Sărbătorile în Noul Testament

Sărbătorile în Noul Testament

Ilie Rendeş

Teodor Moţ

Motto: "Negreşit, sunt mai prost decât oricine,

şi n-am pricepere de om.

N-am învăţat înţelepciunea,

şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.", Pilde 30. 2, 3;

"De aceea mi-e scârbă de mine

şi mă pocăiesc în ţărână şi cenuşă.", Iov 42. 6.

A. Sărbătorile DOMNULUI Dumnezeu

În limba română, prin cuvântul sărbătoare înţelegem o zi festivă (de obicei nelucrătoare) din calendar, prin care se comemorează un mare eveniment. Şi în ce priveşte Sărbătorile DOMNULUI Dumnezeu, lucrurile sau la fel; un mare eveniment este marcat în Calendarul Biblic printr-o zi de odihnă, printr-o zi festivă.

Cel Prea Înalt, a dat sfinţilor Lui un set de 7 sărbători puse în Calendarul Biblic, care - aşa cum arăta fr. Rendeş - sunt componenta principală a Planului de mântuire.

Sărbătorile biblice sunt:

1.    Sărbătoarea Sabatului (săptămânal, ziua a şaptea – sâmbăta);

2.    Sărbătoarea Paştelor – 14 Nisan;

3.    Sărbătoarea Azimelor – 15 – 21 Nisan; (în 16 Nisan a înviat Domnul Isus Christos);

4.    Sărbătoarea Cincizecimii – 6 Sivan;

5.    Sărbătoarea Trâmbiţei – 1 Tişrei;  

6.    Sărbătoarea Ispăşirii – 10 Tişrei;

7.    Sărbătoarea Corturilor – 15 – 21 Tişrei.

La acestea se adaugă ziua a opta, după cele 7 zile de la Sărbătoarea Corturilor. Biblia nu vorbeşte absolut nicăieri că Luna nouă ar fi sărbătoare în care munca să fie interzisă.

Exclusiv sărbătorile de mai sus vor mai fi numite în lucrările noastre “sărbători biblice”.

B. Sărbătorile DOMNULUI Dumnezeu în Noul Testament

Oricine citeşte constant în Sfintele Scripturi, observă că în Vechiul Testament sunt multiple referiri la sărbătorile biblice. Dar Noul Testament, sărbătorile DOMNULUI Dumnezeu nu sunt din nou expuse la fel ca în cartea Leviticul cap. 23. După cum s-a mai vorbit, inclusiv în cadrul comunităţilor noastre, există unele referinţe la sărbătorile biblice, dar par ca fiind referinţe marginale. Iată o listă cu referinţe la sărbătorile bilbice în Noul Testament:

a.) Sărbătoarea Sabatului: Mat.12.1, 2, 5, 8, 10, 11, 12;24.20; Lc.4.16; Fa. 13.14,44; 16.13; 17:2; etc. (referinţele biblice cu privire la Sabatul săptămânal sunt prea numeroase ca să le expunem pe toate. Ideea este că atât Isus Mesia cât şi urmaşii Săi au respectat cu stricteţe această zi);

b.) Sărbătoarea Paştelor:  Mat. 26. 2, 17, 18, 19; 27. 15; Mc. 14. 1, 14, 16; Lc. 2. 41;  22. 7, 8, 11, 12, 13, 15; 23. 17; Io. 2. 3, 13; 6. 4; 11. 55; 12. 1; 13. 1; 18. 28, 39; 19. 14; Fapt. Ap. 12. 4; 1 Cor. 5. 7; Ev. 11. 28;

c.) Sărbătoarea Azimelor: Mat. 26. 17; Mc. 14. 1, 12; Lc. 22. 1, 7; Fapt. Ap. 12. 3; 20. 6;

d.) Sărbătoarea Cincizecimii: Fapt. 2. 1; 20. 17; 1 Cor. 16. 8

e.) Sărbătoarea Ispăşirii: Fapt. Ap. 27. 9; (vezi şi [1/ BOR 1975])

f.) Sărbătoarea Corturilor: Io. 7. 2.

g.) Sărbătoare: Fapt. 18. 21b (deşi nu este definit în text, se subînţelege că este vorba despre o sărbătoare biblică, ce se prăznuia la Ierusalim, şi faţă de care Apostolul Pavel a luat atitudinea de a o serba acolo).

  În multe confesiuni creştine şi mesianice se afirmă deosebit de vocal că cele 7 sărbători biblice sunt sărbători ceremoniale sau că ţin de “legea cea veche !?” şi că nu sunt confirmate de Noul Testament. Nimic mai fals!

Meditând asupra sărbătorilor biblice şi a semnificaţiei lor, cel ce scrie aceste rânduri, a avut o revelaţie măreaţă: Noul Testament prezintă de fapt esenţa şi semnificaţia sărbătorilor DOMNULUI Dumnezeu! La marile evenimente, prezentate în Vechiul Testament, Noul Testament prezintă Planul de mântuire dat prin Sărbătorile DOMNULUI Dumnezeu.

Astfel, când se vorbeşte despre jertfa pascală, despre răscumpărarea din robia păcatului şi a morţii, despre scoaterea din locuinţa morţilor este prezentată semnificaţia Sărbătorii Paştelor.

În textele nou testamentare în care se spune despre eliberarea, salvarea noastră din moarte şi păcat, când ni se spune despre iertarea păcatelor şi ni se dă certitudinea mântuirii, ni se explică de fapt importanţa Sărbătorii Azimelor.

Când Noul Testament vorbeşte despre botezul cu Duhul  Sfânt, despre rolul Duhului  Sfânt în călăuzirea noastră, când ne arată legămintele biblice, se prezintă de fapt valoarea soteriologică a Sărbătorii Cincizecimii.

Noul Testament ne dă nădejdea salvării Bisericii lui Dumnezeu prin răpire, ce înseamnă acest lucru şi cum să ne pregătim pentru el. De fapt este vorba de Sărbătoarea Trâmbiţei şi semnificaţia ei.

La cumpănă de Epoci Biblice (Epoca Urgiilor şi Epoca Împărăţiei de o mie de ani) Sărbătoarea Ispăşirii aduce în prim plan iertarea păcatelor lui Israel, înainte ca el să intre în Legământul reînnoit. În acest mare praznic sunt iertate păcatele, inclusiv cele din neştiinţă.

Sărbătoarea Corturilor are prezentate multiple semnificaţii existente în Noul Testament. Astfel la această sărbătoare s-a născut Mesia din fecioara Maria. Acest praznic vesteşte că va avea loc nunta Mielului şi strângerea roadelor duhovniceşti din cadrul omenirii. Mai mult, este timpul când se va inaugura cel de-al treilea templu în Ierusalimul pământesc.

După cum am spus, ziua a opta va marca începutul Împărăţiei lui Dumnezeu.

Taina Sărbătorilor DOMNULUI Dumnezeu este momentan cunoscută numai de către Biserica Sa, acest fapt fiind o modalitate prin care Duhul Sfânt ne conduce în tot adevărul.

Putem spune că fără Noul Testament, sărbătorile biblice ar fi o simplă expunere de zile festive şi nelucrătoare, iar neamurile le-ar practica numai dacă ar intra în comunitatea poporului Israel. 

Am rămas surprins cât de dispreţuiţi suntem noi, cei din comunitatea noastră, datorită acestor sărbători şi socotiţi că am "căzut din har" prăznuindu-le, când în fapt tocmai prin ele, prin marile evenimente - pe care Fiul lui Dumnezeu le aduce la îndeplinire la sărbători pentru Biserica lui Dumnezeu - avem acces la mântuirea prin har.

Deşi enumerate în Vechiul Testament în Leviticul cap. 23, putem spune că nu am fi cunoscut Sărbătorile DOMNULUI Dumnezeu dacă Noul Testament nu ne-ar fi învăţat despre ele, adică despre importanţa şi semnificaţiile lor.

Fiind în Sărbătoarea Azimelor (31 martie – 6 aprilie, 2018 / 15- 21 Nisan 5778) prin îndurarea DOMNULUI Dumnezeu şi harul Său dorim să prăznuim acest praznic publicând în cinstea Celui Prea Înalt câteva articole privind Sărbătoarea Paştelor şi Sărbătoarea Azimelor pe acest portal.

Bibliografie

1. BOR 1975 / BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, tipărită acum a doua oară, sub îndrumarea şi purtarea de grijă a  Prea Fericitului Părinte †Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod, – Editura Institutului Biblic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti – 1975

Amen!

Notă I. 

Acest articol este în lucru pentru o consistentă dezvoltare.

Notă II.

Toate citatele sunt din Biblia traducerea Dumitru Cornilescu – notată în lucrările noastre VDC. În cazul unei alte traduceri, este specificată sursa exactă.

Notă III.

1. Posibil să existe unele inexactităţi stilistice şi gramaticale. Exigentul internaut să fie încredinţat de a noastră asiduitate privind îndreptarea lor;
2. Scopul nostru este de a prezenta articole, studii şi monografii prin care vom baleia cât mai mult din problematica doctrinară a Bisericii lui Dumnezeu expusă în Biblie. Fiind vorba de o primă prezentare, ne rezervăm dreptul de a modifica, adăuga, corecta, schimba sau repoziţiona materialele expuse cu scopul de se a asigura:
a. ) Consistenţa (coerenţă). Aceasta înseamnă ca în finalul celor expuse nu vor exista contradicţii, cum ar fi de exemplu că este la fel de bine dacă se păzeşte Sabatul şi / sau duminica;
b. ) Completitudinea. Aceasta înseamnă că nu vom adăuga principii de credinţă inexistente în Biblie, cum ar fi de exemplu necesitatea de a adăuga noi sărbători în afara celor decretate de DOMNUL Dumnezeu în cartea Leviticul cap. 23;
c. ) Predictabilitatea. Desigur, nu vom putea analiza toate informaţiile din Biblie; autorii vor expune ceea ce consideră a fi mai important şi strict necesar. Este posibil ca din diverse cauze această prezentare să fie întreruptă. Predictabilitatea înseamnă că preluând o temă / idee /informaţie din Biblie, care nu a ajuns să fie prezentată de noi, ea îşi va găsi perfect locul în sistemul ce va exista, fără a fi nevoie de a-l reorganiza în întregime sau de a face altul nou;
d. ) Suntem conştienţi de limitarea noastră ca oameni, atât în ceea ce priveşte cunoaşterea, cât şi înţelepciunea. Vom preciza unde demersul nostru se opreşte la frontierele actuale ale cunoaşterii umane, de exemplu explicarea stării de necurăţie dată de Legea lui Dumnezeu este strâns legată de medicină. Conştientizăm că rezolvarea unor probleme se poate face numai în cadrul unui meta-sistem. De exemplu, nici modelul creaţionist şi nici modelul evoluţionist nu poate fi demonstrat că este adevărat. Putem accepta prin credinţă unul dintre ele, precizând că noi suntem în totalitate şi exclusiv ancoraţi în creaţionismul biblic.
3. Ne rezervăm dreptul de a expune aceste materiale şi în alte locuri şi pe alte suporturi de prezentare în scopul propăşirii lucrării DOMNULUI Dumnezeu;
4. Dreptul de autor se reduce la prezentarea exactă a sursei şi autorilor, aceasta deoarece noi ne asumăm numai ceea ce am prezentat şi scris, nu şi referinţele / citările inexacte şi răuvoitoare;
5. Sistemul care-l prezentăm nu este obligatoriu de însuşit. El este "o unealtă" pe care cei care doresc şi caută viaţa veşnică s-o poată folosi în demersul lor. Numai Biblia este desăvârşită, fiecare om este direct responsabil de modul cum se conformează Sfintei Scripturi şi nu de însuşirea unui anumit sistem doctrinar de credinţă;
6. Ne exprimăm profunda convingere că oricine doreşte, are dreptul şi libertatea să poată avea altă credinţă şi alt mod de a înţelege şi de a căuta drumul spre Împărăţia lui Dumnezeu. Între multele alte sisteme de credinţă expuse, acesta este acel pe care autorii îl consideră singurul valabil pentru Biserica lui Dumnezeu;
7. Nu dorim să ofensăm alte credinţe şi pe cei care împărtăşesc alte sisteme de valori. Asigurăm pe toţi oamenii iubitori de pace de profundul nostru respect faţă de ei şi considerăm valabil principiul enunţat de Mesia de a ne iubi nu numai aproapele, dar şi vrăjmaşii. Dacă în materialele noastre vor fi prezentate unele contradicţii şi dezacorduri cu doctrina altor confesiuni şi denominaţiuni este doar pentru a clarifica poziţia noastră şi în nici un caz de desconsiderare sau lezare a credinţei altora. Având în vedere că şi în sistemele doctrinare care există deja se întâmplă situaţii prezentate mai sus, mulţumim pentru înţelegere şi toleranţă.

Utvin (Timişoara), România, de Sărbătoarea Azimelor - 3 apr 2018 / 18 Nisan 5778
A redactat şi postat pentru portalul http://www.melhisedec.ro,
umilul şi netrebnicul rob al DOMNULUI Dumnezeu şi al Fiului Său, Domnul Isus Christos, Teodor Moţ.

Dumnezeu să binecuvânteze Biserica Sa - Mireasa Mielului!
Dumnezeu să binecuvânteze poporul Său Israel!
Dumnezeu să binecuvânteze pe toţi cei scrişi în Cartea Vieţii!
Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe români!
Dumnezeu să binecuvânteze toate popoarele iubitoare de pace!
                                                                                                       AMEN

 

 

Evaluarea este disponibilă doar membrilor.

Te rog conectează-te sau înregistrează-te pentru a vota.

Nu au fost postate evaluări.