cruce, ci mai înainte.
El a purtat păcatele noastre nu numai pe cruce, ci și în noaptea respectivă în Ghetsimani. Iar păcatele noastre Îl despărțeau încă de atunci de Tatăl. Iar această despărțire sufletească de Tatăl se numește MOARTE: "Am fost mort, și iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu țin cheile morții și ale Locuinței morților." (Apoc. 1.18)
Despărțit fizic și sufletește de Tatăl, El a strigat, apoi, pe cruce, din rărunchi: "Eloi, Eloi, lama sabactani!"
Însă, moartea sufletului Lui s-a produs în acea noapte pascală de joi spre vineri.
Iisus este un Miel spiritual, nu unul material. Deci, jertfa Lui are și o semnificație spirituală, suprapusă peste cea materială. Adică, în afara faptului că trupul Lui era frânt pe cruce, trebuia ca și sufletul Lui să fi fost frânt și jertfit.
Iar acest consum lăuntric al morții nu a început odată cu moartea Sa pe cruce, ci odată cu "întristarea Sa de moarte" în grădina Ghetsimani. Atunci, în noaptea de după 14 Nisan, a fost consumat în mod real, biblic, Mielul nostru. Nu vineri la ora 15:00, ci în noaptea dintre joi și vineri (care e, de fapt, noaptea lui vineri, 15 Nisan). "Isus le-a zis atunci: 'Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte.'" (Mat.26.38; Marcu 14.34)
Atunci, odată cu întristarea Lui de moarte, au fost puse păcatele noastre asupra Lui, nu pe cruce. Pe cruce le avea deja în trupul Lui.
Atunci, a început calvarul Lui. Și a continuat cu capturarea Lui de către oamenii cei răi, în grădina Ghetsimani.
Domnul spunea: "Iată că Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor; ei Îl vor omorî, și a treia zi după ce-l vor omorî, va învia." (Marcu 9.31) "Căci, după cum Iona a stat trei zile și trei nopți în pântecele chitului, tot așa și Fiul omului va sta trei zile și trei nopți în inima pământului." (Mat.12.40)
Iar oamenii firești L-au omorât mai întâi pe Iisus, ÎN INIMA LOR, nu pe cruce. Atunci, în acea noapte, când L-au batjocorit, scuipat, terfelit, pălmuit, lovit cu pumnii, denigrat, judecat și condamnat pe nedrept. Atunci când sinedriul convocat noaptea de urgență I-a semnat sentința la moarte, atunci L-au omorât, nu pe cruce (Mat.26.57).
Acea noapte se contabilizează în cele 3 zile și 3 nopți, ca moarte pentru Domnul Iisus. El a stat, de asemenea, și în acea noapte în "inima pământului"; căci "pământul" este "Adam", adică omul firesc. Și omul firesc, înainte de a-L ucide pe cruce, L-a ucis în inima lui pe Hristos încă din acea noapte.
Despărțit fiind de Tatăl, în acea noapte, El trebuia să moară încă din Grădina Ghetsimani, dar Dumnezeu a trimis totuși un înger să-L întărească (Luca 22.43).
Cu toate astea, purtând păcatele noastre și resimțind despărțirea de Tatăl, Mielul "a ajuns într-un chin ca de moarte..." (Luca 22.44)
Broboane mari de sudoare se transformau în sânge. Această hematidroză apare doar în cazuri extraordinare de presiune psihică. Zbuciumul interior al Domnului Iisus S-a consumat atunci, în Grădina Ghetsimani, nu pe cruce.
Acolo, însingurat și pe genunchi (Luca 22.41), în feeria nopții, printre măslinii tăcuți și luminați de lumina lunii pline, acolo s-a arătat faptul că El fusese deja hotărât definitiv ca jertfă cerească.
Acolo El S-a făcut păcat pentru noi, iar nouă, El ne putea spune din acel moment: "Dormiți de-acum, și odihniți-vă!" (Marcu 14.41).
Și, într-adevăr, din acel moment, ne puteam odihni, eliberați fiind de robia aspră a păcatului!
Eliberați de El - Cel ce a biruit păcatul, singur în luptă, fără ajutorul nimănui, decât al dragostei pe care ne-a purtat-o!
O, Scump Mântuitor! Minunatul nostru Miel!
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
Nu, frate Aurel, n-am spus ca Mielului trebuia jertfit dupa de apus, ci inainte intre orele 15,00 si 18,00.
"În ziua dintâi a praznicului Azimelor, ucenicii au venit la Isus și I-au zis: rUnde vrei să-Ți pregătim să mănânci paștile?r1;(Mat.26:17)
"În ziua dintâi a praznicului Azimelor, când jertfeau paștile, ucenicii lui Isus I-au zis: rUnde voiești să ne ducem să-Ți pregătim ca să mănânci paștile?r1;(Marcu 14:12)
" Ziua praznicului Azimelor, în care trebuiau jertfite paștile, a venit."(Luca 22:7)
"Vorbiți întregii adunări a lui Israel și spuneți-i: rÎn ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă.(Ex.12:3)
"Să-l păstrați până în ziua a paisprezecea a lunii acesteia; și toată adunarea lui Israel să-l înjunghie seara."(Ex.12:6)
Din a 10-a zi , pana la jumatatea saptamanii, 3 1/2 , adica in 13 seara, inainte de apus, cand Hristos era pe cruce , la jumatatea Azimilor, se junghia Mielul lui Dumnezeu.
Intre cele doua seri, nu putea fi dupa apus 14 Nisan, ci inainte si mancat in ziua de 14, pana la caderea lui 15, cand intram deja in a doua jumatate a Azimilor.
Eu inteleg , dar cred ca nu ma exprim bine.
Ce voiam sa spun beyond, e ca nu pot fi doua seri apartinand aceleasi zile, de 14 Nisan, pentru mine e seara de 14, dinainte de apus, adica orele 15-18,00, caci de la 18-21,00 era intuneric bezna, murea Hristos pe cruce, si cea de-a doau seara, dinainte de 15 Nisan, cealalta jumatate a Azimilor.
Si o completare . In Biblia traducerea Gala Galaction, Lev.23: 5 e tradus asa :
"În luna întâi, în ziua a paisprezecea a lunii, către seară, sunt Paștile Domnului."
Expresia " intre cele doua seri ", se mai afla in Ex.16:12:
rAm auzit cârtirile copiilor lui Israel. Spune-le: rÎntre cele două seri aveți să mâncați carne, și dimineața vă veți sătura de pâine; și veți ști că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.r1;
Dar in Gala Galation e tradus diseara:
". "Am auzit cârtirea fiilor lui Israel. Spune-le dar: Diseară carne veți mânca, iar dimineață vă veți sătura de pâine și veți cunoaște că Eu, Domnul, sunt Dumnezeul vostru".
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
Nikky, ai dreptate în privința unui singur lucru: expresia "între cele două seri" înseamnă de la ora 15:00 a zilei până la apus.
Traducerea Gala Galaction a Levitic 23.5 de care ai zis, mi se pare foarte bună: "către seară".
Se pare că tu ești pe dos decât adepții sabatului lunar. Ei nu acceptă ca seară decât seara după apus (amurgul), iar tu accepți ca seară doar seara de dinainte de apus.
Părerea mea e că ar trebui să citești mai atentă ceea ce eu am scris despre "între cele două seri". Și să știi ceva ebraică: că există numărul DUAL, adică se referă la o pereche, la două bucăți.
De exemplu:
an = șanah
doi ani = șenatayim (sufixul "-ayim" e specific dualului)
ani = șaniym (trei sau mai mulți ani; sufixul "-iym" e specific pluralului mai mare sau egal cu 3)
Tot așa:
seară = ereb
două seri = arbayim
seri (3 sau mai multe) = nu există în Vechiul Testament.
_______
În rest, ce zici tu acolo: jumătate din săptămâna Azimilor care începe în 10 Nisan, sau moartea lui Hristos pe cruce între 18:00 și 21:00, sunt lucruri care mă depășesc.
Eu înțeleg din Biblie atât: că săptămâna azimilor începe odată cu amurgul lui 15 Nisan, odată cu așezarea la masa de Paște, și durează până la apusul de după 21 Nisan.
Mai înțeleg că Hristos a murit vinerea mare, pe la ora 15:00, pe data de 15 Nisan.
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
"De la ceasul al șaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara. Și pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: rEli, Eli, lama sabactani?r1;, adică: rDumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?r1; ( Mat.27:45,46)
" Isus a strigat iarăși cu glas tare și Și-a dat duhul."( Mat.27:50)
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
beyod, imi aduci doua argumente biblice pe care si tu le cataloghezi ca fiind traduceri gresite pentru ca 14 nisan nu este acelasi lucru cu ziua intai a praznicului azimilor.
Totusi teoria mea ramane in picioare chiar si asa, pentru ca tu sustii ca in acel an au fost 2 Pasti, unul cand l-a luat Isus cu ucenicii si unul cand l-a luat saducheii, numai ca gandind logic, crezi ca la Ierusalim s-ar fi permis asa ceva? Ma indoiesc!
Insa din felul cum a pregatit ucenicii Pastele se intelege ca a fost pregatit intr-un cadru particular, intr-o casa anume, ceea ce daca ar fi fost la Pastele din 14-15, mielul ar fi fost jertfit la Templu, nu?
Apoi, si asa cum spui tu, este clar ca atunci cand Isus era rastignit, mieii se jertfeau in Templu(la al doilea Pasti al saducheilor)
Acum, spune tu, care din gandire este mai logica?
Doi Pasi, unul dupa altul, sau un Pasti tainic inainte cu o seara de Pastele normal?
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
Lucia, nu e logică deloc vreo ținere a unui Paște secret. Ba dimpotrivă: e ceva nebiblic.
Eu ți-am explicat de ce există confuzia de traducere cu privire la 14 Nisan. Acum dacă tu vrei s-o extinzi și la 13 Nisan, ca să se potrivească teoriei tale, asta e. Faci cum dorești.
Nimic din cuvintele Evangheliilor nu lasă de înțeles că Paștele luat de Iisus cu ucenicii era "tainic".
Scrie undeva că acea joi era vreun Paște "tainic", stabilit de comun acord doar între Iisus și ucenici? Evident că nu.
Oridecâte ori se scrie despre acea joi ca fiind Paștele, se scrie ca și cum toți ar fi știut că atunci era Paștele.
Marcu 14.1: "După două zile era praznicul Paștelor și al Azimilor."
Toți știau asta. Nu era o convenție "tainică" între Iisus și ucenici.
Legat de Marcu 14.1, poți vedea că asta se întâmpla marți:
- duminică fusese duminica Floriilor când Iisus intrase pe un măgăruș în Ierusalim,
- luni de dimineață, I-a fost foame și a blestemat smochinul (Mat.21.18; Marcu 11.13)
- marți de dimineață, Petru a văzut și el că smochinul se uscase (Marcu 11.20,21).
În acea marți, Iisus a început să le vorbească în pilde (Marcu 12.1; Mat.22.1).
Imediat după ce a terminat vorbirea în pilde, se spune:
"După ce a isprăvit Isus toate cuvântările acestea, a zis ucenicilor Săi: 'Știți că după două zile vor fi Paștele..." (Mat.26.1,2).
"După două zile era praznicul Paștelor și al Azimilor." (Marcu 14.1).
Paștele, adică 14 Nisan, era deci după 2 zile, adică joi. Iar asta nu era vreo înțelegere tacită și secretă între Iisus și ucenici, ci toți știau de acest Paște, fiindcă poporul de rând ținea Paștele după rânduiala fariseilor, nu a saducheilor.
Despre cum țineau saducheii (în care intrau și preoții cei mai de seamă), nu vedem decât la Ioan, căci el era cel ce era mai apropiat de partida saducheilor ("era cunoscut de marele preot" ).
Lucia, eu ți-am spus că saducheii țineau Paștele decalat cu o zi. Iar asta este confirmat și de alte două surse pe care le-am enumerat: Josephus Flavius și Mișna. Dacă ai musai nevoie de aceste două surse ca să pricepi asta, caută tu însuți.
În ce privește Joia Mare (14 Nisan), în acea zi spre seară (adică "între cele două seri" ) era Paștele.
Tu spui că mielul pascal se jertfea la Templu. Eu nu cred. Nu am găsit absolut niciun fel de referință biblică din care să se poată deduce că omul de rând trebuia să jertfească mielul pascal la Templu. Ci cred că mielul se jertfea în Ierusalim, dar nu neapărat la Templu. Ci fiecare în casa lui își pregătea Paștele, iar apoi după apusul soarelui stătea la masa de Paști.
Nimic din toate astea nu se întâmplau la Templu. Nu era o masă mare în Templu unde oamenii ar fi trebuit să se așeze după apusul soarelui ca să consume mielul pascal.
La Templu se întâmpla altceva: adunarea sfântă din dimineața de 15 Nisan, prăznuirea zilei dintâi a Praznicului Azimilor.
După cum stătea scris: "Și în a cincisprezecea zi a lunii acesteia, va fi sărbătoarea azimilor în cinstea Domnului; șapte zile să mâncați azimi. În ziua întâia, să aveți o adunare sfântă..." (Lev.23.6,7).
De asemenea, tot la Templu trebuia să fie adunarea sfântă din 21 Nisan (a 7-a zi a săptămânii pascale).
Asta se întâmpla la Templu, nu jertfa în sine a mielului. Căci mielul acesta nu era dintre aceia pe care puneai mâna pe capul lui și îți mărturiseai păcatele, ci era o comemorare familială a ieșirii din Egipt.
Însă, da! el trebuia jertfit în Ierusalim deoarece a doua zi dimineața (pe 15 Nisan) trebuia să aibă loc adunarea la Templul din Ierusalim.
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
Nica Schirod (detalii numai pentru membrii conectaţi)
22065. Postat la 14/03/2013 13:34 - 4433z9h45m
Shallom - Pace.
Sunt uimit prin câte vederi/prisme, se privește la ceva sacru, cum este Pesah-ul.
Mă gândesc, dacă atunci când Moșe - Moise, a dat directive cu privire la regula cum trebuie să o respecte, toți cei din ținutul Gosen, adică evreii care pe lângă, că trebuiau să fie scutiți de intrarea îngerului care trebuia să omoare orice întâi născut, dar și izbăvirea de sclavie.
Nu știu două lucruri, dacă puteți să mă lămuriți careva cu privire la neînțelegerea mea;
1) - Dacă cei de atunci erau mai citiți, mai informați decât noi acum, dacă cei de atunci, bâjbâiau ca și noi acum, cu privire la, când trebuiau să consume Paștele ca și noi acum și dacă ar fi consumat Paștele, în două zile diferite, ar fi avut acel a-și efect. 2) - Dacă cei de atunci, înțelegeau când este data de; 10, de 13, de 14, de 15 Abib - Nisan. Dacă ei au înțeles, cum de nu înțelegem noi acum?
Pentru mine, Sărbătoarea care este foarte aproape și care ar trebui să o așteptăm cu toții, cu o inimă un gând și un cuget, are temelia pusă, odată pentru totdeauna în versetul acesta: - Am ajuns la cunoștința că tot ce face Dumnezeu dăinuiește în veci, și la ceea ce face El nu mai este nimic de adăugat și nimic de scăzut, și că Dumnezeu face așa pentru ca lumea să se teamă de El. Eclesiastul 3: 14.
Apoi, ordinea pregătirii și prăznuirii Pesah-ului - Paște, este aici: 3. Vorbiți întregii adunări a lui Israel, și spuneți-i: ,În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă.
4. Dacă sunt prea puțini în casă pentru un miel, să-l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceți socoteala cât poate mânca fiecare din mielul acesta.
5. Să fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veți putea să luați un miel sau un ied.
6. Să-l păstrați până în ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; și toată adunarea lui Israel să-l junghie seara. Exod 13.
Eu nu cred, că Yahshua - Isus, care zicea: Să nu credeți că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. Matei 5: 17. A dat ordin să meargă ucenicii să pregătească Pesah-ul - Paștele, cu 24 de ore mai degrabă. Pesah-ul se pare că are cele mai stricte rânduieli, zile, timpul din zi (oră/ceas) fără a se lăsa interpretări cu privire la ceva anume.
Atunci ce s-a întâmplat în noaptea care este după ziua de 13, în noaptea zilei de 14 Nisan?, ce au mâncat ei acolo?
Eu cred că acolo s-a rezolvat două lucruri: 1) - Eu cred că ce s-a întâmplat în noaptea cu pricina, noi știm prea puține, pentru că nu cred că convenea traducătorilor să explice toată convorbirea de acolo, sau poate că așa a fost îngăduit, să nu se aibă ce comenta, eu cred că porunca Lui Elohim - Dumnezeu, nu trebuie comentată, trebuie împlinită cu scumpătate, așa că în aceea noapte se traduce o vorbire a Lui Yahsua - Isus, care a zis așa: 53. Isus le-a zis: "Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă nu mâncați trupul Fiului omului, și dacă nu beți sângele Lui, n-aveți viața în voi înșivă. Ucenicii au zis cam așa: Mulți din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: "Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s-o sufere?"
61. Isus, care știa în Sine că ucenicii Săi cârteau împotriva vorbirii acesteia, le-a zis: "Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire?
În noaptea aceea, au înțeles această vorbire, dacă ar fi înțeles așa cum au înțeles și acceptat în aceeași noapte, nu ar fi plecat cei 70 de ucenici.
2) - Sigur că în aceia noapte, li s-a explicat ucenicilor pasajul acesta: "Iată-Mă, vin să fac voia Ta, Dumnezeule." El desființează astfel pe cele dintâi, ca să pună în loc pe a doua. Evrei 10: 9.
Cred că atunci li s-a explicat, cum trebuie să mănânce Trupul/Jertfa de Pesah - Paște, că din aceea seară, miel de Pesah, nu mai este miel sau ed, ci începând cu Pesah-ul următor, El este Pesah-ul care a fost jertfit.
O concluzie și după aceea o mică comentare. Concluzie: Dacă zicem că este Pesah - Paște, trebuie să respectăm Legea și rânduiala acestei sărbători, Pregătirea se face în 14 Nisan, după ceasul al nouălea - 15 și apusul soarelui zilei de 14, iar Prăznuirea este în noaptea de 15 care este prima zi din Praznicul azimelor și punct .
Mica comentare: Domnule frate beyond, te respect, te invidiez, pentru răbdarea ta, pentru felul tău respectos de a nu da în cap cuiva, am o rugăminte, vezi dacă părerea mea este aproape bună, sau este aproape eronată, știu că așa cum zicea cineva care este hiper sfânt și deștept că sunt agramat, vezi dacă poți să descifrezi ce am scris și spune-mi public unde am greșit, dacă am greșit.
Lucica, mai omorât cu mielul aburind pe masă în noaptea care a urmat după ziua de 13, adică în noaptea de 14.
- Dacă nu putem să fim buni, să încercăm să fim măcar politicoși. (Nicolaie Steinhardt)
- Dacă nu putem să fim buni, degeaba încercăm să fim politicoși.- Nica Schirod!
Deconectat
RE: Când consumăm Paștele - la intrarea sau ieșirea din 14 Nisan?
Frate Nica, ma bucur ca ai revenit printre noi, Domnul sa te binecuvinteze!
Pastele comemorativ, il mananc in noaptea de 15, fara nici o sovaire...
Insa ce scriu eu si beyond este cum intelegem noi contextul Evangheliilor. Pentru ca la Ioan se vede de fapt ca Pastele urma sa aiba loc in ziua rastignirii Mantuitorului, si fiecare ne spunem parerea, nu avem voie?
Se poate vedea ca discutiile noastre nu au un caracter strict, nici impunator!
...........................
beyond, Mesia a venit in TRUP, care a inlocuit Mielul Pascal la aceasta sarbatoare, nu vreau sa spun ca Pastele se mananca in 14 la intrare, ci vreau sa spun ca Domnul Isus a putut face lucrul acesta in seara de 14 pentru ca El in aceiasi zi cand se jertfeau mieii trebuia sa se jertfeasca si El pe dealul Golgota, rastignirea trebuia sa aiba loc in acelasi moment, pentru ca sa se implineasca ce era scris:
Iata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii!
Cei care cred ca El nu a implinit Legea mancand Pastele cu o seara inainte se inseala, El a implinito jertfinduse in acelasi timp cu mieii Pascali.
Apoi El a schimbat multe in Lege.
A inlocuit Legea jertfelor, cu tot ceremonialul lor.
A inlocuit deci, Legea preotiei.
A inlocuit Legea pedepsei cu Harul.
Dar, nu cred ca este momentul nici locul potrivit sa scriu aici cate lucruri a schimbat in Lege Mantuitorul.
................
A, frate Nica daca tot te-am stresat cu mielul aburind in seara de 13 spre 14, tu, cum iti explici versetul de la Ioan care afirma ca in ziua cand Isus a
fost dus in sala de judecata iudeii nu au intrat pentru ca trebuia sa manance Pastele?
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
