Pentru a ne putea raporta corect la anumite evenimente biblice, fie la sărbătorile biblice sau la alte evenimente din punct de vedere cronologic, este nevoie să  amintim pe scurt câteva noţiuni despe calendar.
     Cuvântul calendar este un cuvânt polisemantic şi în limba româna provine din latinescul calendarium. În acest rezumat, vom aborda unul dintre sensurile acestui cuvânt luat din Dicţionarul Explicativ al limbii române şi vom vorbi despre calendar ca fiind un sistem de împarţire a timpului în ani, luni şi zile, bazat pe fenomene periodice ale naturii.
     Oamenii încă de la început s-au confruntat cu evenimente ca apusul şi răsăritul soarelui, succesiunea fazelor de creştere şi descreştere ale Lunii, succesiunea anotimpurilor. Toate aceste elemente au condus ulterior în urma efectuării unor calcule matematice şi a măsurătorilor astronomice tot mai exacte, la două sisteme de împarţire a timpului: astronomic şi civil. În ambele cazuri s-a ţinut seama de mişcarea de rotaţie şi de revoluţie a celor trei astre: Pamântul, Luna şi Soarele (Pământul se roteşte în jurul axei sale, Luna în jurul Pământului şi apoi împreună ambele astre în jurul Soarelui) însa diferenţa dintre ele se va prezenta în continuare. Trebuie stabilit mai întai că:
 1. Ora este a 24-a parte dintr-o zi şi că ea este compusă din 60 de minute, fiecare minut având 60 de secunde.
 2. Ziua (solară medie) este intervalul de timp în care Pământul face o rotaţie completă în jurul axei sale sau în care soarele trece de 2 ori consecutiv la meridian.
 3. Saptămâna este intervalul de timp dintre 2 faze consecutive ale Lunii: luna nouă-primul pătrar, primul pătrar-luna plină, luna plină - ultimul pătrar şi ultimul pătrar-luna nouă. Aceste intervale sunt relativ egale şi durează aproximativ 7 zile. Trebuie menţionat aici că încă de la început Dumnezeu a instituit săptamâna, lucrând 6 zile iar în ziua a 7-a S-a odihnit - Exod 20:11.
 4. Luna (Lunară sau Sinodică) este intervalul de timp în care luna face o rotaţie completă în jurul Pământului sau în care revine la aceeaşi fază. Acest interval este de 29 zile, 12 ore, 44 minute şi 2,9 secunde.
 5. Anul Astronomic (Solar sau Tropic) este intervalul de timp în care Pământul face o rotaţie completă în jurul Soarelui sau timpul în care Soarele trece de 2 ori consecutiv la echinocţiul de primăvară. El durează 365 zile, 5 ore, 48 minute, 45-46 secunde.
Diferenţa dintre cele 2 două sisteme este că anul astronomic are o durată fixă, amintită şi mai sus de 365 zile, 5 ore, 48 minute şi 45-46 secunde, dar era greu de perceput un an care să dureze 365 de zile şi aproximativ 6 ore, fapt pentru care, din motive practice s-a adoptat unitatea de măsură numită anul civil sau calendaristic prin suprimarea fracţiunii de zi aşa încât un an civil să aibă 365 de zile întregi.
     Diferenţa de timp dintre cele doua feluri de calendare a rămas şi continuă să rămână, fapt pentru care oamenii au fost nevoiţi să adapteze prin diferite metode calendarul civil la cel astronomic, aceste metode numindu-se mai târziu sisteme calendaristice.
     Evident că această necesară ajustare a calendarului civil a generat de-a lungul timpului diferenţa de opinii şi crezuri, până în prezent cunoscandu-se peste 200 de calendare distincte, unele având vechime de aprox 6000 de ani; până la urmă însă calendarele se împart în trei grupe distincte:
a). CALENDARUL SOLAR - se bazează pe mişcarea aparentă a soarelui şi în această grupă calendaristică se urmăreşte corelarea mişcarii soarelui pe cer cu calendarul civil, respectiv ca anotimpurile să cadă cam în aceleaşi luni ale anului. Se spune că un asemenea calendar a fost folosit de egipteni de prin anul 4241 î.Hr. El se compunea din 12 luni de căte 30 de zile şi la sfârşitul anului se adăugau încă 5 zile pentru ca anul să aibă 365 de zile. Totuşi,anul astronomic având 365 zile şi aproape 6 ore, rezultă că acest calendar rămânea tot la 4 ani cu aproape o zi în urmă.
b). CALENDARUL LUNAR - se bazează pe fazele lunii şi este străin de mişcarea aparentă a soarelui. Într-un asemenea calendar prima zi a lunii civile corespunde cu luna nouă (începutul primei faze a lunii de pe cer). Pentru prima dată un asemenea calendar a fost folosit în Babilon în jurul anului 2500 î.Hr. şi a continuat să fie folosit de către popoarele arabe şi de cei de religie musulmană. Trebuie menţionat că un an „lunar” compus din 12 luni avea doar 364, 367 zile ceea ce înseamnă că pentru a putea fi adus în acord cu anul tropic era nevoie de ajustări majore prin adăugarea unui număr de zile în unii ani.
c).CALENDARUL LUNAR-SOLAR - acest calendar urmareşte să pună atât anotimpurile cât şi fazele lunii în acord cu anul civil. A fost folosit de multe dintre popoarele antichităţii cum au fost: babilonienii, chinezii, indienii, evreii, grecii, romanii etc. Desigur că acest sistem este mai complicat decât cele anterior amintite, prin faptul că nici anul solar, nici luna sinodică nu aveau un număr întreg de zile şi deci corelarea lor conducea la dificultăţi mai mari decât în cazul calendarului solar sau lunar. În urma efectuării unor calcule s-a ajuns la mai multe soluţii de fracţii matematice, una dintre cele mai utilizate formule fiind 7/19, adică într-un ciclu de 19 ani lunar-solari numit ciclul metonian (după numele unui astronom atenian pe nume Meton), 7 din ei să conţină 13 luni iar restul de 12 ani să aibă 12 luni. Dintre calendarele lunar-solare cel mai exact dar şi cel mai complicat este calendarul evreisc. El are o întârziere de o zi la fiecare 219 ani şi este chiar mai exact decât primul calendar roman (ce se numea Iulian după numele împăratului roman Iulius Cezar pe vremea căruia a fost conceput) care întârzie cu o zi la fiecare 128 de ani.
   Şi acum pentrucă am ajuns la calendarul evreisc, voi spune câteva cuvinte despre el pentrucă în acest calendar se încadrează toate datele biblice care privesc Planul lui Dumnezeu de mântuire  al omenirii!
   Se spune că în antichitate evreii foloseau un calendar lunar cu 12 luni de 29 şi 30 de zile. Pentru determinarea lunii noi, era alcătuit din preoţi un consiliu al calendarului care se reuneau în a 30-a zi a fiecărei luni şi dacă cel puţin 2 din membrii de încredere observau secera lunii în partea de apus, ziua respectivă era declarată ca fiind prima zi a lunii următoare sau „Roş Hodeş”. Dacă în schimb niciunul din membrii consiliului nu observa secera lunii luna în curs rămânea de 30 de zile iar ziua următoare era declarată prima zi a lunii următoate. În acest context atât ziua de 30 cât şi ziua următoare erau declarate „Roş Hodeş”.
   În antichitate lunile aveau denumiri a căror nume nu se mai păstrează în majoritatea cazurilor. În sec VII î.Hr. numele lunilor au fost înlocuite cu numărul lor de ordine iar după robia babiloniană au fost introduse numele cu influenţă babiloniană care se folosesc şi astăzi.
   În secolul VI î.Hr. calendarul lunar a fost treptat înlocuit cu cel lunar-solar tocmai pe motivul că sărbătorile trebuiau să potrivească şi cu anotimpurile. Finalizarea perfecţionării calendarului a avut însă loc abia spre sfârşitul secolului V d.Hr.
   În cadrul calendarului biblic-evreisc- trebuie menţionate 3 particularităţi:
 1. Există 2 luni care sunt declarate ca fiind prima luna a anului:
     a. Luna I, Nisan este prima lună a anului religios.
     b. Luna a VII-a, Tişri este prima lună a anului civil.
 2. Din motive practice religioase anul nou religios nu cade niciodată în zilele de duminică,
   miercuri sau vineri.
 3. În anii embolismici (anii care au 13 luni) se introduce înainte de luna a 12-a Adar, (care are 29 zile) o lună suplimentară de 30 zile care preia numele de Adar iar luna care iniţial trebuia să se numească aşa şi să fie a 12-a devine a 13-a lună având 29 zile şi numindu-se Adar II.
       Se vor enumera acum lunile biblice în ordinea lor civilă, menţionând că denumirile lor  pot fi putin diferite de cele scrise în biblie din cauza evoluării limbii ebraice.