Ha ,Haa... ,sora Lucia ..cu sigurantă, fratele Geshom a citit lectia ,fratelui Eliahu...si eu am rămas ca la ora de gramatică ...minunată explicatie!..
Am să le-o arat si la fete ...multe lucruri le-am uitat..vorbesc cât pot ,mă străduiesc să vorbesc bine româneste ..,prin scriere mai clachez ,mi se mai intamplă ..e greu uneori să te exprimi ..prin scris ...eu la inceput căutam literele pe tastatură ...apoi... semnele de punctuatie...of, era destul de dificil ,scriam doar cu o mană,acum cu ambele ..e mai usor si mai repede .
Am observat, și î-mi pare bine căci în ultimul timp s-a înmulțit interesul și postările de pe forum, sunt atâtea lucruri interersante și frumoase de citit și studiat, de parcă nici nu-mi vine să comentez aici la acest subiect...daar...pentru că tot nu sunt în clar cu ceva, am să continui.
Sora Lavinia, sora Lucia și frate Eliahu - mulțumesc pentru răspunsurile date la întrebarea mea (postarea 20197) cu privire la folosirea verbului a fi [Fii (tu)/să fii].
Sora Lavinia, v-am înțeles perfect, și intenția mea de a pune întrebarea nu a fost să critic pe nimeni, ci să văd cum este corect, bineînțeles din dorința de a învăța și a ști eu în primul rând, iar apoi de ce nu, și alții, mai ales că aici, la acest subiect este locul potrivit de a întreba și da răspunsuri cu privire la gramatica limbii noastre române.
Sora Lucia, ma-ți dat gata (cu astuparea urechilor). Da... întradevăr, așa este cu cititul, dar ce să fac, așa sunt eu...când mă apuc de citit...pe Forum...citesc atât de... aprofundat, încât citesc și cu... "urechile" . Și cum am o ureche muzicală destul de bună,...scrisul mi se pare ca și o melodie cântată în cor, iar dacă cineva din "cor" cânta mai fals și tot repetă, atunci fără să vreau, fac distincție. Oare să dau sonorul mai încet ?
Frate Eliahu mulțumesc pentru lecția de gramatică acordată... mi-a prins foarte bine, mai ales asa expusă în detaliu... cu conjugări și timpuri. Bună recapitulare!! M-a făcut să mă simt din nou ca la școală.
Daaar... m-ați făcut atât de curios, încât în urma citirii celor trei postari ce au urmat ale mele, într-o zi, am petrecut vreo oră și jumăte pe calculatorul de la lucru (bineînțeles după încheierea programului de lucru ) căutând despre timpul imperativ al verbului "a fi" (dacă tot l-ați amintit)
Numai că ceea ce am găsit până acum, (pentru că nu sunt încă sigur sau în clar), este că verbul "a fi" la timpul imperativ, forma afirmativă, persoana a doua singular, se pronunță "fii" cu doi de i. ((Ex: Fii liniștit; Fii cuminte; Fii lumină; Fii binecuvântat, etc.)
Dumneata frate Eliahu a-ți scris:
...în mod obișnuit, când se scrie în forma imperativă: Fi binecuvântat (fără conjuncția ,,să,,), se scrie cu UN SINGUR ,,i,, ...a fi binecuvântat, ...fi binecuvântat, ...diferit de... să fii binecuvântatr30;
Nu știu ce vreți să spuneți prin "în mod obișnuit"... Știți vreo regulă care să clarifice când și cum se folosește?
Până una alta, tot în dilemă am rămas...
Deci (și de data asta sper să mă exprim mai bine la ceea ce a vrut să mă refer prima dată, dar poate nu am fost prea clar) cum se scrie corect: " Fi binecuvântat" sau "Fii binecuvantat"? Și dacă a-ți putea să-mi dați și ceva repere/adrese, de pe net (căci sunt mai accesibile), ar fi super. Cum am mai spus, vreau să știu și să învăț, nu să corectez pe nimeni.
...Aici ar fi bun un răspuns și din partea Elinei72 sau Avram Iancu.
Frate Avrame, ai mai multe resurse la dispoziție în incinta bibliotecii. Poti să-ți dai o părere ? Dar asta nu înseamnă căci alții nu pot să-și dea părerea - poate oricine, în funcție de gradul de cunoștință al limbii române.
Căutați pe Domnul câtă vreme se poate găsi; chemați-L, câtă vreme este aproape - Isaia 55:6
Cu mare respect față de fratele ELIAHU777, care a oferit un răspuns detaliat, am un singur amendament, prin care fratele gershom ar primi clarificarea solicitată:
Imperativul pozitiv ne obligă întotdeauna la doi de i: Fii binecuvântat! (Cel negativ ne obligă la un singur i: Nu fi binecuvântat!)
Se folosește fii doar la imperativ afirmativ (fii binecuvântat) și la conjunctiv afirmativ sau negativ (să fii binecuvântat / să nu fii binecuvântat).
În toate celelalte situații, se folosește fi.
Astfel întotdeauna scriem Fii binecuvântat și Să fii binecuvântat!
Dragă frate Gershom! ...când să postez răspunsul cu argumentele pentru... explicația OBIȘNUITULUI prin care te-am derutat, am dat peste postarea fratelui Sartoris... profesionist de clasă (față de mine doar cunoscător în domeniu), care m-a lămurit de excepția Imperativului Negativ cu 1 (un) singur ,,i,, de la regula Imperativului Pozitiv cu 2 (doi) de ,,i,, astfel, ...recunoscându-ți că... acesta este păcatul ÎNGĂDUINȚEI păcătoase, dă-mi voie să mulțumesc întâi fratelui, ...mai ales pentru Link-uri. Eu m-am chinuit căutând în cărți, când răspunsul era doar la 2-3... CLIC-uri.
...dacă m-ai băgat și în corzi (vocale sau instrumantale), ...trebuie ca să ridic mâinile, ...chiar și dacă le-aș avea înmănușate cu mănuși de box!
...dacă mi-ai mai și dovedit că ai o BUNĂ URECHE MUZICALĂ, ...și la scris, și la citit, ...ca unul care și eu am o ureche muzicală peste media OBIȘNUITULUI, ...te declar învingător la partida aceasta, și îți mărturisesc că am postat corect și valabil pentru orice nivel de pregătire conjugarea verbului a fi, dar... referirea... ÎN MOD OBIȘNUIT, ...a fost pentru cei mai mulți care nu AU o bună URECHE MUZICALĂ, și mai mulți... cel puțin din generațiile din jurul contingentului meu, ...nici nu prea au avut POSIBILITATEA să meargă PÂNĂ la un liceu... foarte departe, scolile profesionale fiind nult mai aproape... unele de altele!
...această îngăduință, însușită poate de la fr. Nică (nu ca acuză, cât ca o înțelegere că poate fi mai bine, și mai simplu... așa), ...dacă tot se greșește, mai bine admit două greșeli pe excepție (care confirmă regula), decât cu pretenția desăvârșirii, să mă trezesc cu 8 greșeli în 10 situații, în cazul că cei care nu stăpânesc timpii de conjugare, vor scri și infinitivul cu 2 de (ii), fapt pentru care am pus (am atras) în discuție pluralul simplu (nearticulat) și pluralul articulat de la fiu - fii - fiii.
Deci!
Corect, pentru cine înțelege bine timpii de conjugare (adică... cei cu ureche muzicală), în 2 situații:
- la viitorul II (viitorul compus), la pers II-a singular, ...tu o să fii;
- precum și la conjunctiv, la pers II-a singular , tu să fii, ...se scrie cu 2 de ,,ii,,!
Mai puțin corect, ...în mod obișnuit, ...mai cu îngăduință, ...mai fără pretenții, ... când scrim unor oameni cu mai puține cunoștințe gramaticale, de la care nici nu prea avem mari pretenții (mai ales unde vezi că mulți folosesc expresii și cuvinte elevate dar nu știu nici când, nici unde să pună liniuța de despărțire, ...și nici virgula (sau paranteza), e bine să dăm dovadă de oarece umilință (pentru a nu genera complexul de inferioritate al interlocutorului care se îmbracă imediat în armura complexului de inferioritate, devenindu-ne dușmani... cu certitudinea că... ăla se crede deștept). Aceasta este și atitudinea celor cu numitorul mare (cu valoarea proprie mică), și a egocentricilor, mai ales dacă sunt și afemeiați, cât și a celor care au planuri, pofte, și dorințe mai mari decât posibilitățile reale, atrăgându-și partizani pe care îi aruncă în lupta lor, fiind incapabili să poarte singuri o luptă dreaptă.
Am lăsat de înțeles... după ,,urechea muzicală,, că la comun, mai bine scri toată conjugarea cu un singur ,,i,, (inclusiv la imperativ... fi bun), ...decât să nu înțeleagă cineva!
...decât să scri CORECT: fii cu ceilalți fii, ca fii de casă, cred că se înțelege mai ușor... fi cu ceilalți fii, ca fii de casă!
Deci!
Dacă ne batem amândoi cu sabia Cuvântului, scrim... fii bun (să fii bun), sau... vei fii bun!
Dacă este între noi și cineva cu paloșul sau cu sulița, scrim... obișnuit (repede, mai fără pretenții)... fi bun cu mine, ...dacă vei fi bun cu mine, fi bun și cu el!
Ținând cont și de completarea fratelui Sartoris... fii bun cu el, ...și poți să nu fi bun cu mine, ...că mie îmi plac mustrările drepte!
Ceea ce nu stăpânesc, și nici nu știu unde să caut, este utilizarea diacriticilor ,,î,, și ,,â,, - după ultimile modificări... când este scris la început (învățător), ...la sfârșit (??? ), ...la mijloc (neânțeles, ...mâncat, ...mâini)!
Fiți binecuvântați!
<< ADEVĂRUL FĂRĂ DRAGOSTE ESTE O ÎNȘELĂTORIE; DRAGOSTEA FĂRĂ ADEVĂR ESTE O ILUZIE >>
Mulțumesc frate Iulian D. și Eliahu pentru răspunsurile date întrebării mele cu privire la scrierea verbului "a fi" la timpul imperativ. Acum sunt în clar.
Am învățat ceva, și pe lîngă asta, am dat și peste altcineva care poate ajuta pe la acest subiect când este nevoie (Iulian D.) Domnul să te binecuvinteze frate Iulian, și, îndrăznește și pe la alte subiecte .
Frate Eliahu, am înțeles, și face sens, explicația dată de dumitale de ce nu este așa de important pentru toată lumea să știe scrierea corectă a unor cuvinte, atâta timp cât mesajul este înțeles. Eu am vrut numai să îl aduc în discuție pentru că mi-a fost în neclar văzânduse folosit în două forme.
Cât despre neclaritățile menționate cu privire la folosirea literelor 'î' și 'â', puteți găsi ceva informații chiar aici la acest subiect, pe pagina a doua (vezi postările 8378; 8379 și 8407).
Multă Pace
Căutați pe Domnul câtă vreme se poate găsi; chemați-L, câtă vreme este aproape - Isaia 55:6
Frate gershom, este foarte bine ca sustii scrierea si exprimarea corecta a limbii romane, COMOARA pe care o avem noi cei din diaspora... este sa ne pastram vorba si scrierea cat mai aproape de radacini...singurul lucru care ne ramane aici, asa ca subiectul acesta ne este de mare folos noua si copiilor nostrii.
Dedic clipa acestor lucruri, daca reusesc, voi aduce multumiri Domnului. Daca esuez, voi apela la harul Sau.
Mulțumesc mult frate (soră)... Gershom, Avram_76, Elina 72, ...pentru î și â!
Si totuși, cel puțin pentru mine, văd cum... cât de multe ȘTIU, ...parcă tot mai multe... NU ȘTIU!
Ce-oți fi ??? ...orice ați fi, ...aveți inimă și suflet! ...și credință cu fapte!
Știți să FIM membre unii altora! ...înțelegând că toți, cunoaștem în parte (1 Corinteni 13.9,10: Căci cunoaștem în parte și prorocim în parte; dar, când va veni ce este desăvârșit, acest ,,în parte,, se va sfârși).
Sper să pot da o mică explicație pe această temă despre învățător și învățăcel într-o lumină și conotație psihologică !
Slăvit să fie Cel Veșnic Prea Înalt, și voi... toți... binecuvântați!
<< ADEVĂRUL FĂRĂ DRAGOSTE ESTE O ÎNȘELĂTORIE; DRAGOSTEA FĂRĂ ADEVĂR ESTE O ILUZIE >>
Frate ,soră ,tânăr si bătrân fiti binecuvântati .
Care din voi imi dă o mână de ajutor la conjugarea verbului,,a adormi'' la perfect simplu oltenește ?
Se pare că oltenii vorbesc corect românește .
Multumesc oltenilor.
Lavinia1 a scris:
Frate ,soră ,tânăr si bătrân fiti binecuvântati .
Care din voi imi dă o mână de ajutor la conjugarea verbului,,a adormi'' la perfect simplu oltenește ?
Se pare că oltenii vorbesc corect românește .
Multumesc oltenilor.
Lavinia,
Noi vorbim limba română. Această limbă română are o singură versiune: cea oficială, valabilă pentru toate regiunile, așadar și pentru Muntenia și Oltenia. În aceeași ordine de idei, perfectul simplu este unul pentru toți. Folosirea lui în diverse regiuni nu îl face să devină al lor.
Revenind la afirmația că "oltenii vorbesc corect românește" o să te dezamăgesc. Oltenii folosesc perfectul simplu în loc de perfect compus și îl folosesc greșit. Este ceea ce gramatica românească numește "regionalism morfologic".
Perfectul simplu indică o acțiune terminată de curând, foarte aproape de momentul vorbirii: ex. Ajunsei acum câteva minute.
Dacă este dimineață și spui "Ajunsei aseară" este greșit
Fraților am o mare nedumerire, cum se scrie corect Isus sau Iisus, deoarece am ultima biblie revizuită ortografic și gramatical, unde numele Isus este scris cu I mare iar la televizor în filme este trecut și I mare și i mic.
Vă mulțumesc!
Fiți și voi îndelung răbdători, întăriți-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape.Iacov 5:7
Frate Dani ,sincer?
Nici una din variantele de mai sus, nu sunt corecte...dar să nu fie tristă fața ta,eu mi-am asumat răspunderea in fața nedumerii tale.
Asa găsim noi in bibia pe care o avem cu totii,...numele ,,Isus '' sau ,,Iisus '' acest nume ,este dat de cei care nu făceau parte din cele două case ale lui Israel...(asa il scriau si pronuntau ei -latinii),deci, adevăratul nume ,este cel care este corect atât in scris cât si in pronuntie si anume cel spus de ingerul Gabriel ....si ingerul a cunoscut cum se scrie si cum se pronuntă ,cât si insemnatatea lui....care este de foarte mare insemntate.
Si numele tău are o insemnătate in ebraică si tu ,cu siguranță , cunosti insemnatatea ...nu?
Soră Lavinia eu întrebam cum se scrie corect din punct de vedere gramatical și nu teologic, teologic știu că există divergențe în pronunțare, dar acest lucru nu putem discuta aici, deci aștept un răspuns de la cei ce cunosc gramatica limbi române, (filologi).
Fiți și voi îndelung răbdători, întăriți-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape.Iacov 5:7
elina72 a scris:
Se scrie:
...
6. niciunul, niciuna= pronume negativ (Ex. Niciunul n-a venit. Niciuna nu este prezentă.)
7. niciun, nicio= adjective pronominale (Ex. Niciun tânăr nu era acolo. Nicio tânără nu era prezentă)
8. nici unul= adverb + pronume nehotărât (Ex. Nu-mi place nici unul, nici celălalt)
9. nici un= adverb + articol (Ex. Nu e naiv și nici un om neștiutor)
10. nici o= adverb+ articol (Ex. Nu e naivă, nici o neștiutoare)
Elina.
Mă bucur să văd că există dorința de exprimare corectă. Și că elina72 tratează cât mai complet lucrurile, din acest punct de vedere.
Aș dori, totuși, să completez puțin, în două aspecte, ceea ce este scris despre "niciun, nici un, nicio, nici o".
A.) Când se poate insera virtual adverbul "măcar" între "nici" și "un", atunci se scrie separat: "nici un". În acest caz, ar fi incorectă scrierea legată: "niciun".
De exemplu, după un asalt încununat cu succes, comandantul întreabă pe adjunct:
"- Câți soldați am pierdut în luptă?"
"- Nici un soldat." (Cu sensul de "nici măcar un soldat"; este o accentuare a inexistenței pierderilor umane.)
Răspunsul putea fi, de asemenea, și: "- Nici (măcar) unul."
În acest context, "nici" este adverb, iar "un" este numeral.
B.) Când este vorba de expresia "nici..., nici...". Aici cuvântul "nici" este conjuncție, și el se scrie separat de cuvintele "un" sau "o".
De exemplu, Ionescu crede eronat că Popescu are pisici ca animale de casă, și-l întreabă:
"- Popescule, câte pisici ai acasă?"
"- Ionescule, nu am nici o pisică, nici mai multe", vine prompt răspunsul.
Cuvintele "nici" sunt conjuncții, iar cuvântul "o" este numeral.
dacă există [exceptînd pronunția/accentul] și care ar fi aceea.
Voi posta și opinia mea apoi.
---------------------------------------------------------------------
Dacă judeci un pește după abilitatea de a se cățăra în copac, va trăi toată viața fiind convins că nu este capabil de nimic.
Cred că primul ( trAfic) este folosit pentru ceva ce exprimă o acțiune ( rutier, de mărfuri, etc..)
La al doilea îmi trece prin minte doar o bănuială: în Germania si Austria tabacheriile sau tutungeriile se numesc " Trafik" și accentul e pe Trafik. Deci e posibil ca cel la care accentul este pe "i" să fie ceva substantiv...
În rest nu am nici o altă idee deocamdată...
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între: a fi amabil, a nu răni oameni și a-ți susține părerile. - O.P.
.