Eu subscriu la postarea nr 4695. As face o singura adaugare: Matei 28:1 contine sabatul la plural, de doua ori la plural "Opse de sabbaton (plural), ... eis mian sabbaton (plural)". Aici este prezentata o prima zi dupa sabate.
Iar cand se vorbeste de o prima zi dupa un singur sabat, sabatul este la singular, ca de ex. in 1 Cor 16:2 "kata mian sabbatou (singular)" "in prima zi de dupa cea a sabatului"
Parca si la Marcu se revine cu o precizare ... prima data se refera la sabat in forma de singular si apoi se trece in forma de plural, ca si cand se face o precizare, ptr. a nu crea confuzie:
Marcu 16:1 "Dupa ce a trecut sabatul (tou sabbatou)..."
Marcu 16:2 "Si foarte devreme in intaia zi de dupa cea a sabatelor (ton sabbaton) ...
Luca scrie la fel:
"a sabatelor (ton sabbaton) ..." Luca 24:1
Ioan scrie la fel:
"a sabatelor (ton sabbaton) ..." Ioan 20:1
Young's Literal Translation
"And on the first of the sabbaths (plural)," John 20:1
Sa cititi inca odata cu atentie postarea nr 4695.
emanolake a scris:
Ziua de 14 nisan (miercuri la noi)
( marti seara de la apusul soarelui până miercuri seara la apusul soarelui) Ziua pregătiri pentru Sabatul mare:
- Seara după ce s-a terminat ziua de marti, supă apusul soarelui,după ce începuse ziua de miercuri, Isus a luat cina Domnului cu ucenici săi. Mai târziu s-a dus cu ucenici săi în Ghetimani unde s-a rugat si a fost prins. După ce l-au prins l-au dus mai întâi la Ana si în continuare la Caiafa, după care a fost batjocorit, scuipat si bătut de slujitori. Aceasta a fost noaptea în care Petru l-a trădat de trei ori, înainte ca cocosul să cînte a doua oară. ( MATEI 26/20-75, MARCU 14/12-72, LUCA 22/14-65, IOAN 18/1-27)
- După ce se facu dimineata batrânimea poporului si preoti cei mai de seama l-au dus pe Isus în fata lui Pilat si a lui Irod si în cele din urma la Golgota dupa ce -Baraba a fost eliberat. ( MATEI 27/1-34, MARCU 15/1-24, LUCA 22/66, 23/33, IOAN 18/19, 19/17,18)
- La ceasul al treilea (ora 9 la noi) l-au răstignit ( MARCU 15/25)
-De la ceasul al șaselea (ora 12 la noi ) până la ceasul al nouălea ( ora 15 la noi ) se făcu întuneric peste toată tara ( MATEI 27/45, MARCU 15/33, LUCA 23/44 )
- Seara Iosif din Arimatea s-a dus la Pilat si a cerut trupul lui Isus ( MATEI 27/58, MARCU 15/43, LUCA 23/52, IOAN 19/38 )
- Apoi a cumparat pânză subtire ( MARCU 15/46 )
- Înainte de apusul soarelui Iosif din Arimatea, împreună cu Nicodin, care adusese smirnă si aloe ( IOAN 19/39) l-au luat pe Isus de pe cruce, l-au înfăsurat în îânză cu miresmele aduse, l-au culcat pe Isus în mormîntul nou al lui Iosif si au prăvălit piatra în fata mormîntului. ( MATEI 27/60, MARCU 15/46, LUCA 23/53,54 ).
Ziua de 15 nisan, ( joi la noi)
( miercuri seara de la apusul soarelui până joi seara la apusul soarelui)
- Marele Sabat ( Ioan 19/31), Sabatul suplimentar din această săptămână, prima zi a azimelor.
- Preoti cei mai de seamă si farisei s-au dus la Pilat si l-au rugat, ca mormântul lui Isus să fie păzit până a treia zi, ca trupul lui Isus să nu fie furat de ucenicii săi. Apoi ei au sigilat piatra si au asigurat mormântul punând strajă. ( MATEI 27/62-65 )
Ziua de 16 nisan ( vineri la noi)
( joi seara de la apusul soarelui până vineri seara la apusul soarelui), vinerea mare la biserici.
- După ce Sabatul ( mare) trecuse femeile au cumpărat miresmele si le-au pregătit. ( MARCU 16/1). Ele n-au putut să meargă la mormânt si să-l ungă pe Isus în această zi, deoarece mormântul a fost păzit de către străjeri.
Ziua de 17 nisan ( sâmbăta la noi)
( vineri seara de la apusul soarelui până sâmbăta seara la apusul soarelui)
- Femeile s-au odihnit pentru că era Sabat ( LUCA 23/56 )
- Seara cu putin timp înainte de apusul soarelui s-au împlinit trei zile si trei nopti de cînd Iosif din Arimatea l-a asezat pe Isus în mormânt.
Ziua de 18 nisan ( duminica la noi )
( sâmbătă seara de la apus de soare până duminica seara la apus de soare )
- Des de dimineată când era încă întuneric si cînd soarele răsărea, femeile au pornit spre mormânt, să-l ungă pe Isus ( MATEI 28/1, MARCU 16/2, LUCA 24/1, IOAN 20/1 ) și au găsit mormântul gol, deoarece el înviase deja ( MARCU 16/6, LUCA 24/3, IOAN 20/2 ).
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Frate Ionică, îți scriu doar foarte telegrafic... din lipsă de timp:
Ionica a scris:
Matei 28:1 contine sabatul la plural, de doua ori la plural "Opse de sabbaton (plural), ... eis mian sabbaton (plural)". Aici este prezentata o prima zi dupa sabate.
Iar cand se vorbeste de o prima zi dupa un singur sabat, sabatul este la singular, ca de ex. in 1 Cor 16:2 "kata mian sabbatou (singular)" "in prima zi de dupa cea a sabatului"
Parca si la Marcu se revine cu o precizare ... prima data se refera la sabat in forma de singular si apoi se trece in forma de plural, ca si cand se face o precizare, ptr. a nu crea confuzie:
Marcu 16:1 "Dupa ce a trecut sabatul (tou sabbatou)..."
Marcu 16:2 "Si foarte devreme in intaia zi de dupa cea a sabatelor (ton sabbaton) ...
Luca scrie la fel:
"a sabatelor (ton sabbaton) ..." Luca 24:1
Ioan scrie la fel:
"a sabatelor (ton sabbaton) ..." Ioan 20:1
Young's Literal Translation
"And on the first of the sabbaths (plural)," John 20:1
Deci, dragul meu, este scris la plural pentru că Mântuitorul a murit într-o zi a pregătirii (singura zi a săptămânii care poartă această denumire în Scripturi este ziua de Vineri) apoi a urmat o zi de Sabat ( așa cum corect ai identificat de data aceasta, că este trecut la plural, deoarece erau 2 Sabate în unul singur (cel de sâmbăta, săptămânal și cel al Sărbătorii Azimelor!!!) Deaceea e trecut la plural, Sabate (sabbaton)
Ioan, Evanghelistul surprinde acest aspect spunând că urma să aibă loc O ZI MARE DE SABAT , ceea ce în gândirea iudaică înseamnă că se suprapuneau 2 evenimente în aceeași zi:
Citat VDC:
Ioan 19:31 De frică să nu rămână trupurile pe cruce în timpul Sabatului, - căci era ziua Pregătirii, și ziua aceea de Sabat era o zi mare - Iudeii au rugat pe Pilat să zdrobească fluierele picioarelor celor răstigniți, și să fie luați de pe cruce.
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Pace si har impreuna cu binecuvantari,
Frate Aurelc, cunosc aceasta interpretare, numai ca atunci nu ies trei zile si trei nopti. Retine, ca atunci cand s-au dus in zorii zilei, era inca intuneric, deci ziua de duminica nici nu intra in calcul, fiindca se socoteste de la rasaritul soarelui. Deci am avea doar o zi (sambata) si cateva ore din vineri dupa masa si doua nopti, noaptea de vineri spre sambata si noaptea de sambata spre duminica.
Apoi, dupa cate stiu pastele evreiesc nu cadea in ziua de sabat, fiindca nu intr-o zi de sabat au iesit din Egipt. Dupa Talmud si nu dupa mine (!), iesirea (exodul) a fost in 15 nisan, intr-o zi de joi (!) (zi care a inceput miercuri seara, deoarece la ei ziua incepe cu seara zilei precedente). Asadar 14 nisan din timpul lui Moise a fost intr-o zi de miercuri (!), dar care a inceput in seara zilei de marti. Nu degeaba esenienii tineau pastele in seara zilei de marti a saptamanii pascale in fiecare an.
PS
Principiile calendarului dupa care se ghideaza evreimea de azi sunt puse in secolul IV, AD.
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Frate drag, afirmațiile din Talmud, de pe internet și din alte cărți sunt net inferioare Scripturilor!
Tot ce ai scris mai sus nu are suport biblic. Dacă îmi arăți undeva în Biblie că Paștele trebuie să cadă într-o zi a săptămânii anume (a treia-Marți sau a patra- Miercuri) atunci o să studiez și eu problema din punctul acesta de vedere. Până atunci acestea sunt indicii irelevante, la fel ca toate discuțiile despre secta esenienilor (cu atât mai mult dacă aceștia făceau parte dintre samariteni, despre care Domnul Isus a spus că se închină la ce nu cunosc. Paștele Domnului are a face doar cu Luna de pe cer, care trebuie să fie în ziua a 14 din luna spicelor (sau după echinocțiul de primăvară. Asta cu echinocțiul este menționată deoarece oricum am jongla noi lunile anului, anul agricol își face cursul lui și după echinocțiu se găsesc spice).
Deci, am mai scris pe paginile de la început 2,3, etc faptul că evreii contorizează altfel zilele. Și de fapt nu numai la evrei ci pretutindeni există astfel de dovezi. Îmi amintesc că fratele Nică pe la începul subiectului dăduse un exemplu destul de lămuritor. Eu le amintesc doar pe cele biblice ce mi-au venit în minte:
1. dacă cineva lucrează ceva în Sabat, timp de 10 minute, ( indiferent că e vineri noaptea sau Sâmbătă ziua) acea zi este în întregime pâgărită, chiar dacă dupăaceea nu mai face nimic păcătos în ea;
2. În cazul pildei lucrătorilor în vie, însuși Domnul Isus a socotit o oră drept o zi întreagă de lucru...
Deci cine sunt eu să-L iau pe El la rost cum socotește orele? Dacă așa a vrut să fie, eu mă supun și zic: amin Doamne!
Iar legat de ideea care ține morțiș să fie exact 3 zile și 3 nopți aș avea ceva de completat: Există riscul în cadrul studiului Bibliei ca pe cât te străduiești să te focalizezi pe deslușirea unei singure idei mai ascunse, pe atât să te îndepărtezi de adevărul general, comun, universal al Scripturii. Spun asta pentru că în problema aceasta cu 3 zile și 3 nopți, dacă vreau să o iau rigid ajung la următoarele inexactități:
a. Dacă vreau să fie 3 zile și 3 nopți calendaristice nu iese pentru că sunt mai multe cu o zi (partea luminoaă a zilei calendaritice):
- cei ce zic că a murit miercuri la ceasul al IX-lea biblic ca să le iasă numărătoarea celor 2 zile de Sabat (joi, Sabatul sărbătorii și Sâmbătă, Sabatul săptămânal) trebuie să numere după felul în care se numesc părțile componente ale unei zile între noi, neamurile: miercuri ziua (pentru că a prins ceva și din ziua calendaristică de miercuri), miercuri noaptea, joi ziua, joi noaptea, vineri ziua, vineri noaptea - deci asta ar rezulta că a înviat în zorii zilei de Sabat sau să mai adauge încă o zi și o noapte ca să ajungă la duminică dimineața, dar atunci sunt 5 zile și 4 nopți... ceea ce nu este după Scripturi, pentru că scrie că a înviat în ziua dintâi a săptămânii (duminica);
- cei ce susțin ideea că a murit joi și a fost îngropat la scurt timp, totuși ajung la 4 zile și 3 nopți calendaristice: joi ziua, joi noaptea, vineri ziua, vineri noaptea, sâmbătă ziua, sâmbătă noaptea ca să putem argumenta cu Scriptura că a înviat în ziua dintâi a săptămânii.
b. cei ce vor să spună că a murit și a fost îngropat joi seara și ca să le iasă teoria cu exact 72 de ore pretind că Domnul Isus a înviat sâmbătă dupămasa... nu au nici un argument biblic. Deoarece învierea a avut loc în timpul nopții așa încât soldații care erau de strajă să poată să spună că în timp ce dormeau ei, ucenicii L-au furat. Deasemenea, dacă El ar fi înviat Sâmbătă dupămasa sau la apusul soarelui, ce să mai caute femeile Duminică dimineața în zori la mormânt?
Deci așa cum spuneam, teoria celor exact 72 de ore cade (dacă nu sunt 72 ci 69 sau 75, atunci pot fi oricâte...) la fel cum cade și cea a 3 zile și 3 nopți pentru că nu au fost exact 3 zile și 3 nopți. Sau poate vrea cineva să călătorească în timp și să cronometreze dacă prorocul Iona a stat exact 3 zile și 3 nopți sau exact 72 de ore. Eu zic că e un nonsens dacă nu știm să aplicăm acest exemplu la restul Cuvântului lui Dumnezeu.
Rămâne în picioare doar adevărul Scripturii și al Legii lui Dumnezeu care spune că în 16 Nisan, a doua zi după Sabatul Sărbătorii Azimelor, snopul ce trebuia adus Domnului ca prime roade ale secerișului simboliza în fapt învierea lui Christos, care a înviat exact după Scripturi și care este cel dintâi înviat dintre cei morți ca să aibă în toate întâietatea. Slavă Lui!
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Aurelc a scris:
Deasemenea, dacă El ar fi înviat Sâmbătă dupămasa sau la apusul soarelui, ce să mai caute femeile Duminică dimineața în zori la mormânt?
Multă pace,
Cand eu mi-am pus problema cu ieșirea femeilor în prima zi a săptămânii :Luca 24:1 În ziua întâi a săptămânii, femeile acestea, și altele împreună cu ele, au venit la mormânt dis-de-dimineață, și au adus miresmele, pe care le pregătiseră.
Am primit acest răspuns:
Referitor la IEȘIREA FEMEILOR pentru a merge la mormânt (dis de dimineață - în ziua întâi a săptămânii), te încurci singură!
Nu se iese din locul în care te afli ÎN ZILELE de SHABAT și în ''ZILELE cu ADUNARE SFÂNTĂ'' (care se suprapun sau care au SFINȚENIA de SHABAT) - peste tot unde scrie în Levitic 23 ''cu Adunare sfântă'' - a familiei - ''nu cu nelegiuiții''
Leviticul 23.3,7,8,21,24,27 și 35.
Leviticul 23.36 se referă punctual la SHABATUL zilei a 7-a din a 22-a zi a lunii a 7-a (vezi 2 Cronici 7.8-10 - în ziua 23, prima zi a săptămânii a dat drumul poporului să meargă fiecare la casele lor).
Atunci se ADUNA poporul (doar bărbații) la Templu din Ierusalim (de 3 ori pe an) - după distrugerea Templului (UNUL SINGUR în IERUSALIM), lumea a inventat biserici (la fiecare colț de stradă al tuturor localităților lumii).
...................
Acesta a fost răspunsul fratelui căruia i-am adresat întrebarea referitor la ieșirea femeilor.
In sfarsit Lavinia am vz o postare Comform Scripturii , desi cel care a adus lumina pe aici a fost scos repede pe usa din dos , daca se studia ce a spus acest frate se vedea ca spune Adevarul si nici macar din ce a spus nu este nici o abatere de la Scriptura .
Dar am vz multe postari care m-au facut sa zambesc cu denumirea zilelor puse de oameni cu luni, marti , miercuri etc , simple inventi puse de oameni care nu au nici treaba cu Biblia pentru ca aceste denumiri ale zilelor nu sunt scrise pe paginile Sfintei Scripturi ci denumirea zilelor este de ziua 1 , ziua 2 etc .
Ovidiu a fost sincer si mi-a placut ca a combatut aceste scheme matematice cu zilele astea ale saptamani ca sa le pice lor socoteala dar cum am mai spus am zambit si multumesc Celui Preinalt care mi-a descoperit Adevarul scris pe Cer , adica Geneza 1.14 si Psalmul 104.19.
Asfel find spuse Mantuitorul a inviat in data de 16 Nisan ziua 1 a saptamanii cu semnul pe Cer adica Luna si arata asa in 16 Nisan :
Deci rezulta clar ca zilele saptamanii sunt scrise pe Cer si Sabatele pică intotdeauna in 8,15,22,29 ale luni , doar cu acest Calendar pe care Creatorul ni-l arata putem implini cu adevarat tot ce este scris in Biblie .
De alfel am vz la frati pe aici ca denumesc 14 si 15 Nisan ca doua Sabate , aici nu sunt de acord , pentru ca 14 Nisan este ziua de Pesah scrisa an de an pe Luna de pe Cer si ea arata asa :
Si alta este ziua de Sabat din data de 15 Nisan cu LUNA PLINA 100%.
Deci pentru implinirea Scripturii ziua de Pesah 14 Nisan trebuie sa pice an de an in ziua 6 a saptamanii , ziua a saptea este Sabat 15 Nisan si 16 Nisan este ziua 1 a saptamanii si din acea zii incepem frumos numararea celor 7 saptamani intregi si ATENTIE trebuie ca Sarbatoarea Cinzecimii sa pice imediat dupa al 7 Sabat deci rezulta clar ca cinzecimea trebuie de asemenea sa pice 9 Sivan ziua 1 a saptamanii cu Luna pe Cer asa :
Daca spunem ca Slujim Sfantului Lui Israel noi an de an trebuie sa implinim acesta porunca :
Levetic 23 .15. De a doua zi după Sabat, din ziua când veți aduce snopul ca să fie legănat într-o parte și într-alta, să numărați șapte săptămâni întregi.
16. Să numărați cincizeci de zile până în ziua care vine după al șaptelea Sabat; și atunci să aduceți Domnului un nou dar de mâncare.
Deci ca sa nu fiu off topic Mantuitorul a stat 3 zile si 3 nopti in moramant incontestabil .
Lavinia sunt de acord intrutotul cu tot ce este scris in chenarul din postarea ta . Deci ce sa spun Binecuvantat sa fie Cel ATOTPUTERNIC care a Creat Cerul Pamantul si Marea , Soarele Luna si stelele ca sa fie niste Semne pe intinderea Cerului ca sa se deosebeasca zilele , lunile si anii .Amin
As avea o intrebare vad in calendarele actuale ca 16 Nisan pica miercuri , cum sa numar eu 7 saptamani intregi de la mijlocul saptamanii , sau sa astept sa treaca miercuri , joi , vineri , sambata si duminica in ziua 1 a saptamani in 20 Nisan sa incep numaratoarea saptamanilor ? Ceva nu merge bine si corect , ganditi singuri este bine sau nu ?
Psalmul 84.11. Căci Domnul Dumnezeu este un soare și un scut, Domnul dă îndurare și slavă, și nu lipsește de nici un bine pe cei ce duc o viață fără prihană.
Doamne al oștirilor, ferice de omul care se încrede în Tine!
Fără a face comentarii care nu numai că sunt offtopic, dar sunt și penibile (de genul că nu se iese din locul de rugăciune (!) Doamne ai milă de cei ce fac asemenea afirmații! (Înafară de culesul manei nu îmi amintesc de asemenea interdicții biblice, numai omenești. Deasemenea, oamenii mergeau în fiecare Sabat și la Sărbători la închinare, pentru că era porunca să fie cu adunare sfântă, nu în familie(!) fie la Templu, fie la sinagogă(pe vremea existenței acesteia inclusiv pe vremea lui Mesia, care a participat, s-a închinat acolo și au fost toate bune)
Dacă Mesia ar fi înviat la apusul soarelui, străjerii ari fi mers în acea seară să anunțe învierea și în cazul ăsta femeile nu mai aveau de mers la mormânt.
Frate Costi, înainte să spui ce e scriptural și ce nu, asigură-te că ce se spune e pe baza Scripturii.
P.S. (vezi că tu însuți râzi de cei ce spun luni și marți și miercuri iar apoi le folosești... nu e fair play...)
P.S.2.
Îmi pare rău că nu mai pot continua deocamdată discuția cu voi pentru că nu o să mai am internet o perioadă de timp. Să aveți cu toții o sărbătoare plină de bucurii și Cel ce este Inima sărbătorii să vă dea bucurii!
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
TE ROG IN MOD SPECIAL draga frate Aurelc sa nu confunzi ziua pregatirii pastelui cu ziua pregatirii sabatului obisnuit (Ioan 19:14). Deci este clar ca dupa apostolul Ioan, martor principal, ziua mortii lui Isus a fost si ziua pregatirii pastelor la saduchei si farisei, dar nu si la esenieni si la o alta secta din Samaria, despre care scrie evreul Epifaniu in sec IV, spunand despre ei ca nu tin sarbatorile odata cu ceilalti evrei (saducheii, carturari, farisei, irodieni, etc.)). Deci pana acum avem doua partide, care nu tin pastele odata cu evreii, daca nu or fi fost chiar mai multi, avand in vedere ca esenienii erau asemanatori cu alte doua secte din Samaria. Vedem de aici ca calendarul saducheilor, care dadeau tonul la sarbatori nu era unanim acceptat.
Apoi:
Conform cu martorul principal Ioan 19:14, dupa ziua mortii Mielului Isus, urma Pastele saducheu si fariseu, dar nu si cel esenian si al celelalte secte din Samaria, de care vorbea Epifaniu. Deci nu urma un sabat obisnuit de ziua a saptea. In antichitate pastele nu se tinea niciodata in sabat. Se facea in asa fel ca sa nu cada in aceasta zi. Cand noaptea de Pasti, cadea in sabat, pastele se tineau joi, pe de o parte, deoarece evreii nu au iesit din Epit intr-o zi de sabat, iar pe de alta parte deoarece era interzis ca sa se tina sarbatori in sabat, exceptie facand ziua ispasirii si era vazut ca nepotrivit sa se tina o sarbatoare intr-o zi de vineri, cand toata lumea trebuia sa se pregateasca pentru sabat.
"When the Eve of Passover falls on Shabbat, the Fast of the Firstborn customarily takes place on the Thursday. This is because it is forbidden to fast on Shabbat (except when Yom Kippur falls on Shabbat), and it is preferable not to hold a fast on Friday." Wikipedia
Atentie mare: Evreii nu au mancat paste in sabat, ori ei tocmai asta se pregateau atunci Ioan 19:14 - Ioan 18:12: nu au intrat in sala de judecata ca sa poata manca pastele. Deci nu urma un sabat suprapus peste sabatul din ziua a saptea.
Trecand la subiectul "era inca intuneric":
Apostolul Ioan spune ca atunci cand s-au dus femeile la mormant, era timpul "pe cand era inca intuneric" Ioan 20:1
"Ziua in termeni populari este perioada de timp de la răsăritul la apusul soarelui - cât timp soarele este deasupra orizontului, în opoziție cu noaptea care este perioada de la apusul la răsăritul soarelui"
"Ziua" pe atunci era socotita ca avand 12 ceasuri, iar noaptea tot 12 ceasuri.
Cum este considerat rasaritul, cand incepea ziua:
"Răsăritul este momentul dimineții timpurii între apariția unei margini a soarelui deasupra orizontului, la est, până la apariția completă a discului acestuia deasupra orizontului. Răsăritul nu trebuie confundat cu momentele dimineții timpurii premergătoare acestuia, care se numesc auroră și crepusculul de dimineață, în decursul cărora lumina începe să apară."
Ioan 11:
9. A răspuns Iisus: Nu sunt oare douăsprezece ceasuri într-o zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se împiedică, pentru că el vede lumina acestei lumi;
10. Iar dacă umblă cineva noaptea se împiedică, pentru că lumina nu este în el."
Deci era foarte devreme, chiar dupa terminarea noptii, cand se ingana noaptea cu ziua, in primul ceas al zilei. Avem un ceas, sau poate mai putin din duminica. Paznicii fugisera, mormantul era deja gol, era INCA intuneric. Biblia nu spune in ce zi a saptamanii trebuia sa invie. Deci calcularea celor trei zile si trei nopti nu depinde de ceasul sau jumatatea de ceas din duminica.
In plus insusi Fiul lui Dumnezeu si alte marturii sustin ca Domnul si Mantuitorul nostru Isus a spus ca va invia dupa trei zile (Matei 27:63, Marc 8:31, 10:34). "a treia zi" trebuie inteles in acest sens mai plenar "a treia zi inclusiv". Mormantul trebuia pazit pana a treia zi, inclusiv (Matei 27:64).
Ziua "pregatirii" poate insemna si ziua pregatirii de inaintea "marelui sabat", numit Shabat Hagadol. Anumite surse mesianice sustin ca acest mare sabat nu trebuie confunat cu un sabat saptamanal. Este cam ciudat sa fi mers intr-o zi de sabat la Pilat (Matei 27:62).
Ziua de dupa "pregatire" putea fi si pentru "marele sabat", adica Pastele si chiar asa este cum spune si apostolul Ioan "Era ziua Pregatirii Pastilor". In ziua Pastelui se mai puteau face anumite lucrari - care nu erau considerate lucrari de sluga, munci (Matei 27:62):
De aceea ei (preotii de seama si fariseii) si-au permis urmatoarele lucrari, pe care intr-o zi de sabat nu si-ar fi permis, cel putin fariseii extremisti: Au mers la Pilat, au iesit in afara cetatii, la mormant, au sigilat piatra si au pus straja.
Avem deci asa:
1. Nu avem marturii clare, ca Isus ar fi stat in mormant doar o zi (sambata, vorbind in termenii generali din Marcu, asa cum a facut Isus, "dupa trei zile" ), murind vineri si inviind duminica. Vineri (numai trei ore) si duminica, mai ales duminica (o ora) nu poate fi privita "zi", in termenii descris de "dupa trei zile"
2. Pastele nu putea fi tinut in sabat, varianta ca Sabatul Mare (Pastele) s-a suprapus cu sabatul mic, cade. Varianta sustinuta de Anicetus si biserica din Roma (sec II) in disputa cu Policarp si biserica din Smirna, cade. Policarp si biserica din Smirna, aveau si au dreptate si trebuie crezuti chiar si post mortem. Liderii din Alexandria si Roma au stricat toate datinile corecte.
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Ceva nu merge bine si corect , ganditi singuri este bine sau nu ?