avodah a scris:
Considerati ca este ok sa dai la prieteni tot ce contine aluat pe perioada cand este poruncit sa nu se gaseasca aluat in casele noastre, iar pe urma sa le primiti inapoi?
La ce fel de produse te referi mai exact Dane? Eu de obicei înainte de Pesah mă cam orientez să nu mi se adune prea multe produse ca apoi să trebuiască să le arunc.. dar nu ai spus în ce direcție se adresează întrebarea: la ceva produse anume sau la idee în sine. ( oricum pâinea și alte produse de panificație nu mai sunt bune după vreo 8-9 zile...)
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Spre exemplu avem un sac de drojdie , si nu stim ce ar fi mai bine : sa-l dam la saraci , care oricum nu-l vor (ei vor painea gata) sa-l aruncam , sau sa-l dau la un prieten care nu ii pasa oricum de acesta sarbatoare sa il tina la el pe aceasta durata.
Evrei au acest obicei sa il vanda la straini iar dupa sarbatoare il cumpara inapoi.
E ca si cum l-ar vinde la piata , iar dupa aceea ar mege sa cumpere acelasi lucru din nou.
Cred ca ei merg pe idea ca daca o fiara salbatica sfasie o vita ei nu aveau voie sa o manance , dar puteau sa o vanda la strain daca nu ma insel.
Pentru noi cei ce credem in Mesia intelegem ca neamurile au capatat si ele trecere, ca atare lucrurile se schimba putin .
Oricum personal sunt inclinat sa-l arunc , dar am vrut sa vad si alte pareri, desi aceste lucruri trebuie aplicate in primul rand la nivel spiritual, pe care trebuie sa punem acent .
BARUCH HABA B'SHEM YHWH Mat.23:39
Binecuvantat este cel ce vine in numele lui YHWH
Deconectat
RE: Sărbătoarea Azimelor
fullban10 (detalii numai pentru membrii conectaţi)
2639. Postat la 24/03/2010 18:45 - 5519z4h50m
Dar, drojdia, e aluat ?.
Nu cumva strecurati tantarul ?
Nu stiu cat de realista este problema pusa de tine Dane...pentru ca nu stiu cine ar putea avea atat de multa paine incat sa trebuiasca sa o vanda/cumpere.... Cat despre drojdie daca vrei sa o elimini la fel...
Daca nu ma intelegi, inainte de a ma contrazice asigura-te ca ma asculti.
avodah se referea la drojdie în contextul unui verset ca și acesta:
Citat VDC :Exod 13:7 În timpul celor șapte zile, să mâncați azimi; să nu se vadă la tine nimic dospit, nici aluat, pe toată întinderea țării tale.
Avodah, părerea mea e că evreii au decis să facă acest lucru dintr-un alt motiv. Pe de-o parte e așa cum spui tu, că nu toate legile sunt la fel pentru băștinașii evrei și neamurile ne prozelite ( ne convertite la iudaism). Exemple ca și cel pe care l-ai dat cu animalul sfâșiat de fiare mai sunt.
Ceea ce voiam eu să spun e că diferența dintre noi care locuim între neamuri și evreii care erau toți numai de-ai lor în întreaga țară ( mă refer în procentaj maxim... că doar existau printre ei acele neamuri cărora le era îngăduit să le dea animalele sfâșiate de exemplu, dar într-un procentaj neglijabil ) este foarte mare: evreii din israel ar fi avut probleme mari să scoată aluatul și ce era dospit cu totul din țară ( ei au devenit foarte meticuloși în aplicarea multor ritualuri de 10 ori mai strict decât se cerea). Țara era totuși mare și dacă mijloacele de transport erau numai caii cel mult... Apoi, după sărbătoare, procurarea din nou a aluatului ar fi durat iar un timp foarte îndelungat din aceleași motive. De aceea cred eu că au recurs ei la o asemenea metodă - să facă acea tranzacție cu aluatul și produsele dospite înainte și după sărbătoare- pentru că în felul acesta ei scăpau pe perioada sărbătorii de această poruncă.
În schimb, pentru cei care trăiesc între neamuri... acolo oricum sunt la magazine de toate. Imediat ce se termină sărbătoarea pot să-și cumpere orice vor. Deci pentru cei din diaspora era mult mai ușor de " scăpat de aluat" și reprocurarea lui după Praznic.
Negreșit pentru noi azimele au o semnificație dublă, iar cea spirituală e foarte importantă ( pentru că e doar de la Mesia încoace).
Dar revenind la întrebarea ta, eu aș zice că cel mai corect ar fi să nu le dăm și primim înapoi, din motive ca și cele enunțate de valentina. Repet, evreii din Israel, ar fi avut altfel probleme cu scosul din țară și reintrodusul. Evreii pun pe alții să le facă la sărbători și alte lucrări , pe care nu vor ei să le facă ( de exemplu să le facă anumite lucrări în Șhabat) dar pe noi ne învață Domnul să nu-i învățăm pe alții să strice unele din cele mai mici porunci ci să le spunem să nu facă asemenea greșeli sau păcate.
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Multumesc de raspunsuri . Cam in aceasi directie ma inclin si eu frate Ovi.
Cat despre propunerea fratelui Ari nu vad decat ca omul odata mancand din Fructul oprit s-a impartasit la figurat din acest aluat vechi. Toti dupa Adam suntem nascuti in acest aluat de care trebuie sa fim curatiti daca vrem sa ne infatisam vreodata inaintea Tatalui.
Singura cale e sa ne impartasim din azimile ce pot aduce curatirea si anume Mesia . Imparatasindu-ne si facand botezul declaram a cui apartinem si ca credm ca in El e posibil acest lucru.
Jerfa Sa ne-a vindecat de aluatul cel vechi in care toti ne nastem prin neascultarea lui Adam.
In Mesia suntem o plamadeala noua , robi ai ascultari acum si nu robi ai pacatului.
Nu va simtiti robi ai ascultari? Si anume cand sti ca nu ai proocedat bine sau intr-un fel mai subtil ai mintit pe cineva fara sa fi intentionat aceasta , nu esti conforrtabil si ceva din tine te impinge sa indrepti problema. Adica samanta ce e in noi ne-a facut intr-un fel robi ai ascultari de glasul Duhului Sfant
Daca ai o mai ampla intelegere spirituala te rog impartasest-o
Fratilor daca sotia unui frate se afla la necuratie in perioada sarbatorii aceasteia de 14 Nisan si dupa scriptura ar trebui sa ia Pastile a doua luna in 14 ce face sotul acestei femei ?
El poate sa se impartaseasca in prima luna?
Daca da atunci va manca din nou azimi in a doua luna , din cauza sotiei, pentru ca nu se poate afla aluat in casa timp de 7 zile chiar daca e a doua luna?
In 2 cronici 30 :15
avem un exemplu cum israeliti au tinut Passover in a doua luna,
iar in vs 21 apare ca au tinut sarbatoarea azimilor 7 zile in a doua luna
Ce pareri aveti?
BARUCH HABA B'SHEM YHWH Mat.23:39
Binecuvantat este cel ce vine in numele lui YHWH
Deconectat
RE: Sărbătoarea Azimelor
CorneliuS (detalii numai pentru membrii conectaţi)
2683. Postat la 27/03/2010 22:02 - 5516z1h33m
Dane, eu nu cred ca necuratia ar impiedica-o pe femeia credincioasa, sa praznuiasca sarbatoarea azimilor. Ea nu poate manca pastele si nu poate participa la slujba religoiasa, dar sarbatoarea tot trebuie s-o tina si sa nu manance azimi 7 zile.
Doar nu ai vrea sa zici ca ea poate manca paine alea 7 zile pt ca nu a putut manca pastele si la sotului ei trebuie sa-i faca azimi ?
Pt ca e lege sa tina sarbatoarea in 15-21 nisan( indiferent ca esti curat sau nu), nu cred ca ea sau sotul trebuie sa tina si in luna a 2-a. Mananca doar pastele in 14 luna a 2-a, pt ca la asta se refera scriptura, fara a mai tine acele 7 zile.
"Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăția, slava și viața"
Perfect biblic frate Cornel, cine caută adevărul îl găsește, unii vor căuta tot timpul doar păreri și atât, iar cine vrea să țină sărbătoarea Azimilor este dator să mănânce și Azimi, iar dacă cineva crede că poate mânca și pâine atunci este o problemă, desființează sărbătoarea.
Doar nu ai vrea sa zici ca ea poate manca paine alea 7 zile pt ca nu a putut manca pastele si la sotului ei trebuie sa-i faca azimi ?
Frate Cornel imi pare rau daca s-a inteles acest lucru. Nu mi-ar fi trecut nici macar prin gand sa sutin asa ceva.
Intrebarea mea era daca femeia va trebuii sa i-a Pastele a doua luna daca va trebui sa manance din nou si azimi , daca da atunci inseamna ca nu va putea sa fie din nou paine in casa ca atare si barbatul va trebuii sa manace din nou azimi, ca nu ar avea de ales
Am inteles parerea ta si anume ca Sarbatoarea Azimilor ea poate sa o tina chiar daca e la necuratie , doar impartasirea va trebui sa o faca in a 2-a luna.
Imi cer scuze ca nu am fost destul de explicit.
BARUCH HABA B'SHEM YHWH Mat.23:39
Binecuvantat este cel ce vine in numele lui YHWH
Deconectat
RE: Sărbătoarea Azimelor
CorneliuS (detalii numai pentru membrii conectaţi)
2721. Postat la 31/03/2010 18:33 - 5512z6h2m
Se mai intampla fr.avodah imi cer scuze, poate nici eu nu am inteles bine ce ai vrut sa spui.
"Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăția, slava și viața"
AM PRIMIT DIN ERUSALIM INSTINTAREA ; NU A FOST GASIT NICAERI IN YSRAEL ORZUL IN STARE DE ABBIB(BUN DE SECERAT)IN IN TOATE REGIUNILE DIN YSRAEL ORZUL E DOAR IN SPIC ; ASTA DENOTA CA A 13 LUNA A FOST ADAUGATA O DATA CU APARITIA LUNI NOI CARE SA VAZUT PE 6 MATIE ORA 5 ;47 ERUSALIM
No Aviv Barley, New Moon of Thirteenth Month Sighted
On March 6, 2011 the barley we examined in the Judean Desert and Jordan Valley was nowhere near Aviv. These are locations the barley is known from previous years to ripen earliest. The barley was mostly in the vegetative state but we also found large amounts of barley that had just flowered (cotton-stage). This is consistent with our findings on Friday March 4, 2011 in the northern Negev. The lack of Aviv barley means the new moon on April 4, 2011 will be the beginning of the Hebrew year and Chag HaMatzot (Feast of Unleavened Bread) will begin at sunset on April 18, 2011.
DECI DACA LUNA NOUA DIN APRIL VA FI OBSERVATA LA VREMEA CARE SE PRECONIZEAZA SA FIE VAZUTA ( APRIL 4 ) VOM NUMARA 14 ZILE SI VOM AVEA
SARBATOAREA PRAZNICULUI AZIMILOR CIND SE MININCA PASTELE
Din perioada primara a urmasilor lui Mesia Isus Cristos,
apostolii si congregatia din Erusalim (biserica), toti au
tinut Pastele la vremea poruncita de Dumnezeu(Yhwh).
Biserica primara nu a avut nici o dificultate in a intelege si tinea
porunca privitoare la Paste; corect si la vremea poruncita.
Ce este pastele ? Pesach ori (pasover in engleza); ce este aceasta ?
Pentru cunoscatori Scripturilor e ceva ce Yahweh (Dumnezeu) a poruncit,
O porunca a celui Prea Inalt stabilita cu statut; pentru vesnicie (exod 12 v14 ).
Biserica primara din Erusalim ; apostolii si primi crestini o tineau
in conformitate cu legea data prin Moise; de la care au mentinut rinduiala
stabilita fara sa se abata de la porunca, cautind si urmind intocmai
ce era poruncit . Toti apostoli stiau exact timpul cind si cum trebuea urmata porunca
privitoare la Pasti.
Generatia zilelor noastre este o generatie confuza care urmeaza orice
numai legea lui Dumnezeu nu. Chiar si printre credinciosi, sint diferite curente
religioase care nu se pot justifica scriptural; fara temelie stabilita in scripturi.
Multi sint inclinati in a urma traditi omenesti, si invataturi primite din batrini
de la inaintasi care le-au propovaduit invatatura pe care o practica fara sa cerceteze
daca este corect sau nu.
Marea majoritate a practicantilor Crestini si mesianici care confesa si zic
ca practica credinta ; sint in eruare indiferent de motivatiile care le invoca.
Cine isi poate inchipui ca apostolul Pavel (Shaul), un rabin de elita cunoscator
al Legii, ar fi tinut pastele la o alta data de cit ce-a poruncita de Lege.
Intrebarea este, cum putem noi in zilele noastre sti exact cind trebue
tinut Pastele? cum este corect in al tinea.,al tinea doar sa fie tinut, sau al
tinea dupa rinduiala..dupa legea poruncita. Uni confesori ai crestinismului nici
nu mai tin pastele; pentru ei este o porunca Evreiasca privitoare
la evrei si nicidecum la Neamuri.
Neamurile si Evreii
In romani 11 , Shaul (pavel) expune situatia reala a celor care practica
credinta in Isus Cristos.
Ysraelul este maslinul cel bun. - Neamurile sint maslinul salbatic ( rom 11 v
24 ) Ysraelul este adevaratul butuc, adevaratul pom bun si nu neamurile.
Deci altoirea este inpotriva firi (neamurilor) altoit nu prin voia ta; ci
prin o hotarire Dumnezeiasca (v 24), cel altoit (neamurile) nu mai sint
neamuri ; ci sint Ysrael, fiind altoite in Ysrael. Ce rezulta de aici, ca
NEAMURILE ALTOITE IN YSRAEL NU MAI SINT NEAMURI; CI SINT YSRAEL.
Yahweh Dumnezeul lui Ysrael este si Dumnezeul neamurilor altoite; care
au devenit Ysrael impotriva voiei lor. Yahweh Dumnezeul lui Ysrael este
Dumnezeul tuturor; Legea Dumnezeului lui Ysrael este Legea tuturor.
Fagaduintele lui Ysrael sint fagaduintele tuturor.
Mintuirea vestita lui Ysrael este mintuirea tuturor celor ce cred in
Dumnezeul lui Ysrael ; Messia lui Ysrael este Messia tuturor ce cred in EL;
Legea Dumnezeului lui Ysrael este legea tuturor.
Cei dintre neamuri care au fost altoiti in Ysrael trebue sa urmeze Legea Dumnezeului
lui Ysrael. Ce Yahweh a stabilit sa fie Lege ramine lege . Cei dintre neamuri
nu se pot desvinovati zicind ; o asta e pentru evrei; nu; ce e pentru
Evrei e valabil si pentru neamuri. Ce a stabilit Tatal Ceresc pentru vesnicie, ramine
pentru vesnicie. Biserica nu are autoritate peste Legea lui Dumnezeu.
Rindueala biserici trebue sa fie in conformitate cu Legea Celui Vesnic.
Presbiterul nu are autoritate in a stabili doctrina (invatatura),
nu are dreptul in a decide ce este scriptural sau ce nu este ; cind
e scris. Ce este scris e Lege ( ma refer la legea pastelui)( deotro 4 v2 ).
Jertfa de ispasire
Este mielul junghiat la sarbatoarea poruncita (pesach) o jertfa de ispasire?
Ce este jertfa de ispasire?(1 ioan 2 v2 ) este jertfa de pasti???
Isus este Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumi ; deci jertfa pentru pacat,
pacat ce trebue ispasit cu o jertfa ! .Isus este Mielul lui Dumnezeu
(ioan 1 v 29 ) el este jertfa pentru ispasire a pacatului.
Jertfa de ispasire, (YOM KIPUR), era adusa de marele preot (cohen ha gadol)
in ziua a zecea a luni a saptea si nu in ziua a 14-a a luni intia ( pesach )
Jertfa de ispasire a carui singe a fost adusa de preot in locul
Prea Sfint Nu se poate minca ( lev 6 v 30 ) ci trebue arsa in foc.
Pe cind Pastele ( mielul ) se mininca nu se arde in foc.
Singele mielului jungiat in ziua a 14-a luni intia intre cele doua seri
nu este adus in locul prea sfint ( cort, Templu) nu este jertfa de
ispasire . Jertfa de ispasire pentru popor nu este miel ci este un tap.
Tapul - jertfa de ispasire pentru pacatele poporului (tuturor),
este junghiat la altar si singele lui adus de preot in locul
Prea Sfint si stropit pe chivot, avea menirea de a sterge pacatele.
Isus a fost adus ca jertfa de Ispasire ; singele lui facind curatirea de
pacate si a locului Prea Sfint ( evrei 9 v 28 ).
Jertfa de ispasire nu se mininca - este arsa de tot - Pastele se mininca !
Mielul de pasti (pesach)
In ziua a 10-a a luni intia (abbi
fiecare om sa ia un miel de fiecare familie...(exod 12 v3 )
si sa-l puna deoparte pina in ziua a patrusprezecea
si toata adunarea sa-l junghie seara ( EXOD 12 V 6 )
DECI in ziua a 10 a luni intiia,un miel (poate fi ied) fara cusur; pastrat
pina in ziua a 14-a, deci inclusiv ziua a 14-a.
Ziua a 14-a incepe cu perioada de intuneric ,
dupa apusul zilei a13-a. Ziua a 14 a nu poate fi sfirsitul zilei a 13
ci e insasi ziua a 14-a. Ce rezulta de aici mielul pus deoparte pina in
ziua a14-a este junghiat, in ziua a 14-a spre seara; deci dupa masa
mai precis incepind cu ceasul al 9 lea din zi, (o data cu jertfa de seara).
Intre cele doua seri este perioada din zi raportata la jertfa
de seara din ceasul al 9 lea; si asfintitul propriuzis.
Carnea s-o minince chiar in noaptea acea(exod 12 v8) care noapte??
Noaptea, care urmeaza junghieri si friptului la foc deci (14 ABBI,
perioada de intuneric ce urmeaza dupa ce mielul a fost jungiat fript
si pregatit pentru a fi mincat (nu ars),
asta e inceputul zilei a 15-a deci sarbatoarea propriuzisa (v 14).
14 abbib (nisan) nu este sarbatoare, e zi de lucru ; cind lucru este
permis e ziua pregatiri, cind se scoate din case aluatul (1 cor 5v 7 ),
cind se poate cumpara si vinde (ioan 13 v29 ).
15 abbib este sarbatoarea care trebuie praznuita(mincata)(ioan19v31)
ce se mininca (praznueste) mielul pregatit spre sfirsitul zilei a 14-a cu azimi
si verdeturi amare. Pastele este mielul care se mininca in ziua de sarbatoare.
Sarbatoarea praznicului azimilor - de ce azimilor; pentru-ca se
mininca cu azime. Este ziua intiia a perioadei de sapte zile cind
nu poate exista nimic cu aluat sau dospit.
Cei ce mininca pastele in ziua a 14-a sint in eruare.
Praznicul azimilor (pastele)
Cuvintul praznic = mincare festiva cu o ocazie speciala
Azima= pine ne dospita; de la grecescul AZUMOS
Dumnezeu a poruncit si a zis; Timp de 7 zile sa mininci azimi(exod 13 v 6-8 )
in ziua 1-iia sa fie o zi de sarbatoare cu o adunare sfinta si in ziua 7-a sa fie
o zi de sarbatoare cu o adunare sfinta(lev 23 v 7-8 ).
Aceasta zi sfinta ; ziua a 15 e sarbatoarea care trebue praznuita(exod 12 v14)
nu ziua a 14 care nu e sarbatoare. In ziua a 14-a se pregateste ce trebue
pentru sarbatoare; In ziua a 15-a nu e permis lucru;e sarbatoare.In
ziua a 14-a se poate lucra, nu e sarbatoare.
Cei ce coteaza Ezekil 45 v21 sint in dificultate pentru ca nu pot
dovedi cum o zi lucratoare e sarbatoare - mai degraba intelesul e de a avea
pastele (al avea pregatit) versiunia (the amplified bible) sa nu
uitam pastele este mielul si nu sarbatoarea ; sarbatoarea este
praznicul azimilor.
Daca privim cu atentie exod 12 v 8 ; carnea (care carne)?(mielul) s-o
minince chiar in noaptea aceia(care noapte? -)( NOAPTEA DE 15 ABBI
FRIPTA LA FOC; acum atentie: CU AZIMI si VERDETURI AMARE .
Azimi se mininca din ziua a 15 a si nu a 14 a . In a 14 NU este PORUNCA
sa se minince azimi. Acum atentie !!! exod 23 v 15; Sa tineti sarbatoarea
AZIMILOR timp de 7 (sapte) zile - nu opt nu sase; ci SAPTE.
La vremea hotarita (cind este vremea hotarita ??? 14 abbib ??NU,NU
ci 15 abbib este ziua intiia de AZIMI zi de sarbatoare . 14 abbib nu este sarbatoare
Sa mininci azimi cum ti-am poruncit (a fost porunca sa se minince azimi
in ziua de 14 ??) NICIDECUM . Cine a poruncit sa se minince azimi in ziua de 14???
unde e scris?? nicaeri ,nu mergem pe deducti (pe bijbiite), ci pe cuvint clar;
numeri 28 v17-18
citez ; ZIUA A CINSPREZECEA A ACESTEI LUNI (abbi SA FIE O ZI DE SARBATOARE .
TIMP DE SAPTE ZILE SA SE MININCE AZIMII.
La aceasta sarbatoare (a azimilor)care incepe cu perioada de intuneric
de dupa ziua a14-a este sarbatoarea poruncita sa se tina din an in an
sarbatoare la care se mininca mielul pregatit, in ziua pregatiri care este
14 abbib, cu azimi si verdeturi amare. Mielul se mininca in noaptea de 15 abbib
este o sarbatoare de familie( exod 12 v3 ), nu de biserica,
si se praznueste spre pomenirea minunilor facute de Dumnezeu si eliberarea
din robie.(exod 13 v8 )
Jertfa necurmata
Pentru multi nu are nici un sens ori legatura cu pastele; ori nu are nimic
de a face cu sarbatoarea poruncita.
Ce este jertfa necurmata? (exod 29 v 38-39 ) este o jertfa mistuita de foc
de un miros placut lui Yahweh(v 41 ). Cei doi mei care se puneau zilnic pe altar
ca ardere de tot sint jertfa necurmata; jertfa insotita de un dar de mincare
(numeri 28 v4-6 ) in daniel 9 v 27; la jumatatea saptamini(mercuri) va face
sa inceteze jertfa(necurmata) si darul de mincare; cind a incetat jertfa sa mai
fie jertfa? Cind ultima jertfa ceruta sa fie pe altar; jertfa de seara
Yahushuah( Isus) a fost rastignit pe lemn(1 petru 2 v24 ).
Ce este comun intre jertfa necurmata si pasti? amindoua jertfele au
fost junghiate in acelasi interval de timp Pe la ceasul al 9 lea.
Mielul de jertfa necurmata fara cusur a fost ars in foc pe altar la templu, pe cind
mielul de pasti a fost fript la foc in aceiasi perioada de timp (in locuintele voastre).
Mielul jertfei necurmate trebuea sa fie mistuit total de foc
pina la asfintit si mielul pascal fript complect in dupa masa zilei a 14a abbib, pina
la asfintitul soarelui, trebuie mincat dupa asfintit in perioada de intuneric care este deja
ziua a cinsprezecea. Acesti doi miei au destinatii diferite si simbol diferit
MIELUL jertfei necurmate e simbolul Domnului Yeshuah (Isus) care prin Duhul cel vesnic sa
adus o jertfa de bun miros lui YAHWEH Dumnezeu. Mielul de pasti(pasover) este simbolul
eliberari de sub robie,el e memorialul prin prin care Yahweh a eliberat
poporul lui. Pastele este un (aducere aminte) prima
sarbatoare anuala din seria celor 7. Prima pecete din numarul celor 7
primul praznic din suita praznicilor anuale (sabate anuale).
Jertfa necurmata este sacrificiul zilnic-indiferent de
conditi, trebuia adus fara exceptie, o aducere aminte a legamintului lui Yahweh.
Incetarea jertfei necurmate sa produs odata cu ultima jertfa necesara
Jertfa Mielului lui Yahweh Dumnezeu; jertfa de seara; deci ultima din zi.
Sa nu uitam la ceasul al 9 lea cind se jertfea Mielul Yehushua
fiind rastignit pe lemn a strigat -SA sfirsit_
Cina ori pasti ?
Marea majoritate a practicantilor religiosi de rit crestin si mesianic
considera Cina cea de taina pasti.
Este cina pe care mintuitorul a celebrat-o cu ucenici lui cu adevar
pasti?. majoritatea vor raspunde daa . este; Sa examinam citeva
referinte scripturale cina a fost tinuta inainte de
PRAZNICUL AZIMILOR (paste) (ioan 13 v 1 ) cind Isus a serbat aceasta
cina era ziua pregatiri; deci inainte de sarbatoarea praznic.
Praznicul azimilor (numit pastele) se apropia (luca 22v 1 )
Ziua praznicului azimilor, in care trebuiau jertfite pastele
a venit (luca 22 v7). Despre ce zi este vorba aici?
Majoritatea vor spune praznicul azimilor; dificultatea e ca Yehushua in
ziua praznicului azimilor care e pe 15 abbib, era in mormint,
deci imposibil sa minince mielul, azimile si amaraciunile.
Atunci care este intelesul corect al vers.7 din luca 22 ? din relatarile
scripturale nonortodoxe reiese ca e vorba de perioada PREGATIRI si
nicidecum de sarbatoarea propriuzisa.
Din ziua a 10-a abbib pina in ziua a 14-a abbib; aceasta perioada
este numita pregatirea pastelui--cind mielul ales sa fie sacrificat
trebuia pus deoparte; examinat de preot sa fie fara cusur (kosher)
perioada in care cei ce vor minca mielul (pastele) trebuea sa
se curateasca sa pregateasca tot ce era poruncit pentru
perioada celor 7 zile de azimi care erau considerate sarbatoare si lucru
nu era permis decit pregatirea mincari ficarui ins(exod 12 v16 ).
Din acest pumct de vedere il gasim pe Isus cu ucenici inainte
de praznic; mai precis cu doua zile inainte (marcu 14 v1) in timpul
perioadei de intuneric al zilei de 12-a spre a 13-a abbib mincind
o cina, la care cina; El Yehushua face cunoscut ucenicilor lui
simbolul Pinei (artos) si vinului; De aici inainte se cunoaste
adevaratul simbol al pinei si paharului; Isus le spune ucenicilor
sa faceti aceasta intru pomenirea mea; Deci Cina este o comemorare
a Mintuitorului Yehushua - nu are nimic comun cu iesirea din Egipt(1 cor 11 v24 ).
Daca examinam cu atentie toate evangheliile privitoare la cina,
nu putem gasi elemente care sint specifice pastelui- de ce?
Pentru ca cina nu e pasti si pastele nu e cina.
La cina gasim aceste elemente bine cunoscute:
1 - ligheanul pentru spalatul picioarelor
2 - pinea(artos)-pine obisnuita
3- vinul
Aceste lucruri nu sint nicidecum conectate cu sarbatoarea azimilor(paste)
Diferente specifice dintre CINA si PASTI
O PRIVIRE ATENTA LA SARBATOAREA PASTELOR (PESACH)
1- ESTE TINUT SEARA LUI 15 ABBIB- DUPA ASFINTITUL ZILEI A 14 A
(LEV 23 V5-8)
2-SE MINCA MiELUL SACRIFICAT , SPRE SFIRSITUL ZILEI A 14 A
(EXOD 12 V 2-6)
3- SE MINCA NUMAI AZIMII
(EXOD 12 V 15)
4- VERDETURI (YERBURI ) AMARE
(EXOD 12 V8 )
5-ADUCEREA AMINTE A iESIRI DIN EGIPT- INTELESUL PASTELOR
(exod 13 v8 )
6-SPALARE A MIINILOR INAINTE DE A MINCA
(exod 30 v 21 )
7- NICI O CEREMONIE A AFRINGERI AZIMILOR
8-NU ESTE MENTIONAT VINUL
CINA DOMNULUI YEHUSHUA
1-tinuta in noaptea de 13 abbib(mat 26 v2;ioan 13 v1 )
2-nici o mentiunie despre mincatul mielului
3-sa mincat pine( ArtOS) nu azimi (luca 22 v 19 )
4-nici o mentiunie despre verdeturi amare
5-nu sa mentionat nimic despre iesire din egipt
6-spalarea picioarelor si intelesul spalari (nementionata la pasti)(ioan 13 v4-5)
Paharul binecuvintat pe care il binecuvintam (noi il binecuvintam)
pinea( artos) pe care o fringe (noi) nu este EA impartasire cu singele
SI TRUPUL LUI Yehushua Mintuitorul ??? (1COR 10 V16) se vorbeste aici ceva despre
pasti (miel); are vre-o legatura asta cu iesirea din Egipt?
A fost poruncit sa fringem pinea si sa bem din pahar o data in an
ca aducere aminte a iesiri din Egipt (robie)?? A inlocuit Pinea si vinul cu
Mielul azima si verdeturile amare??? unde sta scris?
De unde ideia ca la pasti se bea vin? stiind ca vinul este un produs
fermentat; care trebuie scos afara din casa inca din 14 abbib; nu are ce
cauta la sarbatoare.
Pinea(care multi cred ca a fost azima) este dovedit
ca a fost Pine(artos) deci pine obisnuit; pentru ca CINA a avut loc
inainte de Praznicul pastelor (ioan 13 v 1) Deci nu era nici o porunca
ca pe 13 abbib sa se minince azime (AZUMUS). S-a mincat pine obisnuita
si s-a baut vin obisnuit pentru ca a fost CINA (mincare de seara) si
nu pasti.
Pavel (Shaul) nu face nici o mentiunie in 1 cor 11 ca
ORIDECITE ORI (odata in an sic) mincati din Pinea (artos) aceasta si
beti din paharul acesta; VESTITI PASTELE SI IESIREA DIN EGIPT? nu
nu acesta este intelesul.
MINCATUL PINI SI BAUTUL DIN PAHAR AMINTESTE
MOARTEA MINTUITORULUI (1cor 11 v24) nu are nimic comun cu pastele.
Cina nu este Pasti !!! SA INTELEGEM O DATA PENTRU TODEAUNA; cuvintul
Paste (pesach) nu se refera la SARBATOARE ; Pastele este MIELUL care
se mininca la sarbatoare (numeri 9 v 11-12).
PASTELE (KORBAN pentru Dumnezeu)
Acum vom examina cum se tine corect, cum se celebreaza corect
sarbatoare in cinstea lui Yahweh(Dumnezeu).
1- in dupa ameaza zilei a 14-a luni intia (abbi se frige melul,
in fiecare familie (daca sint prea putini se unesc doua famili)
se frige la foc; nu se prajeste ori ferbe.
2- se scoate tot ce poate dospi din case inca din timpul zilei (ameaza)
3- se fac AZIMILE; faina, apa, sare ( se pot cumpara azimi kosher)
4- se pregatesc verdeturile amare ( marar, hrean, usturoi, patrunjel, ect)
5- ca bautura; obisnuit apa si sucuri care nu au ferment-nu se bea vin
obisnuit fiind produs fermentat
6- dupa asfintit toata familia sta in jurul mesei care contine
lucrurile poruncite ( miel, azime, verdeturi amare)
7- Capul familiei cel mai virstnic din grup rosteste binecuvintarea
si toti se aseaza la masa.
8- liderul vorbeste despre insemnatatea sarbatori si readuce aminte
a minunilor lui Yahweh si eliberarea din robie.
9- toti mininca cit pot din fiecare parte (miel azimi verdeturi) este
o atmosfera de bucurie, in care se cinta psalmi si intretine discuti
referitoare la sarbatoare, si se aduc multumiri lui Yahweh.
10- dupa ce toti au mincat si s-au saturat ramasitile se aduna
si se ard in foc (nu neaparat in aceiasi zi)
Aceasta e sarbatoarea poruncita si se celebreaza o data in an la
vremea hotarita (exod 12 v14).
IMPARTASIREA CINA DOMNULUI YAHUSHUA
Cina este o institutie data ucenicilor (adunari), este celebrata numai de
ucenici si Yahushua (Isus) nu participa straini; numai ucenici.
Este o masa (mincare ) de seara- deci se face seara (dupa apus in
perioada de intuneric).
Elementele principale la cina Pine (artos) obisnuita; vin (rodul vitei)
ligheanul cu apa si binenteles prosopul.
Scriptura nu arata cit de multi trebue sa participe (doi sau trei)
Batrinul; liderul, ( cel mai in virsta, autoritate), se ridica de la
masa se desbraca de hainele (garments)de deasupra(cele groase),
se incinge cu prosopul (un prosop destul de mare),
toarna apa in lihean (bazin) si spala picioarele primului frate care
este linga El, le sterge cu prosopul; inmineaza prosopul si ligheanul
fratelui de linga EL si se aseaza la loc (ioan13 v14) si sirul continua
ultimul frate spala picioarele celui ce a inceput; la fel si femeile
sora ce-a mai virstnica incepe dupa aceiasi regula.
Dupa ce toti s-au spalat pe picioare; si se aseaza din nou la masa
liderul ia PINE (artos) si dupa ce aduce multumiri o fringe si imparte
fiecaruia cite o bucatica; dupa ce toti au mincat,
Liderul toarna vin in pahar ( nu must ori suc) aduce multumiri,
imparte fiecaruia paharul (il inmineaza la fiecare -toti beau din acelasi pahar).
LIDERUL BEA ULTIMUL si vorbeste despre moartea Mintuitorului.
Cina se celebreaza oridecite ori, (nu o data in an), e posibil.
Posibilitatea de a te impartasi cu trupul si singele Mintuitorului
trebue sa fie oridecite ori e posibil (adunarea e pregatita pentru aceasta).
Fratii si surorile care se impartasesc trebue sa fie curati,
fizic si spiritual; in pace si doritori de a aminti moartea Domnului YAHUSHUA.
Nu pot participa necredinciosi (este taina). Toti care mininca din aceiasi
pine si beau din acelasi pahar sint un trup, fiecare trebue sa se cerceteze
si asa sa minince . Cine mininca in chip nevrednic, (necurat, in vrajba, ura, pacat),
se face vinovat de trupul si singele Mintuitorului, daca nu deosebeste
trupul Domnului Yehushua (unitatea intr-un trup).
Sa ti porunca aceasta la vremea hotarita
Cind este vremea hotarita?? (exod 13 v10 ) porunca este din an in an
deci o sarbatoare anuala (pasti nu cina). Ca sa putem intelege cind este
vremea hotarita; trebue sa tinem cont de un element foarte inportant:
CALENDARUL
Noi gasim in generatia noastra mai multe calendare functionale
si ficare atribue verdicitatea (credibilitatea) calendarului care il
urmeaza. De exemplu:
Musulmani tin calendarul lor musulman si il urmeaza pe muhamed si allah.
chinezi au propriu lor calendar si urmeaza pe Budah.
CRESTINI(SIC) tin calendarul Gregorian si urmeaza pe papa gregori si se
inchina papalitati.
Evreii tin calendarul rabinical si-l urmeaza pe Hillel al doilea
fondatorul calendarului evreiesc.
Toate aceste calendare sint de natura umana; calculate matematic
astronomic si stiintific ; dar nu sint calendarul lui YHWH.
Care este calendarul corect? calendarul lui Yahweh, are Yahweh un calendar??
sigur ca are. Sa stabilim scriptural care elste adevaratul calendar.
Dupa cum urmeaza in exod 12 v 2 vedem ca Creatorul a poruncit
urmatoarele; In luna aceasta (abbi va fi pentru voi, ce-a dintii luna
a anului. Abbib(aviv) este luna spicelor; luna cind primele spice
din an sint coapte(orzul). Astazi iesiti in luna spicelor(abbi
(exod 13 v 4 ).
Cum stabilim luna spicelor; La sfirsitul luni a 12 (adar) se observa
pe cer luna noua si se cerceteaza lanurile de orz in Israel;
Daca la aparitia luni noi, se constata ca lanurile de orz vor fi abbib (coapte),
bune de secerat in doua saptamini se declara luna intiia(abbi,
si pastele vor fi junghiate in a 14-a zi.
Daca in Israel se constata ca lanurile nu vor putea fi secerate in doua
saptamini, de la aparitia luni noi, se declara a 13-a luna si pastele va fi in luna urmatoare .
De ce trebue sa ne orientam dupa ce se intimpla in Ysrael?
De ce abbib in Ysrael? simplu pentru ca Yahweh are ochii todeauna
Atintiti asupra Ysraelului ( deotro11 v12 )
In raport de Abbib si luna noua se stabileste prima sarbatoare din an;
si in raport cu aceasta celelante sarbatori. Deci noi nu putem sti de pe un
an pe altul cind va fi sarbatorile lui Yahweh.
Karaites in Israel sint uni din cei ce observa corect si noi impreuna
cu ei stabilim pe baza de observare daca cu adevarat este luna spicelor(abbi
si daca putem sarbatori Praznicul la vremea hotarita.
Calendarul evreesc rabinical dupa care se orienteaza majoritatea
celor ce tin pastele; este un calendar nerecunoscut de Yahweh (calendar uman
matematic).
Ce calendar urmezi tu?? cel stiintific, matematic ori calendarul
lui Yahweh? Urmezi evreii si calendarul rabinical si slujesti lui
HILLEL ori urmezi calendarul lui Yahweh si slujesti lui? Urmindu-l pe
Hillel vei peri; Urmindu-l pe Yahweh vei avea viata; alege-ti azi.
Fringerea Pinei (kidush)?
Este acest act al fringeri pinei, cina Domnului? Multi cred ca da .
care sint dovezile ? doar faptul ca Mintuitorul a frint pinea?
Este aceasta o dovada concludenta ca e cina? Mintuitorul a frint pinea
dupa inviere cu doi din ucenici in Emaus- A fost asta cina?(luka 24 v30)
Ucenicii fringeau pinea acasa si luau hrana cu bucurie (era asta cina)??
(fapte 2 v 46) Multi cred ca asta a fost cina, pentru ca ...zic ei
este invocata curatia de inima - curatia de inima e necesara doar la cina?
singurul loc unde fringerea pinei ar fi raportata la cina pare a fi
in fapte 20 v 11 aici cuvintul translatat cinat; chiar daca a fost
foarte tirziu dupa mezul nopti; acest cuvint Cinat inseamna mincat;
nu a fost cina ; cred ca numai in romineste sa tradus cuvintul
cinat pentru ca in alte limbi si mai ales in engleze este mincat
deci nu poate fi cina Domnului.
Impartasirea (cina)
Cina este o institutie data ucenicilor(adunari) este celebrata numai de ucenici si Yahushua (Isus)
nu participa straini; numai ucenici.
Este o masa (mincare ) de seara- deci se face seara (dupa apus in
perioada de intuneric).
Elementele principale la cina Pine (artos) obisnuita; vin (rodul vitei)
ligheanul cu apa si binenteles prosopul
Scriptura nu arat cit de multi trebue sa participe (doi sau trei).
Batrinul; liderul (cel mai in virsta, autoritate) se ridica de la
masa se desbraca de hainele (garments) de deasupra (cele groase)
se incinge cu prosopul (un prosop destul de mare)
toarna apa in lihean (bazin) si spala picioarele primului frate care
este linga El, le sterge cu prosopul; inmineaza prosopul si ligheanul
fratelui de linga EL si se aseaza la loc (ioan13 v14) si sirul continua
ultimul frate spala picioarele celui ce a inceput; la fel si femeile
sora ce-a mai virstnica incepe dupa aceiasi regula.
Dupa ce toti s-au spalat pe picioare; si se aseaza din nou la masa
liderul ea o PINE (artos) si dupa ce aduce multumiri o fringe si imparte
fiecaruia cite o bucatica; dupa ce toti au mincat
Liderul toarna vin in pahar( nu must ori suc) aduce multumiri
inparte fiecaruia paharul (il inmineaza la fiecare -toti beau din acelasi pahar).
LIDERUL BEA ULTIMUL si vorbeste despre moartea Mintuitorului
Cina se celebreaza oridecite ori( nu o data in an) e posibil.
Posibilitatea de a te inpartasi cu trupul si singele Mintuitorului
trebue sa fie oridecite ori e posibil (adunarea e pregatita pentru aceasta)
Fratii si surorile care se impartasesc trebue sa fie curati
fizic si spiritual; in pace si doritori de a aminti moartea lui Domnului YAHUSHUA.
Nu pot participa necredinciosi (este taina).
Toti care mininca din aceiasi pine si beau din acelasi pahar sint un trup,
fiecare trebuie sa se cerceteze si asa sa minince .
Cine mininca in chip nevrednic (necurat ,in vrajba,ura, pacat)
se face vinovat de trupul si singele Mintuitorului,daca nu deosebeste
trupul Domnului (unitatea intr-un trup).
Fringerea Pinei (kidush)?
Este acest act al fringeri pinei,cina Domnului? Multi cred ca da .
care sint dovezile ? doar faptul ca Mintuitorul a frint pinea?
Este aceasta o dovada concludenta ca e cina? Mintuitorul a frint pinea
dupa inviere cu doi din ucenici in Emaus- A fost asta cina?(luka 24 v30)
Ucenicii fringeau pinea acasa si luau hrana cu bucurie( era asta cina)??
(fapte 2 v 46 ) Multi cred ca asta a fost cina, pentru ca ...zic ei
este invocata curatia de inima - curatia de inima e necesara doar la cina?
singurul loc unde fringerea pinei ar fi raportata la cina, pare a fi
in fapte 20 v 11 aici cuvintul tranzlatat cinat; chiar daca a fost
foarte tirziu dupa mezul nopti; acest cuvint Cinat inseamna mincat;
nu a fost cina; cred ca numai in romineste sa tradus cuvintul
cinat pentru ca in alte limbi si mai ales in engleza este mincat
deci nu poate fi cina Domnului. Fringerea pini in societatea primara
a ( biserici) primilor ucenici si chiar inainte; a fost si este chiar aztazi
un act al unitati intre membri unei comunitati; fringerea pinei
poate fi facuta zilnic de unul sau mai multi care mininca la un loc.
Pentru multi cuvintul staruiau in fringerea pinei ar aparea ca luau cina
in fiecare zi sau asa ceva; asta e nonsens, totusi ce este fringerea pinei?
ea poate avea multe semnificati bune si rele...ca de exemplu
frint toiagul pinei.
Singurul loc unde fringerea pinei este raportat
la cina Domnului este in 1 cor 10 v 16-17 aici este specific
precizat direct nu e nici o confuzie; Pine si vin se foloseste
in multe alte ocazi scripturale si nu numai la cina; una din exemple este
in genesa 14 cu Melhisedec care a intimpinat pe Avraam cu pine si vin
a fost asta cina? sigur nu. Fringerea pinei este o practica foarte veche
care in societatea Iudaica are aplicarea ce-a mai evidenta, o ceremonie
sacra pentru cei religiosi; Aceasta practica de a fringe pinea este evidenta
si in socetatea crestina a ucenicilor din primul secol-todeauna raportat la
mincare si nu la cina Domnului.
Concluzie
Acum dupa ce am putut intelege care este cu adevarat
adevaratul Paste, Adevarata cina, fringerea pinei:
Putem noi arunca inapoi cu piciorul intru-n tepus?
Putem noi lepada traditile mostenite de la inaintasi nostri?
Putem noi sarbatori fiecare sarbatoare dupa Legea celui Vesnic?
ori continuam in a lucra faradelegea? Alege viata; tine dupa cum e poruncit
de ce sa pieri cind te poti intoarce la Adevar. Dar daca te impetresti si
spui ca nepotul meu ; asa m-am nascut - asa vreau sa mor; vei peri (deotro 30v 19)
Yahweh te rog fa ca lumina ta prin Duhul Sfint sa lumineze in intunericul celor mai multi,
ca ei sa se intoarca la LegeaTa si sa umble in Lumina LEGII TALE.
Aceasta este scrisa la indemnul Duhului Sfint data prin fratele Emilian, misionarul,
de catre timplarul SBogush.
Cartile groase inspira respect dar risca sa ramana necitite.
Sunt valabile si acum.
Sa luptam pentru credinta care a fost data sfintilor odata pentru totdeauna!!!!!
Deconectat
RE: Sărbătoarea Azimelor
Nica Schirod (detalii numai pentru membrii conectaţi)
9097. Postat la 07/03/2011 19:03 - 5171z4h32m
shalom!
Sword of God, ai reușit ca în unele probleme să expui foarte explicit cum stau lucrurile cu privire la Sărbătoarea Azimilor, dar în unele m-ai băgat în ceață.
Acuma ai obligația să mă scoți din ceață!, am înțeles eu bine oare cum ai pus tu problema, Azimă, Pesah (Paște) și Cină (Îmoărtășire).
Ce mănânc eu în noaptea de 15 Nisan, Miel de un an fript, pregătit după toate rânduielile cu privire la acest eveniment, sau ce am primit din spusele lui Șaul (Pavel) Azimă și rodul viței, așa cum a făcut Yeșua (Isus)??.
Ce am întrebat nu este tendențios, vreau să știu.
Mulțumesc anticipat în numele lui Yahshua ha Messiah (Isus Mesia).
Șalom.
- Dacă nu putem să fim buni, să încercăm să fim măcar politicoși. (Nicolaie Steinhardt)
- Dacă nu putem să fim buni, degeaba încercăm să fim politicoși.- Nica Schirod!
Vai câtă risipă de carne s-ar face dacă s-ar tăia un "miel de un an" - acela are în zonele noastre mai bine de 30-40 kg... la vârsta de un an. Ca să mănânci un asemenea animal, trebuie o grămadă de populație frate, nu glumă !! Sau ce să facă o familie cu 3-4 membri care e singură prin acea zonă cu un "miel " dinăsta întreg ? - Dar asta e o întrebare mult prea nesemnificativă față de cele cu adevărat importante ca de exemplu:
1. înafară de singurul caz din Exod 12 față de care Legea sărbătorii s-a schimbat radical, cerându-se în mod expres jertfirea Paștelor NUMAI LA LOCUL DE ÎNCHINARE ( Ierusalim în cazul mielului de oaie literal)
Citat VDC Deuteronom 16:5 Nu vei putea să jertfești Paștele în vreunul din locurile pe care ți le dă Domnul, Dumnezeul tău, ca locuință;
2. Paștele Vechiului Legământ erau jertfite de preoți și de leviți. Dacă le sărbătorești cu vechea materie, ar trebui să mergi la Ierusalim la Templu și să-ți jertfească ceva preot sau levit Paștele, ca miel de oaie. Mă îndoiesc că ai putea în ziua de azi să faci acest lucru din motive lesne de înțeles...
Citat VDC: 2 Cronici 35:11 Au jertfit Paștele. Preoții au stropit sângele pe care-l luau din mâna Leviților, și Leviții au jupuit vitele de piele.
3. Sângele jertfei de Paște din primul an a fost uns pe ușiorii ușii și pe pragul de sus, iar în restul anilor ajungea la altar și preoții făceau stropirea... (vezi citatul de mai sus) Tu ce faci cu sângele acela ?
4. Părerea mea e că după ce adevăratul Miel de Paște ( Isus Christos) s-a dat ca jertfă, nu mai are sens să căutăm să mâncăm din amândoi mieii că e posibil să nu ne fie primit nici din unul nici din celălalt. Dar noh, poate mă înșel, că nu trebuie să le știu eu pe toate...
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Deconectat
RE: Sărbătoarea Azimelor
izreelpop (detalii numai pentru membrii conectaţi)
10025. Postat la 02/04/2011 18:04 - 5145z6h31m
frate sword aduci confuzie in mai multe puncte pe care vreau sa le discutam doar noi doi,
sarbatoarea azimilor simbol si realitate
poporului EVREU ii era interzis sa practice IUDAISMUL in Egipt dupa moartea lui IOSIF Unul din motive pentru care a fost eliberat ,in Egipt se practica idolatria de catre bastinasi,
incepind cu ziua eliberarii poporul Sfint trebuia sa se inchine numai lui EHAD simbol azima iar aluatul reprezenta idolatria interzisa in IUDAISM nimic din ce au vazut sau practIcat in Egipt acum le era interzis.
OMUL este in centru atentiei CERU trimite INGERUL pamantul trimite azima si mielul toate pt salvarea omului.
AZIMA SIMBOLUL PURITATII trebuia a fi consumata in vederea sfinteniei lor dupa mult timp de intinare timp de 7 zile dar intodeauna dupa mielul sau iedul de PASTI
In N L MASIA mielul lui ELOHIM ca semn de doliu si respect se tine doliu 7 zile in care se manica azima (PAINEA INTRISTARII)
IN ce priveste pe cei ce nu pot minca pastele in luna intiia este obligatoriucl in luna adoua sa manice PASTELE cu aceiasi lege ca in luna intiia
sarbatorile lui YHWH fac o diferenta intre MONOTEISM SI idolatrie
Dragilor, va supun atentia cu unele informatii care fac referire cu aceasta Sarbatoare a azimilor care va fi in urmatoarele zile.
De unde va faceti rost de AZIMI? Le cumparati de la Sinagogile evreilor sau le faceti voi acasa?
Noi cei din Recea le cumparam de la Sinagoga din Baia Mare, insa nu ne vand cate dorim noi.
Noi in fiecare an ne confruntam cu aceasta problema a cumpararii azimelor, voi cum va descurcati? Anul trecut am vrut sa-mi fac eu pe foc, insa se usuca foarte repede si se intaresc.
O alta intrebare: Vinul de la Sinagoga e de culoare maro (un fel de visiniu inchis). Aveti vre-o obiectie ?
Va sugerez discutarea acestor subiecte pentru interes comun, dand dovada de comunicare si fratietate.
p.s. Va rog NU folositi Cuvantul lui Dumnezeu ca armă de a ne lovii unul pe celalalt! Cei care ve-ti posta aici, cantati-va bine cuvintele, vorbiti serios. Multumesc.
,,Ceea ce face farmecul unui om este bunatatea lui" Proverbe 19:22
1 kg faina de ceriale - poate fi orz ; griu; secara ;ect
1 pahar de apa
1 virf de cutit de sare
se amesteca faina cu sarea ;apoi se adauga apa pina se formeaza o coca
nu prea tare - daca e prea moale se mai adauga faina
se framinta 10 minute si se intinde pe o suprafata dreapta de grosimea
degetului mic ;apoi se tae in forme patrate ;ori dreptunghiulare .cum vrei
cuptorul trebue sa fie ferbinte in prealabil
temperatura 350 f
foaia de aluat nu trebue sa stea pe masa mai mult de 18 minute ;agenti naturali de fermentie vor fi la lucru
asa ca trebue lucrat rapid
rezultatul va fi o azima buna gustoasa si cu adevarat Kosher
o remarca - tine ochii pe cuptor si cind constati ca culoarea a devenit galbui maroniu scoate-l repede afara sa nu se arda
se coace pe dosul tavei sau pe scrin
? 
imi cer scuze, poate nici eu nu am inteles bine ce ai vrut sa spui.