Va salut cu pacea Domnului si incep cu rugamintea de a poposi la acest subiect atat de profund. Daca s-a mai discutat, imi cer iertare .
In casnicie, suntem chemati sa iubim, sa iertam si sa rabdam. Cat ? Pana unde ? Ce inseamna supuse barbatilor in toate lucrurile ? Ce inseamna sau cum isi iubeste barbatul sotia ?
Imi amintesc de un frate care spunea : " daca nu fierb cartofii, eu sunt de vina pentru ca i-am cumparat, daca s-a infasurat calul dupa funie, nu l-am legat eu bine"...o sora a scris fratelui pastor, spunand : " daca am fiert oua, de ce nu am facut omleta, daca am facut omleta, de ce nu am facut ochiuri..."
Lista poate continua . La ce suntem chemati ? A face voia cui ? A place cui ? Pana unde merge supunerea ( daca un om al lui Dumnezeu iti poate face asta ) ?
Stiu ca modelul de sot si de barbat este Hristos ? Mi-ar face El asta ? Ne-ar face sa suferim ?
Părerea mea este că asemenea situații sunt destul de dificil de tratat pentru că pe de-o parte situațiile familiare sau de relație interumană se cam tratează individual deoarece oamenii sunt foarte diferiți și ceea ce potrivește la unul, nu potrivește neaparat și la altul iar pe de altă parte, atunci când sunt două persoane implicate, trebuie să le asculți pe amândouă ca să poți vedea mai ușor ce știe și vrea unul de la celălalt, ce așteptări sunt și ce se poate face.
Eu sunt convins că se pot face multe lucruri pentru ca o situație dificilă să se îmbunătățească, dar adesea trebuie multă răbdare și înțelepciune. (Domnul să ne-o dea tuturor!)
La modul general, am observat că apar probleme în relațiile bărbat -femeie atunci când nu există comunicare. Și spun comunicare nu în sensul de a avea povești împreună, ci de a-și spune unul altuia ceea ce le place, ce-i deranjează, ce se poate îmbunătăți, etc. În timp ce citeam fraza asta
" Stiu ca modelul de sot si de barbat este Hristos ? Mi-ar face El asta ? Ne-ar face sa suferim ?"
mă gândeam la prima și cea mai mare diferență dintre un bărbat obișnuit și Domnul Christos. Aceasta este că El ne cunoaște în totalitate și știe cum să procedeze în fiecare situație pe când noi dacă nu ne cunoaștem suficient nici pe noi și așteptările noastre și nici pe celălalt, e posibil să acționăm adesea greșit.
Eu aș spune că în căsnicie există această "regulă" dacă o pot numi așa: cu cât ne cunoaștem mai bine unul pe celălalt, cu atât avem mai puțin de suferit și de oftat. De obicei omul nu poate fi schimbat de către ceilalți, ci doar poate fi convins să se schimbe în anumite domenii. Iar la acest capitol al convingerii pentru schimbare trebuie mult și cu grijă lucrat - părerea mea.
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Nikky a scris:
In casnicie, suntem chemati sa iubim, sa iertam si sa rabdam. Cat ? Pana unde ? Ce inseamna supuse barbatilor in toate lucrurile ? Ce inseamna sau cum isi iubeste barbatul sotia ?
Lista poate continua . La ce suntem chemati ? A face voia cui ? A place cui ? Pana unde merge supunerea ( daca un om al lui Dumnezeu iti poate face asta ) ?
Stiu ca modelul de sot si de barbat este Hristos ? Mi-ar face El asta ? Ne-ar face sa suferim ?
Shalom, draga Niky.
Am sa ma incumet putin sa-ti raspund la cateva dintre intrebariile tale de mai sus.
Imi voi spune parerea si la randul meu voi pune intrebari ( pentru ca si eu am multe intrebari).
Am sa le iau pe rand:1-La ce suntem chemati?
Pentru ca mantuirea este idividuala si dupa cum este scris-Nu întoarceți rău pentru rău, nici ocară pentru ocară; dimpotrivă, binecuvântați, căci la aceasta ați fost chemați: să moșteniți binecuvântarea-(1 Petru 3:9)
Eu as intreba, daca intr-o casa/famile, sotul isi necajeste sotia sau mai rau o bate ( nici nu as dorii sa pomenesc despre violenta) dar pentru ca tu aduci mai sus despre un model numit de tine Hristos de mine Mashiah -evident vei spune ca este acelasi lucru si eu nu doresc sa te contrazic-pentru ca asa scrie in ''biblie''- despre Hristos de 474 de ori in noul legamant.
Despre Hristosul de 50 de ori fara 1, adica de 49 de ori (doar in noul legamant).
Despre Unsul de 20 de ori in vechiul legamant.
Despre unsii de 2 ori-1 Cronici 16:22 : "Nu vă atingeți de unșii Mei, și nu faceți nici un rău proorocilor mei!
Psalmii 105:15 "Nu vă atingeți de unșii Mei, - a zis El - și nu faceți rău proorocilor Mei!"
Datorita acestor versete am o intrebare; doar barbatii sunt unsi cu Duhul Sfant-duhul adevarului sau si femeile?
Ca sa inteleg problema ''unsilor Mei''-nu de alta.
Pentru ca rabi Shaul a sfatuit intr-o anumita imprejurare in-1 Corinteni 14:35 Dacă voiesc să capete învățătură asupra unui lucru, să întrebe pe bărbații lor acasă; căci este rușine pentru o femeie să vorbească în (Biserică).
Nu comentez, este rusine sa vorbeasca in adunare ( sa ea cuvantul) dar nu sa si intrebe.
Avem exemplu Rebecai-Geneza 25:22.
-Eu am o dilema si anume -daca voiesc ( femeile ) sa capete invatatura asupra unui lucru, sa intrebe pe barbatii lor acasa.
1-Dar daca o femeie nu are barbat pe cine sa intrebe acasa?
2-Daca este vaduva?
3 -Daca barbatul pe care il are nu este credincios adevarului-stie sa-i raspunda?
4-De ce sa-i fie rusine unei femei sa intrebe in adunarea credinciosilor?
Imi aduc aminte de cuvintele Mantuitorului femeii samaritence: "Du-te", i-a zis Yahshuah, "de cheamă pe bărbatul tău, și vino aici".(El nu a trimis-o sa-l intrebe-doar sa-l cheme) Femeia I-a răspuns: "N-am bărbat." Yahshuah i-a zis: "Bine ai zis că n-ai bărbat..... (Ioan 4:16-17).
Voi revenii la acest subiect.
Bine a zis fratele Aurelc. Dialogul. Ar fi trebuit sa intrebe: Dragule (Puiule, Scumpule, etc.), ce sa iti fac de mancare pentru dimineata? Nu sa decida ea in mod unilateral sa faca omleta sau oua fierte... Nu e de mirare ca nu a capatat trecere inaintea lui.
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Oameni buni, eu cred ca Niky a scris acolo mai sus cu durere si pentru ca este femeie vin in apararea ei.
Fratele Ovidiu a dat un sfat bun-acela in vederea comunicarii dintre un barbat si o femeie-corect.
Frate Ionica, sunt de acord cu ''trecerea inaintea lui''-dar, cred ca acest pasaj este valabil si pentru voi barbatii.
Este clar ca fara o buna comunicare se intampla ceva de genu:,,unul ho si altul cea''.
Pai' evident, ca nu vor reusii sa traga la acelasi jug si mai dureros, nu au acelasi Cap- dupa cum scrie mai sus Niky:
,,( daca un om al lui Dumnezeu iti poate face asta ) ?
Niky scrie:
Stiu ca modelul de sot si de barbat este Hristos ? Mi-ar face El asta ? Ne-ar face sa suferim ?''
Stai putin ...ca lucrurile nu sunt chiar atat de simple, Niky scrie ( ne-ar face sa suferim?)- pe noi femeile.....?
Eu inteleg ca modelul sau caracterul biblic este Hristos care este capul oricarui barbat si capul Lui Hristos este Dumnezeu-daaar' tot biblia confirma ca sunt multi dumnezei si multi hristosi.(1 Corinteni 8:5)
Problema este, ca daca un orarecare barbat, asteapta ca Unsul Celui Binecuvantat sa se schimbe dupa caracterul lui ( firesc) se inseala amarnic, crezand ca este capul femeii.
Dupa cum sunt versurile unei cantari:''Eu ma schimb dupa Cel Sfant nu Cel Sfant dupa mine.''
Mai sus (prima postare) am adus doar cateva repere ( poate pe langa topic) dar, am scris asa, ca sa am o baza dupa care sa ma ghidez pe viitor.
Daca o femeie casatorita are probleme in casatorie - nu se intelege cu sotul -totusi, daca face parte dintr-o comunitate de frati unde invata ca ''femeia sa fie supusa barbatului''-aceasta femeie, trebuie sa stie, ca prin supunerea ei fata de barbat, poate avea castig de cauza pe viitor.
Problema este ca nesupunerea are ca rezultat pierdere si nici o data castig ( valabil atat pentru el cat si pentru ea).
Totusi, pe mine ma intereseaza, in ce consta supunerea unei femei fata de barbatul ei- mai exact pana unde?
Eu stiu raspunsul dar deocamdata astept.
Poate el nu vrea s-o urmeze la adunare, sa mai invete cate ceva din caracterul Fiului omului-despre care samariteanca (femeia) a zis oamenilor: "Veniți de vedeți un om, care mi-a spus tot ce am făcut; nu cumva este acesta Mashiah (Unsul)?''
Femeia credincioasa/barbatul credincios (fregventeaza adunarea ca sa se faca mai buna/bun nu mai rea/rau) si nu ar trebuii sa-l/s-o forteze sa urmeze calea.
Ci doar sa-l binecuvinteze la plecarea lui de acasa si la intoarcerea lui acasa valabil si pentru el.
Femeia sa-l astepe cu masa calda sa-i spele si sa-i calce hainele cu drag (sunt atatea motive frumoase care pot fi facute cu bucurie intr-un cuplu).
De ce scriu asa ?
Pentru ca prin rabdarea ei fata de el (barbatul care a ales-o sau l-a ales chiar ea saau' poate altii au contribuit la casatoria lor), prin iubirea ei, sincera, nefatarnica, poate sa-l castige pentru adevaratul Uns al Celui Binecuvantat.
Si chiar daca ar face tot ce-i sta in putiinta ca barbatul ei sa urmeze acelasesi cale - ea si faptele ei o urmeaza, insa, pentru el, ramane marturie ca l-a slujit cu iubire si neprefacatorie.
Dar pentru acest lucru ii trebuie rabdare si credinta.
Lucrul acesta nu se poate face daca sunt intepaturi si jigniri de vorbe daca nu sunt dispusi sa traiasca in pace si intelegere.
Evitand certurile si dand deoaparte ( cel putin ea daca el nu) orgoliul, cu orgoliu nu se trece Iordanul fratilor.
Multumesc o zi binecuvantata va doresc tuturor!
Va salut cu pacea Domnului si bucurie sa aveti in suflete !
Da, sora Lavi, cu durere am scris ceea ce am scris. Cu durere si lacrimi , dar slavit sa fie Domnului, caci e una dintre fericiri.
Nu pot sa detaliez acum, nu vreau sa va intristez Sabatul, ci sa va bucurati sufletul in el.
Un om al lui Dumnezeu nu te face sa suferi, dimpotriva, sufera pentru tine si sufera alaturi de tine , daca este cazul.
Domnul meu a suferit pentru mine, s-a dat pentru mine, a platit pentru mine , a rabdat pentru mine. Nu cunosc alta dragoste adevarata decat cea din Scripturi.
A produce suferinta altcuiva, din neglijenta, din indiferenta, din "dorintele tale se vor tine dupa mine ", pentru ca eu am muschi si tu nu, din orice altceva decat smerenie si pocainta, eu cred ca nu e de la Domnul.
Scripturile vorbesc despre Moise ca fiind cel mai bland om de pe fata pamantului. Cum ar fi o femeie langa un astfel de om ? Eu nu i-as trece pe dinainte !
Ma bucur ca sunteti aici !
Domnul Dumnezeul lui Israel sa va rasplateasca grija si gandurile voastre bune si faptul ca in acelasi Templu fiind, voi , pietrele vii luati din greutatea care apasa pe mine.
In casnicie, suntem chemati sa iubim, sa iertam si sa rabdam. Cat ? Pana unde ? Ce inseamna supuse barbatilor in toate lucrurile ? Ce inseamna sau cum isi iubeste barbatul sotia ?
.............................................
Draga mea, atunci cand ne-am casatorit am stiut ca acest PAS este facut pana la mormant, daca acest GAND ne va insoti...pe cale vom fi dispuse sa ne plecam genunchiul inaintea Celui care poate ridica soti nostrii, vom incerca cu toata taria sa ne sustinem barbatii si atunci cand gresesc sau CAD, este imposibil ca Dumnezeu sa nu intervina in relatia noastra.
Trebuie sa fim puternice si sa nu ne plangem de mila CREZAND din toata inima ca Dumnezeu va lucra, ca incercarea noastra are o portita de iesire si nu este mai mare decat puterea de care dispunem.
Taina supunerii sta in comoara DRAGOSTEI, vi inaintea sotului tau cu toata mila, cand il vezi nestatornic, nepocait si iti susuri in gand:"Iarta-l Tata ca vreau sa fie mantuit...!"Aici este iubirea desavarsita, atunci cand poti iubi sotul si la rau ca si la bine.
Nu trebuie sa disperam, sa zicem ca nu mai putem sa facem fata problemelor vietii, necazurile curg, DAR HAI SA ZICEM:"POT TOTUL IN HRISTOS CARE MA INTARESTE!Si vom vedea mana nevazuta cum va lucra la inima sotilor nostrii.
Hai, sa nu mai pretindem de la soti nostrii, ci sa le daruim iubirea noastra, sa venim inaintea lor cu tot respectul, chiar si atunci cand nu-l merita, este imposibil sa nu vada atitudinea noastra si intr-un final sa recunoasca ca in ciuda necazului pricinuit ramanem neschimbate.
Barbatii nostrii nu sunt masini care pot fi schimbate atunci cand ceva se defecteaza la ele, ci sunt oameni cu sentimente care numai bunul Dumnezeu ii poate constientiza de greselile lor si ii poate corecta.
..........................................
La ce suntem chemati ?
-------------------
La dragoste pace si zidire!
----------------------
A face voia cui ?
--------------------
Suntem chemate sa facem voia lui Dumnezeu, si voia Lui este sa nu ne despartim de barbatii noastrii, ci sa cautam pacea si sa alergam dupa ea.
.........................................
A place cui ? Pana unde merge supunerea ( daca un om al lui Dumnezeu iti poate face asta ) ?
-------------------------------------
A place Domnului, si Lui ii plac femeile supuse barbatilor...daca acest lucru nu se face din dragoste va ajunge pentru noi o tortura pentru ca firea noastra, a femeilor tinde sa controleze si sa manipuleze soti...Baza este ca trebuie sa ne incredem in Hristos , ca el stie ce face si chiar atunci cand lucrurile merg prost.
....................................
Stiu ca modelul de sot si de barbat este Hristos ? Mi-ar face El asta ? Ne-ar face sa suferim ?
Modelul de sot este Hristos, dar, sa nu uitam ca acest PROTOTIP este si pentru femeie, El nu a facut pe nimeni sa sufere, DAR A SUFERIT!
AICI NE MAI ESTE EL EXEMPLU?NOI CAT PUTEM SUFERI?
PUTEM SA SUFERIM NOI TOTUL IN HRISTOS?
...................................
Dragile mele, sa nu credeti ca sunt fericita sa scriu astfel, dar, trebuie sa stim ca sunt si femei care pricinuiesc barbatilor destule necazuri si acestia cu rabdare si indelunga rabdare asteapta ziua cand sotiile lor se vor pocai si isi vor recunoaste greselile.
In ambele cazuri, soti si sotiile in Domnul trebuie sa astepte prin CREDINTA clipa redresarii casniciilor lor.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: Ce sa faci cand nu mai poti ?
emanolake (detalii numai pentru membrii conectaţi)
25704. Postat la 18/05/2014 00:06 - 4003z22h6m
Cred ca totul porneste din bunavointa si apreciere...Bunavointa vine din cadrul persoanei si cu cea ce este dotat datorita cunostintei si comportarea sa adecvata fata de persoana, trebuie sa ai o amabilitate si o atentie prietenoasa nu numai cu cei din casa ci cu toti cu care ai de aface,sa te stradui de a face cea ce este corect chiar daca iesi in pierdere sau te afli intr-o stare ce te face a fi deceptionat, biruinta vine in urma bataliei iar ca sa fi biruitor trebuie sa sti cum sa lupti si cum sa ataci si sa te feresti.
Aprecierea este si cum cunoastem termenul din dictionar sub forma actiunea de a aprecia si rezultatul de a te supune de a da cinste,respect, stima,onoare etc...avem dovezi biblice viata personala si viata familiara....dar totul depinde de tine personal de cum ati faci viata si cum ati asterni patu, pace si liniste intr-o casnicie e rar de aia trebuie sa fim constienti de asta ca timpurile de acuma in care ne incadram sint mai coplicate ca satana a ajuns sa-si manifeste planurile sale de a stinge dragostea si de a face sa fie ura multa si neintelegeri sau invidie,mindrie,dezbinari,mînii,birfeli si multe alte tulburari in societate care se incadreaza familia cit si in biserici, e greu e dureros de cea ce se intampla dar trebuie sa le acceptam si sa ne aratam adevarata valoare care este in noi ca sintem slujitori si nu ne opunem infruntarilor care ne vin si le vom avea din partea tuturora...
A place Domnului, si Lui ii plac femeile supuse barbatilor...daca acest lucru nu se face din dragoste va ajunge pentru noi o tortura pentru ca firea noastra, a femeilor tinde sa controleze si sa manipuleze soti...Baza este ca trebuie sa ne incredem in Hristos , ca el stie ce face si chiar atunci cand lucrurile merg prost.
Consider ca multe casatorii se fac in numele Domnului dar prea putini cunosc principiile acestui Domn si care este El.
Nu contest, sora Lucia, ca sunt si astfel de femei manipulatoare, dominatoare,posesive si lista este destul de luga...
Voi aduce un caz al unei femei dintr-o adunare de frati dupa evanghelie si o mica parte a necazului ei.
Si aici aduc din nou intrebarea mea-Pana unde sa se supuna o femeie barbatului?
Problema este, ca sunt femei care nu mai pot convietuii in aceiasi casa cu barbati care nu sunt nici macar ''oameni'' ci bestii in adevaratul sens al cuvantului.
Nu vreau sa denaturez in vre-un fel, partea masculina, dar se stie ca in zilele noastre, sunt duhuri ale sodomei si gomorei si acestea sunt foarte puternice.
Cunosc o femeie care mi-a marturisit felul in care traieste cu cel pe care il iubise la inceput si care, de o vreme, se poarta cu ea ( nici nu-mi permit sa aduc spre dezbatere felul oribil de trai al acestei femei)-ea isasi, mi-a marturisit ca traieste un cosmar.
Femeia respectiva are cunostinte biblice- si stie ca cea ce face barbatul ei nu este sub controlul ei-ea insasi, nu poate sa se supuna cerintelor lui sodomite-este o uraciune inaintea Celui Preainalt.
Mi-a spus ceva de genul ''omul acesta ma pangareste''.
Va dati seama?
Eu nu cred ca Celui Sfant ii sunt pe plac femeile care se supun unor astfel de mizerii cred ca mai degraba sunt nevoite sa plece fara sa-si intoarca privirea din astfel de case pangarite si spurcate de tortura malefica.
Astfel de femeie traieste intr-o casa cu''un mort spiritual'' care se crede viu-de fapt, o astfel de femeie nu are barbat.
Cu mult respect -am adus doar o particica a problemei-Pana unde se poate supune o femeie?
Multumesc.
Vezi soră Lavi de ce spuneam eu încă de la început că asemenea probleme de relații se tratează individual și trebuie ascultate ambele părți?
Din ceea ce a scris dora Nikky, am înțeles că ar fi vorba de un soț nemulțumit de nimic în ultima perioadă, de o soție care nu mai știe cum să-i intre în voie și care a început să obosească în căutarea soluțiilor care să rezolve problema. Iar pe de altă parte tu vii și scrii de cazuri de păcate dinacestea murdare... Diferența dintre asemenea cazuri este foarte mare.
Îmi amintesc de un caz în care un păstor care a fost chemat într-o familie tânără, formată doar de ceva mai bine de un an și soțul făcea tot felul de mofturi, că el nu o mai iubește pe soție și că el nu mai poate accepta să fie împreună și spera ca păstorul să-i dea dreptul să divorțeze... Când păstorul a aprofundat cercetările, și-a dat seama că toate nemulțumirile lui au început de la faptul că ea s-a îngrășat... Și bineînțeles că apoi au urmat o serie de tensiuni de tot felul. De-aceea spun că oamenii gândesc foarte diferit și orice situație trebuie tratată separat și cu multă grijă.
De multe ori când apar probleme, dacă amândoi sunt întregi la minte, suferă amândoi... Uneori numai câte unul, dar durerea există și ea trebuie tratată neaparat zic eu.
Doamne ajută.
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Din nefericire, se intampla multe rele, din pricina lipsei de dialog. Daca nu este dialog, nu este nici cunoastere a partilor. Sau poate ca unul sau amandoi ascund anumite lucruri inainte de casatorie, ca mai apoi sa isi arate adevaratul eu.
Oamenii se pot preface, foarte bine. Si este greu sa ii depistezi de la inceput. De exemplu, un frate "justitiar" a cerut unei fete care ar fi vrut sa se casatoreasca cu el, sa se duca la medic pentru a o testa daca este virgina. El dorea numai o virgina si dorea sa fie sigur (avea si un verset preferat, prin care pare-se motiva pozitia lui).
Insa in zilele noastre prin medicina se poate restabili virginitatea, deci o fata smechera l-ar fi putut pacali. Ne dam seama cat ar fi putut suferi, daca ar fi aflat ca a fost pacalit.
La fel se poate intampla si in alte privinte. O fata (sau un baiat) de la adunare se poate preface foarte credincioasa, ca mai apoi sa isi arate adevaratul eu dupa casatorie. Cel mai important lucru e ca tinerii sau oricine care se casatoreste SA ISI CUNOASCA CU ADEVARAT VIITORUL PARTENER DE VIATA. Si in special pe el insusi, ca mai apoi sa poata emite pretentii pe masura... Cum ar putea sa il cunoasca cu adevarat pe celalat daca nu e in stare sa se cunoasca pe sine.
Ori daca el (sau ea) a cazut in capcana unui necredincios, acest lucru nu ii da dezlegarea. Singura cale de divort este necredinciosia celuilalt (curvia). Cand un necredincios vrea sa traiasca cu tine, SI ESTE FIDEL, chiar daca e rau in alte feluri, nu poti aduce nici o cauza pentru divort. Maltratarile fizice sau spirituale sau de orice alta natura, iti da dreptul DOAR LA SEPARARE de autoritatea lui, de pat, masa si de locuinta, nu si la recasatorie... Domnul si Mantuitorul nostru Isus a fost ferm in aceasta privinta.
Deci, daca el este fidel, i-ati gandul de la divort. Daca nu este fidel, poti sa te separi de el, dar nu este neaparat obligatoriu si acest lucru trebuie cantarit cu grija. Un proverb intelept spune "Este rau cu cel rau, dar este si mai rau fara cel rau." Pe acest principiu, am vazut in istorie atati conducatori ticalosi, care au fost tolerati de Dumnezeu, pentru un anumit timp, pentru ca daca ar fi fost eliminati pe moment, ar fi fost si mai rau fara ei, de exemplu anarhie sau unul mai rau ca acesta. Abigail l-a tolerat pe Nabal pana la dreapta sentinta a lui Dumnezeu.
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Pace tuturor!
Draga Lavi, asa cum a scris si fratele Ovidiu, sora Nikky ne-a facut sa intelegem de asprimea unui sot neintelegator, unul insensibil la nevoile unei sotii, care daca "fierbe un ou, de ce nu a facut omleta...?"NEMULTUMITOR
Insa, nu stiu daca ai sesizat si spusele unui barbat (tot ea a scris):
"daca nu fierb cartofii, eu sunt de vina ca i-am cumparat..."(adica nu a stiut ce calitate au, saracul!)
Lavi, eu cred ca ai mers prea departe...sincer, este un drum destul de lung ca sa aluneci pe taramurile sodomite...acestea sunt cazuri particulare si se discuta deasemeni intr-un mod particular si se rezolva in diferite moduri.
Ceea ce cred eu, sora Nikky vrea sa discutam, despre cazurile frecvente de neintelegeri, faptul ca barbatul se foloseste de "autoritatea" pe care i-a daruit-o Dumnezeu, ca sa-si justifice presiunile psihice (sau fizice in unele cazuri) asupra femeii, sa faca din "supunere"sclavie si din ascultarea de barbat, dictatura...este cu totul altceva, aceste lucruri nu au la baza dragostea, ci egoismul sau firea omului pe care nu o mai multumeste nimeni si nimic.
Ovidiu a scris ceva care m-a facut sa zambesc:
"...daca amandoi sunt intregi la minte..."
Fratilor, aici este spus un mare adevar, cine este intreg la minte, dar intelegem noi ce a vrut sa spuna aici Ovidiu?
Un credincios, ca sa fie intreg la minte, trebuie sa il conduca Dumnezeu si nu firea, pentru ca atunci ceva iti lipseste si mintea ta nu mai e intreaga.
Vorbesc si pentru barbat, dar si pentru femeie.
Atunci cand in familiile noastre ceva nu mai merge bine, nu trebuie sa caut cauza in cel de langa mine, ci in mine personal, si daca gasesc defectiunea in mine, si o repar, abia dupa...VOI PUTEA sa constientizez defectiunea in partenerul meu, CA SA SE CORECTEZE.
Pentru ca altfel, am fi ca doi orbi, care incearca sa se calauzeasca unul pe celalalt, si vor cadea pana la urma amandoi in groapa, pentru ca nici unul nu vede drumul corect...
Astfel vom intelege ca o familie depinde intru totul de dragostea lui Dumnezeu, daca unul din parteneri si-a pierdut pe drum iubire, balanta casniciei se va inclina si alunecarea in extreme va fi inevitabila.
Treizeci si trei de ani de casatorie imi da certitudinea sa declar ca doar dragostea ne-a ajutat sa trecem toate intemperiile si furtunile vietii, ca doar tinundu-ne strans legati de mana, am avut posibilitatea sa ramanem in picioare, cand unul a alunecat si a cazut, celalalt l-a ridicat, desi nu a fost usor...toata baza si temelia casei noastre a fost si este Dumnezeu.
Asta nu inseamna ca am fost sau suntem perfecti, ci am gresit intr-un fel sau altul, dar dragostea a acoperit si acopera TOTUL, dandu-ne posibilitatea sa mergem mai departe!
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Pace tuturor, frumoase sfaturi, interesante indemnurile tuturora.
Dar nici unul nu mi-ati raspuns la intrebare-Pana unde se poate supune o femeie barbatului?
Ridic o alta intrebare-In Sodoma si Gomora se aduceau jertfe?(-raspundeti simplu prin nu sau da)
Sora Lucia a scris:
Lavi, eu cred ca ai mers prea departe...sincer, este un drum destul de lung ca sa aluneci pe taramurile sodomite...acestea sunt cazuri particulare si se discuta deasemeni intr-un mod particular si se rezolva in diferite moduri.
Am ridicat problema de mai sus in speranta unor sfaturi ,daca nu mi-ar fi fost cerute, nu le-as fi cerut nici eu.
Daca acest topic n-ar fi aparut din senin deschis de sora Niky nici nu as fi ridicat vreodata problema femeii respective.
N-as fi indraznit sa ridic vreodata aceasta problema aici pe portal.
Dar pentru ca un suflet amarat de femeie ( cu foarte multa carte in cap- facultatea de drept(isi cunoaste drepturiile), actualmente asistenta medicala)-despre ea este vorba in postarea de mai sus, are nevoie de sfaturile unor -batrani adevarati-pentru ca ea ( prin voi sa invie la adevarata viata) am indrazit sa intreb in locul ei-pana unde....?
Ea si-a deschis inima fata de mine, si mi-a povestit necazul ei, ca la randul ei, sa primeasca o odihna o mangaiere, deoarece isi chinuie sufletul din cauza unei alegeri gresite in trecut.
La inceput nu dorise sa-mi strice inima si sa-mi umple memoria cu problemele dansei, in cele din urma, mi-a marturisit cosmarul ei plangand si mi-am dat seama ca o astfel de casnicie nu are temelie de la inceput si nu poate dura.
Mai mult, am intrebat-o ;- tu l-ai ales?
Da ....mi-a raspuns ea-dar nu stiu unde mi-a fost capul la momentul respectiv.
Vedeti?
Vesnica greseala- oare unde mi-a fost capul?
Bineinteles ca i-am raspuns ca acum plateste consecintele alegerii facute.
Mi-a dat dreptate, in fond, aceasta este realitatea.
Pe langa casatoria praf mai are si un copilas destul de mic, si din cauza copilasului, sufera, pentru ca nu vrea sa piarda custodia-deci, probleme si suferinte.
Eu nu cunosteam de la inceput problemele ei reale-o sfatuiam sa nu se desparta de barbatul ei ( de fapt nici o data nu am sfatuit-o la despartire), pentru ca nu cumva in urma sfatului meu aceasta persoana sa hotareasca si eu sa ma fac vinovata de sangele ei.
Dar orice om cu o gandire limpede, constietizeaza ca nu poate traii in mijlocul pacatului,dupa cum m-am exprimat mai sus:''Eu nu cred ca Celui Sfant ii sunt pe plac femeile care se supun unor astfel de mizerii cred ca mai degraba sunt nevoite sa plece fara sa-si intoarca privirea din astfel de case pangarite si spurcate de tortura malefica.''
Prin urmare, acest suflet trist de femeie, mi-a cerut sa ma rog pentru ea.
Am stat si am cantarit problemele ei in mai multe colturi si toate grijile ei le-am lasat la picioarele Celui Sfant care judeca cu dreptate lucrurile ascunse ale oamenilor.
In vederea rugaciunilor pentru ''alti oameni'' care-mi cer sa ma rog si care nu fac parte din adunarea fratilor credinsiosi, consider sa nu ma rog nici o data pentru pacat, mai exact, pentru calcarea legii-este scris si eu cunosc bine versetul care spune:; Este un păcat care duce la moartenu-i zic să se roage pentru păcatul acela.
Prin urmare, daca am mers prea departe-am sa dau raspunsul la intrebarea-Pana unde se poate supune o femeie?
Pana cand a reusit sa ierte de 490 de ori dar dupa depasirea numarului -ex-491 de ori intervine dreptatea.
Deci,o femeie iarta si se supune barbatului care la randul lui este supus greselilor ( dar nu pacatului -pentru ca - darul fără plată nu este ca și cu greșeala), pana cand acesta ii cere sa calce legea.
Cand acesta ii cere sa calce legea, ea nu se mai supune- simplu.
Accept in continuare sfaturi si imbarbatari, multumesc tuturora.
Consider ca multe casatorii se fac in numele Domnului dar prea putini cunosc principiile acestui Domn si care este El.
Voi aduce un caz al unei femei dintr-o adunare de frati dupa evanghelie
Cunosc o femeie care mi-a marturisit felul in care traieste cu cel pe care il iubise la inceput
Femeia respectiva are cunostinte biblice- si stie ca cea ce face barbatul ei nu este sub controlul ei-ea insasi, nu poate sa se supuna cerintelor lui sodomite-este o uraciune inaintea Celui Preainalt.
Astfel de femeie traieste intr-o casa cu''un mort spiritual'' care se crede viu-de fapt, o astfel de femeie nu are barbat.
..................................................
Draga Lavi, am spicuit cate ceva din postarea pe care am comentat-o.
1.Din tot ce ai scris tu, a reiesit ca cei doi cunosteau Cuvantul, ca apoi, sa ne faci sa intelegem ca de fapt el era din lume si numai ea cunoaste principii de credinta.
2.Ai mai scris ca iubirea ei pentru el s-a terminat, consider ca iubirea nu se termina, ci nu se iubeste pacatul.
3.Femeia aceasta are barbat, ea si la ales, si ea stia ca nu este pocait de la inceput, la ales "fara cap"va suporta consecintele alegerii ei.
Daca poate sa se opuna faradelegii fara sa se desparta, sa o faca...daca nu, sa aduca cauza inaintea celor care poate judeca si pot lua decizii in acest sens...dupa Cuvant.Sunt lucruri pe care nu le stim...CINE POATE SA-SI DEA CU PAREREA?!
Astepti un raspuns:
"Pana unde poate merge supunerea unei femeii...?"
Eu cred, ca versetele in cauza sunt adresate femeilor casatorite in Domnul, celor care au BARBATI POCAITI!!!
Cel mai bine ar fi sa aduc un verset care denota acest lucru, pentru ca o femeie pocaita, nu poate fi SUPUSA IN TOATE unui barbat NEPOCAIT, nu?!
Biblia declara:
"Si dupa cum Biserica este supusa lui Hristos, tot asa si nevestele sa fie supuse barbatilor lor in toate lucrurile."
Dupa acest verset urmeaza un altul care ne va lamuri de care barbati sa le fim supuse in TOATE LUCRURILE.
"Barbatilor, IUBITI-VA nevestele cum a iubit si Hristos Biserica si S-a dat pe Sine pentru ea."(Efeseni 5.24-25)
Nici un BARBAT nu poate pretinde ca nevasta sa-i fie supusa in toate, daca acesta nu o va iubi ca Hristos.
Un barbat care pretinde SUPUNERE, va trebui mai intai sa iubeasca...de prea multe ori BARBATUL se opreste la primul verset pe care l-am adus in discutie, fara sa-si dea seama ca daca vrea acest lucru, Dumnezeu ii cere sa iubeasca ca Hristos.
Acum, surorilor, daca v-ati casatorit in Domnul, si sotii vostri au cazut, si dragostea s-a racit pe cale, fiti supuse in masura in care va permite Cuvantul mai departe, pentru ca nu mai poti fi supusa in toate lucrurile.
Spre exemplu, sotul care nu mai are frica de Domnul te va pune sa minti, sa inseli, sa faci lucruri de care se rusina sa le faca inainte...
Dumnezeu va vedea necazul tau si va lucra la problema ta, el stie ca versetul zice sa-i fi supusa in toate, dar si Dumnezeu stie ca nu se mai poate.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Draga Lavi, am spicuit cate ceva din postarea pe care am comentat-o.
1.Din tot ce ai scris tu, a reiesit ca cei doi cunosteau Cuvantul, ca apoi, sa ne faci sa intelegem ca de fapt el era din lume si numai ea cunoaste principii de credinta.
2.Ai mai scris ca iubirea ei pentru el s-a terminat, consider ca iubirea nu se termina, ci nu se iubeste pacatul.
3.Femeia aceasta are barbat, ea si la ales, si ea stia ca nu este pocait de la inceput, la ales "fara cap"va suporta consecintele alegerii ei.
Daca poate sa se opuna faradelegii fara sa se desparta, sa o faca...daca nu, sa aduca cauza inaintea celor care poate judeca si pot lua decizii in acest sens...dupa Cuvant.Sunt lucruri pe care nu le stim...CINE POATE SA-SI DEA CU PAREREA?
Sora Lucia am sa raspund scurt la punctele de mai sus:1.- Femeia este crestina dupa evanghelie-adunare de care apartin parintii ei avand botezul in aceasta comunitate.
2-Si-a ales un sot din lume-nici macar din comunitatea din care facea parte.
Sunt foarte de acord cum ai pus problema la acest punct si eu sunt pentru o a doua sansa.Insa, uneori, oamenii gandesc foarte diferit si orice situație trebuie tratata separat și cu multă grija -cum a spus fratele Ovidiu.
3-Daca mai este vre-o sansa de remediere in acest cuplu eu nu am de unde sa stiu, oricum timpul va decide.Este adevarat ca stia ca la momentul alegerii el nu era pocait.
La punctul cu faradelegea te-ai apropiat considerabil in cea ce o priveste pe femeie, care, la randul ei, a tratat problema opunandu-se faradelegii-la aceasta concluzie am ajuns si eu-exact ca si tine.
Iti multumesc din suflet pentru timpul pe care l-ai acordat.
Prin cea ce am dezbatut aici impreuna cu voi ma simt usurata si fericita ca am asa frati.
Ma bucur ca am frati si surori de care sunt mandra si multumesc Celui Sfant ca v-a dat intelepciune si pricepere,fara de care, nu putem face nimic de la noi insine-deoarece, cunostinta vine in urma cercetarii cuvantului.
Sora Lucia in aceasta dimineata citind ultima ta postare, pot spune ca am simtit o mare usurare pentru trista poveste a femeii pe care am aduso spre analiza.
Sora Niky, te salut cu multa pace si binecuvantarea, purtarea de grija al Celui Vesnic Viu, sa te insoteasca si sa te invete in lucruriile mici cat si cele mari-sa fi plina de putere sfanta si nu-ti pierde nadejdea.
Va multumesc inca o data pentru ca existati!
O zi cat mai calduroasa si plina de pace va doresc tuturor.
Ionica a scris:
Sau poate ca unul sau amandoi ascund anumite lucruri inainte de casatorie, ca mai apoi sa isi arate adevaratul eu.
Oamenii se pot preface, foarte bine. Si este greu sa ii depistezi de la inceput.
Aurelc a scris:
Din ceea ce a scris dora Nikky, am înțeles că ar fi vorba de un soț nemulțumit de nimic în ultima perioadă, de o soție care nu mai știe cum să-i intre în voie și care a început să obosească în căutarea soluțiilor care să rezolve problema. Iar pe de altă parte tu vii și scrii de cazuri de păcate dinacestea murdare... Diferența dintre asemenea cazuri este foarte mare.
Lucia a scris:
Ceea ce cred eu, sora Nikky vrea sa discutam, despre cazurile frecvente de neintelegeri, faptul ca barbatul se foloseste de "autoritatea" pe care i-a daruit-o Dumnezeu, ca sa-si justifice presiunile psihice (sau fizice in unele cazuri) asupra femeii, sa faca din "supunere"sclavie si din ascultarea de barbat, dictatura...este cu totul altceva, aceste lucruri nu au la baza dragostea, ci egoismul sau firea omului pe care nu o mai multumeste nimeni si nimic.
Intrebarea mea ramane :
Ce se face intr-un asemenea caz? Ba mai mult , va rog, sa-mi spuneti CUM va "iubiti" sotiile , cum se manifesta dragostea lui Hristos PRIN dvs, fratilor, in ele, iar pe surori le rog sa-mi spuna CUM sunt supuse sotilor drept rasplata la dragostea pe care o primesc.
Stiu ca e usor sa-L iubesti pe Hristos si cei care sunt ca El, greutatea consta in a iubi pe cei de neiubit, pe cei care iti fac rau, te fac sa suferi, ai de rabdat, aici e incercarea.
1 Corinteni 13 este punctul meu de referinta, unde incerc sa inteleg ce inseamna dragostea, ca mai apoi sa pot sa o aplic. Dragostea nu este o targuiala, o afacere "da-mi aia si eu iti voi da aia in schimb". Cand faci ceva din dragoste nu te uiti sa cauti foloase ale tale, altfel ar fi un act de afacere, pe cand dragostea este un act de har, facut la superlativ. Dragostea este un act unilateral, venit din dorinta de a rasplati pe celalalt, inainte sa fi primit ceva de la el si nici facut cu dorinta de a primi ceva de la celalalt, altfel dragostea n-ar mai fi dragoste, ci un act de afacere. Scrie ca este mai de pret ca sa dai decat sa primesti. Si asta doresc sa fac in relatia mea cu scumpa mea sotie. Cand fac asa totul se transforma, si ea se deschide ca o floare dimineata la razele soarelui si chipul ei devine mai frumos, cu trasaturi mai sublime. Cand nu fac sau nu reusesc, este ca o floare care se inchide din cauza frigului.
OK, imi vei zice, poti face asta caci este credincioasa, dar ai putea face daca ar fi necredincioasa?
Imi amintesc ca atunci cand am fost cu prima mea sotie, ea a fost credincioasa, apoi s-a lasat si a inceput sa aiba o conduita nepotrivita fata de cele sfinte. In interiorul meu nu s-a schimbat nimic in afara ca a intrat suferinta, am iubit-o la fel, cum am iubit-o din prima clipa cand m-am decis sa o iubesc. Si aceasta iubire neconditionata a tinut pana la aflarea vestii ca ea are pe altcineva. DACA eu am putut iubi o sotie necredincioasa SI TU POTI IUBI UN SOT NECREDINCIOS. Si oricine poate.
"Niciunul dintre cei rai nu va intelege" Daniel 12:10
Niky, draga mea si eu dupa aproape 19 ani de căsătorie ( pe care ii imlinesc pe data de 4 noiembrie anul acesta)-consider că am luat la cunostintă cuvintele bunicii sotului meu,pentru mine memoriale.
Imi amintesc când trăia bătrâna imi tot repeta morala:,,Fată, să-ti iubești bărbatul si copiii'' că eu tare mult m-am rugat pentru bărbatul tău când era mic.
Eu ii spuneam ,,maico dar spunei si lui să mă iubească'' ( nu pentru că el nu mă iubea ) ci doar ca să o cicălesc si eu, insă isteața bătrână răspundea intodeauna promt si hotărât:,,Iubeste-l tu!''
Deci, eu am primit o poruncă.
Chiar dacă nu mai este printre noi -cuvintele ei au rămas vii in memoria mea.
Consider că si noi trebuie să rămânem promti si hotărâți până la capăt, si chiar dacă uneori spunem ; of am obosit, nu mai am putere, nu mai am nădejde,până când să plâng-totusi, la un moment dat, apare si lumina după care să ne ghidăm.
Eu as dorii ca toti oamenii sa fie fericiti,mă mângâie cuvintele Celui care a fost jertfa:Ferice de voi care plângeți acum, pentru că voi veți râde!
Si eu cred că asa v-a fi.
" ...iar pe surori le rog sa-mi spuna CUM sunt supuse sotilor drept rasplata la dragostea pe care o primesc.
Stiu ca e usor sa-L iubesti pe Hristos si cei care sunt ca El, greutatea consta in a iubi pe cei de neiubit, pe cei care iti fac rau, te fac sa suferi, ai de rabdat, aici e incercarea.
Cat ? Si cum ? Si ce e de facut ?"
Draga Nikky,
Psalmul 127 spune:
"Daca nu zideste Domnul o casa, DEGEABA LUCREAZA CEI CE O ZIDESC..."
Acest Psalm este o imagine a familiei crestine , legiferata si binecuvantata ca sa devina o institutie divina.
Temelia ei este Hristos , iar credinta in acesta determina modul in care ne comportam in familiile noastre.
Cand ne-am prezentat inaintea lui Dumnezeu mire si mireasa, angajamentul luat inaintea Acestuia a fost prin credinta, pentru ca am promis credinciosie unul altuia fara sa stim ce ne va sta inainte...nu?!
Atunci, de ce nu continuam prin credinta in Dumnezeu sa mergem inainte si la bine si la rau, sa avem incredere ca Dumnezeu ne va rezolva problemele noastre?
Pentru ca credinta poate sa ia curs gresit in familiile noastre , sa credem in noi, si posibilitatile noastre de a rezolva impasul prin care trecem, sa credem in parinti, ca ne-ar putea salva din necaz, sau in prieteni sau frati, ca ar putea sa ne ajute.
Draga Nikky, daca credinta noastra sta intr-un om muritor, binecuvantarea pleaca si suntem blestemati, pentru ca Biblia spune ca blestemat este omul care se INCREDE intr-un om muritor.
Mai grav este atunci cand nu mai credem in nimic...inseamna ca ne-am pierdut credinta, si cum mai asteptam noi sa lucreze Dumnezeu in familiile noastre?
Dumnezeu nu lucreaza decat daca avem credinta in El!
Credinta este obligatorie, pentru ca nu avem decat doua optiuni, credinta in Dumnezeu sau in ALTCEVA.
Tu, ai probleme cu sotul tau, nu?!
Daca nu te-ai pierdut credinta, Dumnezeu va lucra in familia ta din pricina ascultarii tale de El, si nu pe baza ratiunii tale firesti care se opune principiilor biblice.
Apoi, cum Noe prin credinta si-a scapat familia de la moarte, desi nu erau credinciosi ca el, asa si tu il poti ajuta pe sotul tau, daca crezi ca Dumnezeu il poate schimba, ce nu poate face Dumnezeu?
Draga mea, cu Dumnezeu iti poti zidi casa, prin conduita si caracterul tau te vei dovedi in timp vrednica de incredere si afectiunea sotului tau.
Tendinta de a se comporta in moduri diferite exista in fiecare barbat, afara din casa, amabili, blanzi generosi, si in casa isi descarca nervi, sunt nepoliticosi, iritabili.
O, de si-ar aminti atunci barbatii ca suntem mostenitoare impreuna cu ei, ca suntem vase mai slabe, si ca trebuie sa se poarte cu intelepciune cu noi...
Insa sunt momente in viata barbatului, cand stresul de la serviciu, traficul din strada si galagia copiilor din casa atunci cand soseste seara ii fac sa actioneze astfel, insa daca femeia nu este inteleapta, il va intarata si mai mult daca nu va tacea si va izbucni si ea dupa o zi incarcata si plina de munca.Spunand ca si ea ar trebui sa fie inteleasa.
Cu Domnul, noi ne zidim casele!
Ar trebui cu iubire sa privim prin ochii partenerului, sa incercam sa-l intelegem, si sa nu pretindem, ci sa daruim, pentru al ferici.Este imposibil sa nu vedeti rezultate.
Sotul meu era o persoana foarte tacuta, pentru mine era foarte greu sa intretin o discutie, asa ca m-am rugat la Dumnezeu, cum sa-l fac pe sotul meu sa ma asculte?
Si bineinteles, doream sa-si deschida inima ca o carte, ca sa-i pot citi gandurile.
Asa ca, m-am apucat sa-i scriu cat de mult il iubesc si ce imi doream de la el, se facea ca nu vede biletelele si scrisorile mele, insa eram convinsa ca le citea...pentru ca vedeam rezultatele, era mai deschis, cu zambetul pe buze, si uneori imi lasa sa rezolv anumite lucruri fara explicatii, pentru ca i le explicasem in "biletele", in acest mod am inceput sa comunic cu el, acum, daca il provoc la discutii, vorbeste el mai mult decat mine, si uneori nu mai am loc eu...
Pe curand
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Ce sa faci cand nu mai poti?
Hai sa citim o poezie ce ziceti?
Poezia Cantec femeiesc - de Adrian Paunescu
Asa e mama si a fost bunica
Asa suntem femei langa femei
Parem nimic si nu-nsemnam nimica
Doar niste ''ele'' ce slujesc pe ''ei''.
Ei neglijenti, iar ele foarte calme
Ei incurcand ce ele limpezesc
Ei numai talpi si ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.
Si-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic maret, nimic impunator.
Schimbandu-si dupa ei si drum si nume
Pun lucrurile iar la locul lor.
Cu-atatia pasi ce au facut prin casa
Si pentru care plata nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasa
Ar fi ajuns si dincolo de cer.
Ei fac ce fac si tot ce fac se vede
Ba strica mult si ele-ndreapta tot
Si de aceea nimeni nu le crede
Cand cad, imbatranesc si nu mai pot.
Asa e mama si a fost bunica
Si ca ele maine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decat curat si uneori copii.
Suntem veriga firului de ata
In fiecare lant facut din doi
Ce greu cu noi femeile in viata
Dar e si imposibil fara noi...
