fullban10 (detalii numai pentru membrii conectaţi)
25297. Postat la 20/02/2014 22:13 - 4089z23h43m
Valentina, familiile noastre nu se pot acomoda dupa caz si loc asa pe CATEGORII cum le-ai enumerat tu, pagano-crestina, musulmana, indiferenta, atee, daca insa o familie poate sa reuseasca PERFORMANTA sa slujeasca la doi stapani, atunci nasterea din Dumnezeu nu s-a produs in aceasta familie, va ramane o famile doar cu numele.
Iov. Ce zici de familia lui Iov?
In familia lui Iov, doar Iov era neprihanit. Copiii lui dadeau ospete, beau si mancau, iar Iov " se scula disdedimineata si aducea pentru fiecare din ei cate o ardere de tot."
Nu se scrie daca si copiii aduceau arderi de tot pentru vina.
Dar ce vreau eu sa-ti spun? Iata ca in aceiasi familie unul era neprihanit iar restul..... in lume.
Deci, dupa concluzia trasa de tine , familia lui Iov era doar cu numele?
Familia crestina , este aceea care Il face cunoscut pe Dumnezeu membrilor familiei.
Afirmatia ta, te rog sa o dezvolti.
Valentina, ar fi bine sa-mi citesti cu atentie postarile si sa nu te grabesti sa concluzionezi.
Eu doresc ca familiile de credinciosi sa aiba toti membrii la credinta, nu-i nimic rau in asta , si Dumnezeu doreste acest lucru, nu crezi?
Cat despre exemplele negative pe care le aduci tu din familiile biblice, ele nu trebuie sa fie justificari pentru neregulile din familiile noastre, sa zicem:"Ce au facut rau inaintasii nostrii, facem si noi azi!", ele ne sunt expuse pentru a nu le repeta, si a vedea clar ca lui Dumnezeu nu-i plac.
Sa nu uitam ca pana la Hristos, prin puterile omului, nimeni nu a ajuns la desavarsire.
Azi, prin Isus Hristos, si puterea Duhului Sfant, El lucreaza neprihanirea in noi si caminele noastre.
Cel mai bun exemplu de familie crestina, este familia din Eden, Adam si Eva, inainte de caderea in pacat, cea care va trebui sa aleaga ce vrea Dumnezeu, o celula a societatii care se ghideaza dupa standardele morale a celor zece porunci.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Dincolo de setea aceasta de a vă contrazice și tachina cu orice preț una pe cealaltă, eu nu înțeleg lucrurile nici ca sora valentina și nici ca sora Lucia... Mai degrabă sunt de părere că acest subiect trebuie tratat foarte cu grijă. Și spun asta pentru că oamenii sunt atât de diferiți unii de alții încât dacă i-am lua pe toți laolaltă și i-am arunca în aceeași oală, nu am găsi prea multe principii care să conducă la o continuitate a unor valori solide de la o generație la alta.
Înainte să îndrăznesc să trag cu mare precauție o linie între două categorii de oameni, aș îndrăzni să spun o regulă care cred eu că este universal valabilă pentru toți fii oamenilor ce sunt sub soare
Sfințenia, spiritualitatea, mântuirea și poate încă mai câteva asemenea valori deosebite, nu se pot transmite pe cale ereditară (adică din tată în fiu/mamă în copii)! Ele se primesc de sus, de la Dumnezeu și sunt cultivate de fiecare individ în parte, în funcție de foarte mulți factori din care este alcătuită viața unui om. Paradoxal însă, păcatul se moștenește prin firea pământească și el este adesea atât de ușor preluat de următoarea generație, adesea chiar și involuntar.
Acum, dacă ar fi să mă iau după împărțirea umanității făcută de gânditorul român Petre Țuțea, ar rezulta următoarele clase omenești: deasupra tuturor se situează sfântul, apoi omul geniu, sub el se situează cetățeanul (omul de rând) și jos de tot este infractorul... Așa cum spuneam, mă aplec cu grijă asupra unui asemenea subiect sensibil și nu pretind că am dreptate, dar am observat că cel puțin pentru o categorie de oameni, aceea care se situează cel mai sus, copii nu prea calcă pe urmele părinților. Vorba marelui artist român Constantin Brâncuși "La umbra marilor copaci, nu crește nimic".
Departe de mine să blamez pe vreunul din marii oameni ai Scripturii, dar au fost foarte puțini oameni cu adevărat mari, cărora le-a călcat măcar unul din copii pe urmă, ca să nu mai zic toți copii!
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
Frate Ovidiu, aici vorbim de familia crestina, este clar ca parerile noastre fiind diferite, discutiile sunt contradictorii, nu am inteles bine, daca nu avem aceleasi puncte de vedere, nu trebuie sa continuam sa discutam?
Imi pare rau ca ma vezi ca o INSETATA de...
Punctul meu de plecare, intr-un exemplu de familie crestina, este cea din gradina Eden, noi aici trebuie sa ne intoarcem, la ceea ce Dumnezeu a vrut sa fim inainte de caderea in pacat, Iata, tinta noastra!
Frate Ovidiu, ai spus ca anumite valori ale spiritualitatii le primim de sus, asta este foarte adevarat, DAR, nu putem spune ca acestea cad din cer, asa fara nici o interventie, ca familii credincioase, ca parinti, avem datoria sa invatam pe copii nostrii aceste valori spirituale, copii nostrii, cei din jurul nostru, colegii de munca vor vedea in noi aceasta spiritualitate, noi trebuie sa aruncam samanta, si daca pamantul este fertil, acesta va incoltii, va creste si va aduce rod mai devreme sau mai tarziu, nu?
Eu nu pot spune ca totul este la intamplare, Dumnezeu a facut familia ca o oaza de adevar unde "El va intoarce inima parintilor spre copii, si inima copiilor spre parintii lor, ca nu cumva la venirea Lui, sa loveasca tara cu blestem!"(Maleahi 4.6)Acest verset profetit in V Testament, este repetat in N Testament, la Luca1.17.Familia este un loc de pregatirea si formare a unui norod pentru Domnul.Legea semanatului si a seceratului ramane valabila:"Ce semanam, aceea vom culege!"
Domnul spune ca se va indura pana la al miilea neam de cei care pazesc poruncile Lui.
Stiu ca pocainta nu se mosteneste, dar parintele credincios nu poate sa nu se increada in cuvintele Domnului si sa spere ca se va intoarce fiul risipitor acasa, ca indurarea Lui va tine pana la al miilea neam, si ca fiul face parte din aceste generatii.
Atunci cand noi parintii am facut tot ce am putut, asa cu imperfectiuni, si eforturi stangace, Dumnezeu prin Duhul Sfant va implini ceea ce lipseste in educatia copiilor nostrii si ii vor intoarce catre noi si credinta noastra.
Ai facut o etalare a categoriilor de oameni dupa gandirea omeneasca, eu o fac dupa Cuvant.
Oamenii nu pot fi decat de doua feluri, oamenii lui Dumnezeu si oameni fara Dumnezeu.Asa si familiile, unele au pe Dumnezeu in ele, altele nu!
Cat despre zicerea lui Brancusi, cu umbra marilor copaci....umbreste in fata Cuvantului care zice."La umbra aripilor Sale gaseste omul odihna!"Psalmul 91
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: Familia crestina
cautatorul (detalii numai pentru membrii conectaţi)
25305. Postat la 21/02/2014 18:09 - 4089z3h47m
Buna seara
Doamna Lucia spuneti ; o familie care cunoaste adevarul lui Dumnezeu, si face voia Sa, este cu neputinta sa nu experimenteze viata cu Domnul, deasemeni, nu poate sa nu greseasca, insa ea persista in fapte bune si ascultare de Dumnezeu.
Copii ajung mari si aleg, pocainta nu se mosteneste, desi parintii credinceosi isi doresc lucrul asta.
Cine poate garanta aceasta?
Eu am dat doua exemple . Familia lui Iacov si familia preotului Elisei . Familia lui Iacov am aratat ca au fost probleme si exemplul patriarhului nu a fost chiar exemplar . Elisei a fost un exemplul pt fii sai dar aceasta nu i-a ajutat ca sa calce pe urmele tatalui lor ,au apucat pe cai rele . Nu e vorba ca ei trebuia sa mosteneasca credinta asa cum spuneti dvs, ci ei au facut alegerea lor ,asa au considerat ca e bine .
De obicei se spune daca copii nu raman in credinta/cultul parintilor ,parintii sunt de vina pt ca nu au dat un exemplu bun copiilor lor . In cele doua exemple Iacov nu a dat un exemplu bun copiilor lor si din acest motiv putem spune ca parintele e de vina din cauza alegerilor copiilor . Am dat exemplul lui Elisei ca sa arat ca exemplul bun pe care l-a avut copii lui Elisei nu i-a ajutat sa calce pe urmele parintelui lor . Copii lui Iacov au gresit dar s-au si pocait , copii lui Elisei au pacatuit dar au murit nepocaiti .
Ma intelegeti ?
Am dat doua exemple diferite sa judecam/gandim atat la cpmportamentul parintilor cat si la alegerile copiilor din cele doua familii . Nu am dat aceste exsemple asa cum spuneti dvs pt a scuza nelegiuirile din familiile noastre . NU , NU , NU. .
Am sa concluzionez cu un exemplu ; Tatal meu era muzicant canta la nunti ii placea bautura si mediul in care isi desfasura activitatea era prielnic pt asa ceva . Aveam aproape 7- 9 ani dar am hatarat in inima mea eu nu voi bea niciodata alcol . DESI NU SUNT POCAIT eu nu ma-m imbatat niciodata in viata mea . Merceam la distractie cu prietenii in care se bea la greu , niciodata nu ma-m imbatat , asta nu pt ca duceam la bautura ,ci pt ca aveam acest principiul al meu . Nu am spus aceasta nimanui ,acum l-am divulgat, nu am avut un exemplu unui tata desavarsit , nici nu am asteptat si nici nu astept de la nimeni dar aceasta nu inseamna ca eu nu i-mi fotarasc destinul prin judecata si alegerile mele . Nimeni nu m-a invatat despre Dumnezeu si Biblie ,pt ca nu am avut niciodata o Biblie in familie pana cand am ajuns adult, nici macar nu am vazut-o .
Doamna Lucia spuneti ;
Punctul meu de plecare, intr-un exemplu de familie crestina, este cea din gradina Eden, noi aici trebuie sa ne intoarcem, la ceea ce Dumnezeu a vrut sa fim inainte de caderea in pacat, Iata, tinta noastra!
Cum vedeti dvs acest exemplu de familie din Eden ?
Dvs spuneti ;
Oamenii nu pot fi decat de doua feluri, oamenii lui Dumnezeu si oameni fara Dumnezeu.Asa si familiile, unele au pe Dumnezeu in ele, altele nu!
Va rog permiteti-mi sa fac o afirmatie Dumnezeu ne are pe toti oameni fie buni fie rai . Aceasta e adevarul cel mai mare la care trebuie sa ajunga intreaga lume. Nu sunt a lui Dumnezeu numai Mesianicii, Adventistii , Ortodocsi etc sunt toti oameni , pt toti s-a varsat sangele Domnului Isus .
O seara placuta
Deconectat
RE: Familia crestina
fullban10 (detalii numai pentru membrii conectaţi)
25306. Postat la 21/02/2014 19:00 - 4089z2h56m
Aurelc cel mai potrivit cuvant este : ne tatonam. Dorim sa aflam , din intrebare intrebare cam ce gandeste cealalta Nu suntem perfecti dar tot mai invatam cate ceva bun din postarile semenilor.
Eu doresc ca familiile de credinciosi sa aiba toti membrii la credinta, nu-i nimic rau in asta , si Dumnezeu doreste acest lucru, nu crezi?
Cat despre exemplele negative pe care le aduci tu din familiile biblice, ele nu trebuie sa fie justificari pentru neregulile din familiile noastre
Categoric nu. Cine nu doreste, surioara draga, dar vezi ca si Dumnezeu zice: Am hranit si am crescut niste copiii, dar ei s-au rasculat impotriva Mea. ( Isaia 1;2 u.p.)
Si exemplele date, sunt date pentru a invata din ele. Adam si Eva au avut si ei necazuri in familie. Si mai este un text care ne spune: din doi care sunt in pat, unul va fi luat si unul va fi lasat. Acest adevar ce iti spune?
Noi am putea discuta din experienta familiei noastre crestine, cat se poate.
Cautatorule esti un exemplu care ne face sa continuam aceasta discutie
......................................
" Doamna Lucia spuneti ;
Copii ajung mari si aleg, pocainta nu se mosteneste, desi parintii credinceosi isi doresc lucrul asta."
"Cine poate garanta aceasta?
Nu e vorba ca ei trebuia sa mosteneasca credinta asa cum spuneti dvs, ci ei au facut alegerea lor."
....
cautatorule, te rog sa-mi citesti cu atentie afirmatia de mai sus, spun eu ca se mosteneste pocainta, din contra dupa ce spun ca copii aleg, nu vezi virgula, apoi, spun ca pocainta NU se mosteneste, este foarte interesant ca imi interpretezi altfel cuvintele, desi, este destul de clar ce scriu!!!!!!!!!!!!!!
.................................
scrie cautatorul:
"De obicei se spune daca copii nu raman in credinta/cultul parintilor ,parintii sunt de vina pt ca nu au dat un exemplu bun copiilor lor .
Ma intelegeti ?"
Te inteleg cautatorule, din tot ce am scris eu, te face sa crezi ca eu spun altfel?
De obicei se spune asa, insa ADEVARUL il stie doar Dumnezeu, putem sa ne facem vinovati sau nevinovati, Domnul stie!
....................................
cautatorul imi mai scrie:
"Cum vedeti dvs acest exemplu de familie din Eden ?"
In primul rand, o vad perfecta, dupa ce a creat barbatul, Dumnezeu a spus, ca nu este bine sa fie singur si i-a facut femeia ca o completare , apoi, a spus, ca omul va lasa parinti si se va alipi de nevasta sa , si asa va fi un singur trup.
Primei perechi i s-a pregatit un loc numit, gradina Eden, un loc in care se gaseau diferiti pomi fructiferi si tot felul de plante, florile inmiresmau atmosfera ei doar trebuia sa le ingrijeasca, sa creasca si sa se inmulteasca(iubeasca).
O gradina fara spini si burueni, apa iesea ca un abur din pamant si uda gradina, fara grija puteau sa traiasca fericiti, intr-un mediu nepoluat, in susurul apelor cristaline, si cantul pasarelelor, soarele ii incalzeau , luna era un luminator in noapte, iar Dumnezeul viu le purta de grija!
Ce minunatie, o familie care doar trebuia sa fie fericita, omul sa se bucure de frumusetea Evei , ea sa-i nasca copii fara dureri, care sa populeze pamantul, si la randul lor sa fie fericiti, o familie fara stres, fara grija zilei de maine, fara lacrimi si boala, o familie care asculta de Dumnezeu.Noi azi trebuie sa o redobandim prin credinta, silindu-ne sa ascultam de Tatal prin Fiul si puterea Duhului Sfant, care ne ajuta in neputintele noastre.
.........................
cautatorul scrie:
"Va rog permiteti-mi sa fac o afirmatie Dumnezeu ne are pe toti oameni fie buni fie rai . Aceasta e adevarul cel mai mare la care trebuie sa ajunga intreaga lume. Nu sunt a lui Dumnezeu numai Mesianicii, Adventistii , Ortodocsi etc sunt toti oameni , pt toti s-a varsat sangele Domnului Isus ."
..............................
cautatorule, toata lumea este a lui Dumnezeu in sensul fizic, El tine tot pamantul, dar nu toata lumea il accepta ca Domn in vietile lor, Dumnezeu bate la usa inimii fiecaruia, dar nu intra in ea pana nu o deschide fiecare in parte.
Eu nu cred ca cineva nu a inteles ce am vrut sa spun, oameni cu Dumnezeu si oameni fara...sunt doua lumi diferite, in sensul spiritual al cuvantului.
Biblia spune:
"Daca ati fi din LUME, LUMEA ar iubi ce este al ei , dar pentu ca nu sunteti din LUME, si pentru ca Eu v-am ales din mijlocul ei, de aceea LUMEA va ureste."(Ioan 15.19)
Daca vrei, poti sa-mi explici si mie acest verset?
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Cum am putea remedia situatia? De unde ar trebui sa incepem? Care ar fi primele masuri?
Va salut cu pacea Domnului !
As raspunde cu o intrebare : cum ar proceda Isus ?
Ce ne atrage pe noi la El daca nu bunatatea, rabdarea, mila, intelepciunea ?
Ce fel de tata vrem noi sa avem ? Bland sau aspru ? Sa ne fie exemplu demn de urmat sau sa dea doar sfaturi pe care sa nu le regasim la el ?
Ce fel de Mire e Hristos ? Musai unul bland , plin de dragoste, care daruieste , care slujeste, care iarta, are mila de slabiciunile mele ca un vas mai slab ce sunt. Cum as putea trai zi de zi cu El daca n-ar fi asa ? Cum L-as putea iubi ?
Ce inseamna sa am toti copiii la credinta ( sau intreaga familie ), daca nu SA SE INCREADA IN DOMNUL ! SA NADAJDUIASCA IN EL ! SA CAUTE SPRIJINUL SI SA-L GASEASCA ! SA BATA SI SA I SE DESCHIDA !
Mai presus de toate , toti cei dragi ai mei si cei care ma cunosc, sa vada increderea pe care o am in Tatal meu, caci El poate si vrea .
Ai perfecta dreptate Nikki, iata un inceput...tinta noastra este Hristos!
Iata dezlegarea misterului si a TAINEI CELE MARI, care este familia si Hristos in ea!
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Deconectat
RE: Familia crestina
cautatorul (detalii numai pentru membrii conectaţi)
25313. Postat la 22/02/2014 17:42 - 4088z4h14m
Buna seara
Doamna Luci spune ; cautatorule, te rog sa-mi citesti cu atentie afirmatia de mai sus, spun eu ca se mosteneste pocainta, din contra dupa ce spun ca copii aleg, nu vezi virgula, apoi, spun ca pocainta NU se mosteneste, este foarte interesant ca imi interpretezi altfel cuvintele, desi, este destul de clar ce scriu!!!!!!!!!!!!!!
Multumesc pt clarificare , v-am citit in graba si nu v-am inteles , multumesc inca o data pt. corectare . Inteleg acum din spusele dvs ca avem aceiasi intelegere .
Frumoasa descriere a caminului din Eden . Dar in caminul din zilele noastre femeia nu poate sa nasca fara dureri , nu este pregatit pt nimeni o gradina etc .
Cum vedeti caminul crestin din zilele noastre ? Viata reala .
Eu v-am aratat prin exeplele celor doua familii a lui Iacov si Elisei cum vad eu caminul crestin in conditiile vietii reale .
Punctul meu de plecare, intr-un exemplu de familie crestina, este cea din gradina Eden, noi aici trebuie sa ne intoarcem, la ceea ce Dumnezeu a vrut sa fim inainte de caderea in pacat, Iata, tinta noastra!
cautatorule, am extras un pasaj dintr-o postare de mai sus, pentru a intelege ce am vrut sa spun.
A ne intoarce la prima pereche, inseamna mai intai, a ne intoarce la Dumnezeu, a dori din nou viata din gradina, si starea imaculata de la inceput.
Daca dorim sa ajungem acolo, nu inseamna ca in viata asta nu vom mai avea dureri, dar avem o credinta, o nadejde ca in veacul viitor asa va fi.
Apoi, chiar daca fiecare familie este unica in felul ei, toate trebuie sa fie cladite pe STANCA care este Hristos, si ceea ce emana din acea familie este dragostea, la baza ei se gaseste acest material care o intareste si o face de granit.
Nu stiu daca insa ati identificat adevarata dragoste, cea sfanta si curata, in primul rand aceasta iubire in familie se daruie, se sacrifica si incearca a suplini nevoile celorlalti membrii, iar daca aceasta dragoste este inteleasa de fiecare in parte, sot, sotie si copii, bunici, atunci va fi un fel de a te gandi mai intai la ceilalti, si apoi la tine.
Imaginati-va ca aveti de facut un lucru, sa zicem, aranjatul lemnelor in magazie, si toti membrii familiei sare sa-l faca, va treziti ca lucrul acesta se va face si repede si bine, cu mult elan si voiosie...
Insa cand dragostea este egoista, te vei gandi doar la tine, vei astepta sa ti se faca, vei pretinde si nu vei darui, iti vei plange mereu de mila, si nici nu vei progresa in iubire.
O mare parte a succesului in familie este sa avem VOINTA, sa dorim a ne angaja in SUPLINIREA nevoilor celuilalt, fara vointa nu putem progresa in iubire.
Dragostea este indelung rabdatoare, plina de bunatate, rabda, sufera si IARTA...acopera greselile, reciprocitatea acestor calitati duce la unitate si pace in familie.
Trebuie sa invatam sa iertam prin prisma iertarii lui Hristos, gandindu-ne ca daca iertam, ni se va ierta si noua.
De fapt, cred ca IERTAREA este cheia unei casnicii fericite, este semnul iubirii si al intelegerii reciproce.
Sunt multe de spus , insa voi las sa ma ajute si Lavi, si de ce nu, oricine vrea sa dea o mana de ajutor.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
