Va indemn sa contabilizam toate citatele din Biblie, care pot fi legate de calendarul biblic.
E un motor de cautare foarte bun pe www.ebible.ro
Despre luna intai, ca expresie exacta, ne da:
Rezultatul cautarii dupa expresia: 'luna intai' - 12 rezultate
In anul sase sute unu, in luna intai, in ziua intai a lunii, apele secasera pe pamant. Noe a ridicat invelitoarea corabiei: s-a uitat si iata ca fata pamantului se uscase. (Fac.8:13)
In luna intai, din a paisprezecea zi a lunii, seara, sa mancati azime, pana in seara zilei a douazeci si una a lunii. (Exod.12:18)
In luna intai, in a paisprezecea zi a lunii, intre cele doua seri, va fi Pastile Domnului. (Lev.23:5)
Domnul a vorbit lui Moise, in pustiul Sinai, in luna intai a anului al doilea, dupa iesirea lor din tara Egiptului. Si a zis: (Num.9:1)
Toata adunarea copiilor lui Israel a ajuns in pustiul Tin in luna intai. Si poporul s-a oprit la Cades. Acolo a murit si a fost ingropata Maria. (Num.20:1)
In luna intai, in ziua a paisprezecea a lunii, va fi Pastile Domnului. (Num.28:16)
Au pornit din Ramses in luna intai, in ziua a cincisprezecea a lunii intai. A doua zi dupa Pasti, copiii lui Israel au iesit gata de lupta in fata tuturor egiptenilor, (Num.33:3)
Acestia au trecut Iordanul in luna intai, cand iesea din matca pe tot cursul lui, si ei sunt aceia care au pus pe fuga pe toti locuitorii din vai, la rasarit si la apus. (1Cron.12:1)
In fruntea celei dintai cete, pentru luna intai, era Iasobeam, fiul lui Zabdiel: si avea o ceata de douazeci si patru de mii de oameni. (1Cron.27:2)
El era din fiii lui Peret si era capul tuturor capeteniilor ostirii in luna intai. (1Cron.27:3)
In anul intai al domniei lui, in luna intai, a deschis usile Casei Domnului si le-a dres. (2Cron.29:3)
In luna intai, adica luna Nisan, in al doisprezecelea an al imparatului Ahasveros, au aruncat Pur, adica sortul, inaintea lui Haman, pentru fiecare zi si pentru fiecare luna, pana in luna a douasprezecea, adica luna Adar. (Est.3:7)
Estera 3:7 confirma calendarul de la Qumran, ambele vorbesc de un calendar avand 12 luni. Calendarul incepea cu luna Nisan - prima luna - si se incheia cu luna Adar, a doisprezecea luna.
Ce ne spun aceste citate despre luna intai a calendarului ebraic din antichitate? Va rog sa cautati si alte versete ce vorbesc de luna intai si sa faceti o sinteza.
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Deconectat
RE: Restabilirea calendarului ebraic din antichitate
Frate Ionică, încep cu ceva offtopic pentru că m-ai făcut curios cu acel motor de căutare:
Ionica a scris:
E un motor de cautare foarte bun pe www.ebible.ro
Despre luna intai, ca expresie exacta, ne da:
Rezultatul cautarii dupa expresia: 'luna intai' - 12 rezultate
Am verificat pe motorul nostru de căutare în Biblie și am constatat că la o căutare a aceluiași termen am găsit tot 12 rezultate! Înseamnă că e foarte bun motorul nostru de căutare în Biblie inclusiv după spusele tale și asta cred că e bine
Legat de acest subiect, încă nu am înțeles exact care este scopul lui concret. Vrei să se caute referințe despre Calendar în toată Biblia ? Titlul subiectului este "Restabilirea calendarului evreiesc din antichitate". Eu după cunoștințele mele nu știu să se fi schimbat ceva major în cadrul calendarului evreiesc/biblic. Aș zice că nu ar strica să mă ajuți și pe mine și probabil și pe alți cititori să înțeleagă la ce te referi atunci când spui că vrei să restabilești ceva. Ce anume e deteriorat la calendarul biblic?
Mulțumesc
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Deconectat
RE: Restabilirea calendarului ebraic din antichitate
Intrebi: Vrei să se caute referințe despre Calendar în toată Biblia?
Raspuns: Da.
Intrebi: Ce anume e deteriorat la calendarul biblic?
Raspuns: Nimic. Cred ca ai pus gresit intrebarea
Rezultatul cautarii dupa expresia: 'luna a doua' - 11 rezultate (cateva nu corespund)
In anul al sase sutelea al vietii lui Noe, in luna a doua, in ziua a saptesprezecea a lunii, in ziua aceea, s-au rupt toate izvoarele Adancului celui mare si s-au deschis stavilarele cerurilor. (Fac.7:11)
In luna a doua, in a douazeci si saptea zi a lunii, pamantul era uscat de tot. (Fac.8:14)
Si sa il praznuiasca in luna a doua, in ziua a paisprezecea, seara; sa il manance cu azime si cu ierburi amare. (Num.9:11)
In al patru sute optzecilea an dupa iesirea copiilor lui Israel din tara Egiptului, Solomon a zidit Casa Domnului, in al patrulea an al domniei lui peste Israel, in luna Ziv, care este luna a doua. (1Reg.6:1)
In fruntea cetei din luna a doua era Dodai, ahohitul; Miclot era unul din capii cetei sale. El avea o ceata de douazeci si patru de mii de oameni. (1Cron.27:4)
Al doisprezecelea, pentru luna a douasprezecea, era Heldai din Netofa, din familia lui Otniel. El avea o ceata de douazeci si patru de mii de oameni. (1Cron.27:1)
Imparatul, capeteniile lui si toata adunarea tinusera sfat la Ierusalim, ca Pastile sa fie praznuit in luna a doua; (2Cron.30:2)
Un popor in mare numar s-a adunat la Ierusalim sa praznuiasca sarbatoarea Azimelor in luna a doua: a fost o adunare foarte mare. (2Cron.30:1)
In al doilea an de la venirea lor la Casa lui Dumnezeu la Ierusalim, in luna a doua, Zorobabel, fiul lui Sealtiel, Iosua, fiul lui Iotadac, cu ceilalti frati ai lor, preoti si leviti, si toti cei ce se intorsesera din robie la Ierusalim s-au pus pe lucru si au insarcinat pe levitii de la douazeci de ani in sus sa vegheze asupra lucrarilor Casei Domnului. (Ezra.3:8)
In luna intai, adica luna Nisan, in al doisprezecelea an al imparatului Ahasveros, au aruncat Pur, adica sortul, inaintea lui Haman, pentru fiecare zi si pentru fiecare luna, pana in luna a douasprezecea, adica luna Adar. (Est.3:7)
In luna a douasprezecea, adica luna Adar, in a treisprezecea zi a lunii, ziua in care avea sa se aduca la indeplinire porunca si hotararea imparatului si cand vrajmasii iudeilor nadajduisera sa stapaneasca peste ei, s-a intamplat tocmai dimpotriva, ca iudeii au stapanit asupra vrajmasilor lor. (Est.9:1)
Pana acum avem trei nume biblice:
1. luna intai este numita Nisan
2. luna a doua este numita Zif (sau Ziv in BC)
3. luna a douasprezecea este numita Adar
Pana acum corespunde cu calendarul ebraic de acum? Avem nume de luna "yiar" in Biblie? Nu. "Numele este de origine babiloniană. În Biblie este numită Zif." Wikipedia
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Deconectat
RE: Restabilirea calendarului ebraic din antichitate
Rezultatele căutării pentru 'luna a doua' în 'Toate cărțile', modul 'Cuvântul/expresia exactă'
S-a găsit în 8 versete textul căutat
Geneza 7:11 În anul al șasesutelea al vieții lui Noe, în luna a doua, în ziua a șaptesprezecea a lunii, în ziua aceea, s-au rupt toate izvoarele Adâncului celui mare și s-au deschis stăvilarele cerurilor.
Geneza 8:14 În luna a doua, în a douăzeci și șaptea zi a lunii, pământul era uscat de tot.
Numeri 9:11 Și, să le prăznuiască în luna a doua, în ziua a patrusprezecea, seara; să le mănânce cu azimi și ierburi amare.
1 Imparati 6:1 În al patru sute optzecilea an după ieșirea copiilor lui Israel din țara Egiptului, Solomon a zidit casa Domnului, în al patrulea an al domniei lui peste Israel, în luna Ziv, care este luna a doua.
1 Cronici 27:4 În fruntea cetei din luna a doua era Dodai, Ahohitul; Miclot era unul din capii cetei sale. El avea o ceată de douăzeci și patru de mii de oameni.
2 Cronici 30:2 Împăratul, căpeteniile lui, și toată adunarea ținuseră sfat la Ierusalim, ca Paștele să fie prăznuite în luna a doua;
2 Cronici 30:13 Un popor în mare număr s-a adunat la Ierusalim să prăznuiască sărbătoarea azimilor în luna a doua: a fost o adunare foarte mare.
Ezra 3:8 În al doilea an de la venirea lor la Casa lui Dumnezeu la Ierusalim, în luna a doua, Zorobabel, fiul lui Șealtiel, Iosua, fiul lui Ioțadac, cu ceilalți frați ai lor, preoți și Leviți, și toți cei ce se întorseseră din robie la Ierusalim, s-au pus pe lucru și au însărcinat pe Leviții de la douăzeci de ani în sus să vegheze asupra lucrărilor Casei Domnului.
De restabilit: Numele original Zif.
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Deconectat
RE: Restabilirea calendarului ebraic din antichitate
Rezultatele căutării pentru 'luna a treia' în 'Toate cărțile', modul 'Cuvântul/expresia exactă'
S-a găsit în 4 versete textul căutat
Exodul 19:1 În luna a treia după ieșirea lor din țara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns în ziua aceea în pustia Sinai.
1 Cronici 27:5 Capul cetei a treia, pentru luna a treia, era Benaia, fiul preotului Iehoiada, capul; și el avea o ceată de douăzeci și patru de mii de oameni.
2 Cronici 15:10 S-au adunat la Ierusalim în luna a treia a anului al cincisprezecelea al domniei lui Asa. În ziua aceasta,
2 Cronici 31:7 Au început să facă grămezile în luna a treia, și au isprăvit în luna a șaptea.
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Deconectat
RE: Restabilirea calendarului ebraic din antichitate
Da, eu sunt de acord cu aceia care sustin pe baza biblica ca, anul nou - cel biblic - incepe primavara si nu iarna sau toamana, cum era la pagani. Semnul ceresc este echinoctiul de primavara si prima zi de dupa echinoctiul de primavara, este prima zi a noului an. Atunci e prima zi din noul an, cand ziua se mareste din nou, prima data. Deci e clar. Evreii de acum sunt in marea masa de alt neam, de neam turcic "khazar" - nu mai tin randuielile asa cum sunt scrise in Vechiul Legamant. Khazarii au fost iudaizati abia prin anii 700 - 800 si pe atunci iudaismul a fost cam denaturat in anumite privinte.
Daca am restaura calendarul biblic, sarbatorile din Biblie ar cadea in perioada anului in care au fost fixate, nu ar exista nici un fel de decalare sau ramanere in urma; in mod normal, dupa acest calendar, o sarbatoare fixata trebuie sa cada intotdeauna in aceeasi zi, in aceeasi saptamana si in aceeasi luna calendaristica din fiecare an.
Iata de unde provine "anul nou" la evreii de acum (vorba aceea multi sunt evrei doar cu numele, majoritatea fiind ne neam turcic "khazar":
"Anul Nou, moment al renasterii naturii si al vietii, ca o reeditare a actului creatiei, nu este specific crestinismului, el se regaseste la toate comunitatile din lume, din cele mai vechi timpuri.
Cu 2000 de ani in urma, in Mesopotamia, de pilda, era numit Akitu si sarbatorit o data cu luna noua din preajma echinoctiului de toamna (in Asiria, la jumatatea lui septembrie). Egiptenii, fenicienii si persanii il sarbatoreau la echinoctiul de toamna (21 septembrie), iar grecii, pana in secolul al V-lea i.Hr., la solstitiul de iarna (21 decembrie). La romani, pana in anul 153 i. Hr., anul incepea la 1 martie, dupa aceea data oficiala fiind 1 ianuarie, data confirmata de calendarul iulian (46 i.Hr.). La iudei, anul incepea cu prima zi a lunii Tishri (6 septembrie-5 octombrie Rosh Hashana).
In Evul Mediu timpuriu, multi crestini europeni sarbatoreau inceputul anului la 25 martie (Bunavestire), desi anglo-saxonii considerau ziua de 25 decembrie ca incepere a anului. Wilhelm Cuceritorul a fost acela care a stabilit data zilei de Anul Nou pe 1 ianuarie, insa, mai tarziu, Anglia a sarbatorit Anul Nou, ca toata crestinatatea, la 25 martie.
Data de 1 ianuarie, ca zi a Anului Nou, a fost restaurata in 1582 de calendarul gregorian, adoptat imediat dupa aceea si de tarile romano-catolice. Cu timpul, a fost adoptat si de alte tari precum Scotia in 1660, Germania si Danemarca prin 1700, apoi Anglia, Suedia si cel mai tarziu Rusia in 1918." http://www.descopera.org/anul-nou-din-new-york-pana-in-inima-africii/
Bine, ma bucur ca in privinta anului nou biblic avem acelasi punct de plecare cu anumiti frati si surori din miscarea sambatara, dat de acelasi reper. Am fost contactat prin e.mail.
O alta intrebare: Cate anotimpuri trebuie sa aiba un an biblic?
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Deconectat
RE: Restabilirea calendarului ebraic din antichitate
CALENDARUL SOLAR DIN BIBLIE, EXPUS ÎN SULURILE DE LA MAREA MOARTĂ
SĂRBĂTORILE CĂDEAU ÎNTOTDEAUNA ÎN ACEEAȘI LUNĂ, SĂPTĂMÂNĂ ȘI ZI A ANULUI
________________________________________
Zilele săptămânii
Prima zi (Duminică)
A doua zi (Luni)
A treia zi (Marți)
A patra zi (Miercuri)
A cincea zi (Joi)
A șasea zi (Vineri)
A șaptea zi (Sâmbătă, Șhabbatul)
Lunile anului
Fiecare an a început primăvara în luna Abib (luna spicelor de orz) și fiecare anotimp a început întotdeauna în a patra zi a săptămânii (miercuri, vorbind după calendarul roman actual), care a fost a patra zi a creației redată în Geneza, ziua în care au fost create luminile de pe cer, care să arate anotimpurile, lunile și anii.
Pentru a calcula câte zile are o lună a anului biblic, găsim câteva repere exacte:
Geneza 7:11. În anul al șase sutelea al vieții lui Noe, în luna a doua, în ziua a șaptesprezecea a lunii, în ziua aceea, s-au rupt toate izvoarele Adâncului celui mare și s-au deschis stăvilarele cerurilor.
Geneza 7:24. Apele au fost mari pe pământ o sută cincizeci de zile.
Geneza 8:3. Apele au scăzut de pe fața pământului, scurgându-se și împuținându-se, și, după o sută cincizeci de zile, apele s-au micșorat.
4. În luna a șaptea, în ziua a șaptesprezecea a lunii, corabia s-a oprit pe munții Ararat.
Textele de mai sus arată că între data de 17 a lunii a doua și 17 a lunii a șaptea s-au scurs 150 de zile. Împărțirea celor 150 de zile pe segmente lunare care se armonizează între ele, reiese din următoarea ecuație: 13 zile (rămase din luna a doua) + 30 zile (din luna a treia) + 31 zile (din luna a patra) + 30 zile (din luna a cincea) + 30 zile (din luna a șasea) + 16 zile (din luna a șaptea) = 150. Deci nu exista alternanța lunară de 30 și 31 de zile, cum este în prezent.
Dacă știm alternanța cu care se schimbă zilele lunilor anului, putem stabili câte zile are un anotimp. Astfel, anotimpurile biblice au câte 91 de zile fiecare, prima lună a fiecărui anotimp având 31 de zile, iar celelalte două, câte 30.
CALENDARUL EBRAIC BIBLIC era binecunoscut la Roma. Romanii știau foarte bine că existau luni în calendarul evreilor în care sabatul cădea în ziua a treizecea a lunii. Poetul roman Horațiu se referea în "Satirele" sale (I.9. 67-70) la "tricesima sabbata", "sabatul zilei a treizecia":
"Horațiu: r16;Fără îndoială nu știu de ce dorești să vorbești în taină cu mine, ziceair17;"
"Fuscuc: r16;Îmi aduc bine aminte, dar într-un timp mai bun dă-mi voie să vorbesc: astăzi este tricesima sabbata: vrei să-i ofensăm pe evreii circumciși?r17;"
Existau patru asemenea sabate, așadar calendarul din Sulurile de la Marea Moartă este confirmat de Horațiu.
Quintus Horatius Flaccus, în limba română Horațiu, (n. 8 decembrie 65 î.Hr., Venosa; d. 27 noiembrie 8 î.Hr., Roma) a fost unul dintre cei mai importanți poeți romani din "perioada de aur" a literaturii romane ("Secolul lui Augustus" sau "epoca augustană", cuprinsă între 43 î.Hr. (moartea lui Cicero) și 14 d. Hr. (moartea împăratului Augustus).
Eroarea despre sabatul lunar confirmă CALENDARUL EBRAIC BIBLIC găsit în Sulurile de la Marea Moartă
Sabatul lunar este o învățătură care susține că ziua sabatului este în funcție de fazele lunii și că zilele 8, 15, 22 și 29 ale luni sunt zile de sabat.
Nu există nici un suport în Sfintele Scripturi pentru acestă învățătură, din contră, există o dovadă clară care ne arată că nu este adevărată.
La Exodul 16:1 text ni se spune clar că "în a cincisprezecea zi a lunii a doua" au ajuns în pustiul Sin. Deci în ziua a 15-a a lunii a doua au călătorit. Apoi, evreilor li s-a spus: "mâine este ziua de odihnă, șhabbatul închinat lui Yehovah;" (Exodul 16:23). Așadar, unul dintre sabatele lunii a doua, cade pe data de 16 a lunii. Iată că avem o dovadă precisă din Biblie, despre corectitudinea calendarului găsit în Sulurile de la Marea Moartă.
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Deconectat
RE: Restabilirea calendarului ebraic din antichitate
Când ar trebui să fie 1 Abib/Nisan conform Calendarului Ebraic Biblic?
Calendarul Bibliei este făcut de Dumnezeu. El a ales câte ceasuri să aibă o zi, câte zile să aibă o săptămână și câte luni să aibă anul. Tot El a ales care va fi prima lună a anului.
Există în istorie dovezi clare că anul nou la evreii din vechime începea după echinocțiul de primăvară:
rMoise a calculat prima lună de la începutul echinocțiului de primăvară,r1; Viata Lui Moise, Cartea II XLI, 222, Philon Alexandrinul, filozof evreu, pe numele real Yedidia Ha'alexandroni
rpentru evrei, prima lună a fost după echinocțiul (de primăvară)r1;, Eusebiu, Istoria ecclesistică, VII, 32
"Moise a mai poruncit ca, anual, în luna Xanthicos, numită de noi Nisan, și cu care începe anul nostru, în a paisprezecea zi de la începutul lunii, atunci când soarele se află în constelația Berbecului - căci în această lună am fost noi sloboziți din robia egiptenilor, să se aducă aceeași jertfă împlinită de noi, așa cum am mai spus, la părăsirea Egiptului.r1;
Iosif Flaviu (din neam de preoti evrei, care a trait in secolul I AD), Antichitatile Iudaice, Cartea 3, Capitolul 10.
În anul curent (2023) Soarele este în Constelația Berbec din 21 martie până pe data de 20 aprilie. Deci luna Abib/Nisan începe pe 21 martie, după echinocțiul de primăvară din 20 martie, 21 martie fiind 1 Abib/Nisan, după calendarul lui Dumnezeu.
Toți acești trei oameni, doi evrei și un grec, au fost istorici, deci oameni care se ocupă cu istoria. Nu putem spune că ce au scris au scos din buzunar.
DEX: ECHINÓCȚIU ~i n. Fiecare dintre cele două date ale anului, când ziua este egală cu noaptea. Echinocțiu de primăvară. Echinocțiu de toamnă. [Sil. e-chi-noc-țiu] /<lat. aequinoctium, fr. Équinoxe
În anul curent, echinocțiul de primăvară este pe 20 martie, iar cel de toamnă pe 23 septembrie.
Acest calendar a fost redescoperit în cărțile Sulurilor de la Marea Moartă, în care ni se dau detalii importante despre construcția anotimpurilor, săptămânilor și lunilor anului.
Fiind comparat cu datele care ni se dau în Biblie este perfect compatibil, iar anumite detalii ale calendarului sunt confirmate de poetul latin Horatiu, care se referă în Satirele sale (I.9. 67-70) la "tricesima sabbata", adică "sabatul din a treizecia (zi)". Existau patru asemenea sabate care cădeau pe ziua a treizecea a unor luni, care erau sabate saptămânale.
"Horatiu: r16;Fara indoiala nu stiu de ce doresti sa vorbesti in taina cu mine, ziceair17;"
"Fuscuc: r16;Imi aduc bine aminte, dar intr-un timp mai bun da-mi voie sa vorbesc: astazi este tricesima sabbata: vrei sa-i ofensam pe evreii circumcisi?r17;"
Quintus Horatius Flaccus, în limba română Horațiu, (n. 8 decembrie 65 î.Hr., Venosa; d. 27 noiembrie 8 î.Hr., Roma) a fost unul dintre cei mai importanți poeți romani din "perioada de aur" a literaturii romane ("Secolul lui Augustus" ) sau "epoca augustană", cuprinsă între 43 î.Hr. (moartea lui Cicero) și 14 d. Hr. (moartea împăratului Augustus). Numai ca să vedeți că Horațiu n-a fost prost informat: calendarul nu era al r esenienilorr1;, ci al revreilor circumcișir1;, de la care mai apoi l-au preluat și cei din comunitatea Qumran, de lângă Marea Moartă.
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Deconectat
RE: Restabilirea calendarului ebraic din antichitate
Vreau sa fac o rectificare. Initial m-am dus pe ideea ca prima luna (Abib ) are 31 de zile.
---
Anul biblic are patru anotimpuri menționate în Biblie, fiecare anotimp având trei luni, totalul fiind 12 luni, fiecare lună fiind menționată în Biblie, acestea fiind numerotate de la 1 la 12 (luna întîi, luna a doua, luna a treia, etc. (Geneza 8:5,13)).
Pentru a calcula câte zile are o lună a anului biblic, găsim câteva repere exacte:
Geneza 7: 11. În anul al șase sutelea al vieții lui Noe, în luna a doua, în ziua a șaptesprezecea a lunii, în ziua aceea, s-au rupt toate izvoarele Adâncului celui mare și s-au deschis stăvilarele cerurilor.
Geneza 7:24. Apele au fost mari pe pământ o sută cincizeci de zile.
Geneza 8: 3. Apele au scăzut de pe fața pământului, scurgându-se și împuținându-se, și, după o sută cincizeci de zile, apele s-au micșorat.
4. În luna a șaptea, în ziua a șaptesprezecea a lunii, corabia s-a oprit pe munții Ararat.
Textele de mai sus arată că între data de 17 a lunii a doua și 17 a lunii a șaptea s-au scurs 150 de zile. Împărțirea celor 150 de zile pe segmente lunare care se armonizează între ele, reiese din următoarea ecuație: 13 zile (rămase din luna a doua) + 31 zile (din luna a treia) + 30 zile (din luna a patra) + 30 zile (din luna a cincea) + 31 zile (din luna a șasea) + 15 zile (din luna a șaptea) = 150.
Lunile anului biblic, de la 1 la 12 ar avea următoarele zile: 30+30+31+30+30+31+30+30+31+30+30+31
Din împărțirea lunară de mai sus, vedem că toate cele patru anotimpuri biblice au câte 91 de zile fiecare, ultima lună a fiecărui anotimp având 31 de zile, iar celelalte două, câte 30. Anul astfel compus are 52 de săptămâni.
Calendarul solar antic al Bibliei, folosit de Noe și Moise, este cel mai vechi calendar din lume, precum și cel mai precis calendar solar dintre toate calendarele utilizate astăzi. Deoarece calendarul folosește ziua 0, ca ultimă zi a anului, pentru a începe anul de la echinocțiul de primăvară, nu are nicio eroare intrinsecă. Fiecare an și fiecare anotimp a început întotdeauna în a patra zi a săptămânii (miercuri, vorbind după calendarul roman actual), care a fost a patra zi a creației redată în Geneza, ziua în care au fost create luminătorii de pe cer, arătând anotimpurile, lunile și anii.
După acest calendarul biblic (menționat în două scrieri din Sulurile de la Marea Moartă, de lângă Qumran, confirmat de cele spus de poetul latin Horațiu), sărbătorile anuale din Biblie au căzut întotdeauna în perioada anului în care au fost fixate și nu a existat nici un fel de decalare (rămânere în urma); în mod normal, după acest calendar biblic, un eveniment sau o sărbătoare fixată trebuia să cadă întotdeauna în aceeași zi, în aceeași săptămână și în aceeași lună calendaristică din fiecare an.
De exemplu: Dacă un om s-ar fi născut primăvara, pe 1 Abib prima zi din an din prima lună biblică, numită și Nisan, în fiecare an, ziua de 1 Abib cădea întotdeauna în ziua a patra a săptămânii (miercuri). La fel, cumpărarea meilor de Paște cădea întotdeauna în a șasea zi din săptămână.
Zilele lunii întâi Abib/Nisan
0 5 12 19 26 (prima zi, duminica)
0 6 13 20 27 (a doua zi, luni)
0 7 14 21 28 (a treia zi, marți)
1 8 15 22 29 (a patra zi, miercuri)
2 9 16 23 30 (a cincia zi, joi)
3 10 17 24 (a șasea zi, vineri)
4 11 18 25 (a șaptea zi, sâmbăta)
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Deconectat
RE: Restabilirea calendarului ebraic din antichitate
Textele de mai sus arată că între data de 17 a lunii a doua și 17 a lunii a șaptea s-au scurs 150 de zile. Împărțirea celor 150 de zile pe segmente lunare care se armonizează între ele, reiese din următoarea ecuație: 12 zile (rămase din luna a doua) + 31 zile (din luna a treia) + 30 zile (din luna a patra) + 30 zile (din luna a cincea) + 31 zile (din luna a șasea) + 16 zile (din luna a șaptea) = 150.
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Deconectat
RE: Restabilirea calendarului ebraic din antichitate
Ionica a scris:
Când ar trebui să fie 1 Abib/Nisan conform Calendarului Ebraic Biblic?
Calendarul Bibliei este făcut de Dumnezeu. El a ales câte ceasuri să aibă o zi, câte zile să aibă o săptămână și câte luni să aibă anul. Tot El a ales care va fi prima lună a anului.
Există în istorie dovezi clare că anul nou la evreii din vechime începea după echinocțiul de primăvară:
rMoise a calculat prima lună de la începutul echinocțiului de primăvară,r1; Viata Lui Moise, Cartea II XLI, 222, Philon Alexandrinul, filozof evreu, pe numele real Yedidia Ha'alexandroni
rpentru evrei, prima lună a fost după echinocțiul (de primăvară)r1;, Eusebiu, Istoria ecclesistică, VII, 32
"Moise a mai poruncit ca, anual, în luna Xanthicos, numită de noi Nisan, și cu care începe anul nostru, în a paisprezecea zi de la începutul lunii, atunci când soarele se află în constelația Berbecului - căci în această lună am fost noi sloboziți din robia egiptenilor, să se aducă aceeași jertfă împlinită de noi, așa cum am mai spus, la părăsirea Egiptului.r1;
Iosif Flaviu (din neam de preoti evrei, care a trait in secolul I AD), Antichitatile Iudaice, Cartea 3, Capitolul 10.
În anul curent (2023) Soarele este în Constelația Berbec din 21 martie până pe data de 20 aprilie. Deci luna Abib/Nisan începe pe 21 martie, după echinocțiul de primăvară din 20 martie, 21 martie fiind 1 Abib/Nisan, după calendarul lui Dumnezeu.
Toți acești trei oameni, doi evrei și un grec, au fost istorici, deci oameni care se ocupă cu istoria. Nu putem spune că ce au scris au scos din buzunar.
DEX: ECHINÓCȚIU ~i n. Fiecare dintre cele două date ale anului, când ziua este egală cu noaptea. Echinocțiu de primăvară. Echinocțiu de toamnă. [Sil. e-chi-noc-țiu] /<lat. aequinoctium, fr. Équinoxe
În anul curent, echinocțiul de primăvară este pe 20 martie, iar cel de toamnă pe 23 septembrie.
Acest calendar a fost redescoperit în cărțile Sulurilor de la Marea Moartă, în care ni se dau detalii importante despre construcția anotimpurilor, săptămânilor și lunilor anului.
Fiind comparat cu datele care ni se dau în Biblie este perfect compatibil, iar anumite detalii ale calendarului sunt confirmate de poetul latin Horatiu, care se referă în Satirele sale (I.9. 67-70) la "tricesima sabbata", adică "sabatul din a treizecia (zi)". Existau patru asemenea sabate care cădeau pe ziua a treizecea a unor luni, care erau sabate saptămânale.
"Horatiu: r16;Fara indoiala nu stiu de ce doresti sa vorbesti in taina cu mine, ziceair17;"
"Fuscuc: r16;Imi aduc bine aminte, dar intr-un timp mai bun da-mi voie sa vorbesc: astazi este tricesima sabbata: vrei sa-i ofensam pe evreii circumcisi?r17;"
Quintus Horatius Flaccus, în limba română Horațiu, (n. 8 decembrie 65 î.Hr., Venosa; d. 27 noiembrie 8 î.Hr., Roma) a fost unul dintre cei mai importanți poeți romani din "perioada de aur" a literaturii romane ("Secolul lui Augustus" ) sau "epoca augustană", cuprinsă între 43 î.Hr. (moartea lui Cicero) și 14 d. Hr. (moartea împăratului Augustus). Numai ca să vedeți că Horațiu n-a fost prost informat: calendarul nu era al r esenienilorr1;, ci al revreilor circumcișir1;, de la care mai apoi l-au preluat și cei din comunitatea Qumran, de lângă Marea Moartă.
Dragă frate Ionică,
observ că ai multă fantezie când vine vorba să pui împreună date sau informații irelevante pentru a ajunge la o concluzie... dubioasă, dacă nu chiar greșită cu totul. E drept că există în Biblie lucruri pe care nu reușim să le înțelegem în profunzime deoarece mai apare câte un verset sau altul care pare să spună altceva; Dar de la atât până la a începe să ponegrești evreii că ei de fapt nu sunt decât niște KHAZARI și apoi să nu respecți ce spune Biblia ci să te iei după niște manuscrise descoperite la Qumran, culminând cu ideea că, mai nou, Horațiu (un roman, necredincios) este cel care argumentează când trebuie să fie ziua de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu ... e tare de tot!
Există câteva înterbări de bun simț pe care eu îndrăznesc să mi le pun față de ce ai spus tu mai sus:
1. De unde vrei să știi că dacă într-adevăr KHAZARII sunt evreii de astăzi ( cu toate că există comunități evreești străvechi și autenice pe toate continentele: Asia, Africa, Americi, Europa, inclusiv prin Japonia!) ? Așa de mult s-au înmulțit și răspândit KHAZARII ăștia de numai de ei mai dai astăzi oriunde în lume?? Nu cred!
2. De unde știi că KHAZARII nu sunt continuatorii celorlalte 10 triburi răspândite pe vremea Asirienilor, și la un moment dat au revenit "La credință"? De ce trebuie să fie turci neapărat, doar ca să dea bine o anumită teorie?
3. Calendarul despre care vorbești, găsit pe la Marea Moartă la Qumran, nu pare să fie un calendar realistic, ci unul IPOTETIC mai degrabă. Deoarece tot acolo la Qumran s-au descoperit mai multe cărți, care par să vorbească despre felul cum comunitatea de acolo își imaginau că va fi când MESIA se va instaura și va conduce lumea după cum își imaginau ei. Cine e interesat poate să citească o mulțime de informații. de exemplu de pe un site precum https://www.crestinortodox.ro/editoriale/manuscrisele-la-marea-moarta-70328.html
4. Calendarul biblic este unul care ține cont și de Luna de pe cer pentru stabilirea lunii noi și de Soare, pentru echinocții. Deci ideea unui calendar pur solar, e o chestie care poate funcționa înainte de Potop, sau în împărăția de 1000 ani; Dar în ziua de astăzi, datele astronomice sunt diferite față de un calendar "perfect"... Astăzi, cam toate datele "Dau cu virgulă"...
5. În calendarul bibilc evreiesc din toate timpurile, ziua a 30-a era o zi a "Lunii noi" și deci ei o priveau ca pe o sărbătoare, ca pe o zi de luună nouă... Deoarece Luna revine la faza ei inițială în 29 zile 12 ore și câteva minute și secunde, atunci e clar că ziua a 30-a era prinsă în zilele de Lună nouă. Știu că adesea ne este dificil din epoca computerelor și a internetului să ne transpunem în epoca în care nimeni nu avea un calendar agățat pe perete și toți așteptau să poată întrezări luna ca să știe când se dă semnalul de Lună nouă și deci să păstreze cadența. E de așteptat ca ei să fi avut destule motive să își găsească ceva de sărbătorit și de aici Horațiu să se fi referit la "Sabatul din ziua 30-a"
6. Ai scris într-o postare, mai sus, că fiecare anotimp după calculele tale ar fi început cu o lună de 31 de zile și ar fi continuat cu alte 2 luni de câte 30 zile. Dar din tabelul/schița pe care ai postat-o în postarea respectivă, nu reiese așa ci chiar diferit.
Mai sunt și alte obiecții, dar mă opresc aici...
Fii binecuvântat
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
